Connect with us

U.E.

COVID-19. Premierul Italiei Giuseppe Conte îndeamnă Uniunea Europeană să fie ”mai ambițioasă, unită și curajoasă” în fața pandemiei: Solidaritatea trebuie să fie cerneala cu care scriem această pagină de istorie

Published

on

© www.governo.it

Premierul Italiei, Giuseppe Conte, a îndemnat vineri Uniunea Europeană să fie ”mai ambițioasă, unită și curajoasă” în fața pandemiei de coronavirus, într-un răspuns transmis președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Este momentul să dăm dovadă de mai multă ambiţie, de mai multă unitate şi curaj”, a scris Conte într-un articol pentru cotidianul La Repubblica, care a publicat joi un articol al Ursulei von der Leyen.

În articolul său, președintele Comisiei Europene prezintă scuze Italiei, recunoscând că ”astăzi Europa se mobilizează alături de Italia, dar lucrurile nu au stat întotdeauna astfel.” ”Trebuie să recunoaştem că, în primele zile ale crizei, confruntaţi cu nevoia unui răspuns european comun, foarte mulţi s-au gândit doar la propriile probleme de acasă”, a mai scris Von der Leyen.

Conte a punctat, la rândul său, că este nevoie de ”un salt calitativ care ar permite calificarea drept uniunea politică și socială, nu doar economică”. ”Solidaritatea trebuie să fie cerneala cu care scriem această pagină de istorie”, a punctat premierul italian.

Conte a calificat drept pozitiv proiectul Comisiei Europene, în valoare de 100 de miliarde de euro, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire, dar premierul italian a considerat că ”trebuie mers dincolo” de această cifră.

În acest context, Giuseppe Conte a adus din nou în discuție ”coronabondurile”, pe care le califică drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie). În viziunea sa, acestea sunt necesare pentru ”a finanţa eforturile extraordinare pe care Europa va trebui să le desfăşoare pentru a-şi reconstrui ţesutul economic şi social”.

În faţa unei furtuni precum COVID-19 care ne vizează pe toţi, nu este nevoie de o vestă de salvare pentru Italia, ci de o solidă barcă de salvare europeană care să ducă ţările noastre unite într-un loc sigur”, a precizat Giuseppe Conte.

Astfel, premierul Italiei consideră că aceste coronabonduri ar trebui să permită ”utilizarea pe deplin a adevăratei <<puteri de foc>> a familiei europene” pentru a da naştere ”unui program comun şi a împărţi susţinerea şi relansarea economiei noastre, în vederea asigurării unui viitor demn pentru familii, întreprinderi, angajaţi şi toţi copiii noştri”.

Apelul șefului executivului de la Roma privind obligațiunile europene vine în contextul în care Franța, prin vocea ministrului Economiei, Bruno Le Maire, a propus lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani. 

”Ne gândim la un fond care ar fi limitat în timp cu posibilitatea de a se îndatora ca răspuns pe termen lung la criză. Este absolut crucial să ţinem uşa deschisă pentru instrumente pe termen lung care să ne permită să facem situaţiei economice de după criză”, a declarat Bruno Le Maire pentru cotidianul financiar britanic.

Nu ar trebui să obsedaţi de cuvinte precum <<corona-obligaţiuni>> sau <<euro-obligaţiuni>>. Ar trebui să fim obsedaţi de necesitatea de a avea un instrument puternic care să ne ofere o relansare economică după criză. O soluţie ar putea fi să avem un fond pe cinci sau zece ani, un interval de timp limitat, şi cu posibilitatea de a avea datorii comune dar numai în cadrul acelui fond. Aceasta ar putea fi o soluţie mai acceptabilă pentru alte ţări”, a adăugat Bruno Le Maire.

Propunerea ministrului de Finanțe Bruno Le Maire vine după ce șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

UE: Președintele Consiliului European merge sâmbătă la Beirut, iar Franța organizează duminică o conferință a donatorilor pentru ajutor umanitar de urgență acordat Libanului

Published

on

© European Union, 2020

Instituţiile europene vor participa la conferinţa donatorilor organizată duminică de Franţa și găzduită de președintele Emmanuel Macron pentru a mobiliza un ajutor umanitar de urgenţă populaţiei Beirutului, după cele două explozii devastatoare care au ruinat oraşul, a anunţat vineri Comisia Europeană, citată de AFP.

“Comisia Europeană va fi reprezentată de către comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. Înţelegem că această conferinţă organizată în format video vizează colectarea de fonduri pentru un ajutor umanitar de urgenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european Eric Mamer, informează Agerpres.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va reprezenta statele membre, a precizat el.

De altfel, Charles Michel se va deplasa sâmbătă la Beirut, conform unei informări făcute pe contul său de Twitter.

“Călătoresc mâine la Beirut pentru a transmite solidaritatea Europei cu poporul Libanului. Șocați și întristați, suntem alături de cei afectați și vom oferi ajutor”, a scris Michel, precizând că se va întâlni la Beirut cu președintele Michel Aoun, cu președintele Parlamentului și cu președintele Consiliului de Miniștri.

Vizita lui Michel la Beirut survine după cea a președintelui francez Emmanuel Macron, primul lider internațional care s-a deplasat în capitala Libanului, de unde a promis sprijin și organizarea unei conferințe a donatorilor.

Mai mult, președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

U.E.

Voters Without Borders: 14 tineri din UE au lansat inițiativa cetățenească prin care europenii să dobândească drepturi electorale în țara de reședință, nu numai în țara de origine

Published

on

© Facebook/ Comisia Europeana

În anul 1992, în urma Tratatului de la Maastricht, Uniunea Europeană introduce libera circulație a cetățenilor europeni între statele membre. La 30 de ani de la punerea în practică a prevederilor Tratatului de la Maastricht, un grup de 14 tineri europeni lansează inițiativa cetățenească „Voters Without Borders”, cu scopul de a se adresa nevoilor politice actuale, care au rezultat din beneficiile liberei circulații, ale cetățenilor europeni rezidenți în toate țările membre. Conform prevederilor Tratatului de la Lisabona din 2009, care introduce conceptul inițiativei cetățenești, proiectul Voters Without Borders se inscrie în parametrii legali de acțiune ai UE, ce conferă dreptul cetățenilor europeni de a-și face vocea auzită.

Deviza inițiativei Voters Without Borders vine pe fondul unei perspective pro-europene, ce urmărește respectarea deplină a drepturilor cetățenilor blocului comunitar: „Cetățenia UE s-a dezvoltat dincolo de originile sale economice și libera circulație a forței de muncă pentru a acoperi toate categoriile de populație, astfel încât cetățenii UE să nu mai fie considerați doar ca lucrători străini, ci ca membri deplini și egali ai societății.”

Mesajul este unul puternic, dat de noua generație în scopul îmbunătățirii mecanismului electoral european. Beneficiile libertății de mișcare implementate de vechea generație omit să se aplece asupra restricțiilor la nivel național din punct de vedere electoral și de aceea inițiativa Voters Without Borders urmărește să le combată.

„Îmbunătățirea capacității cetățenilor europeni de a-și folosi drepturile de vot în țara de reședință la alegerile europene și municipale” cât și „ a da posibilitatea acestor cetățeni să voteze fie în țara de reședință, fie în țara lor de origine la referendumuri și la alegerile naționale și regionalereprezintă cele două obiective ale inițiativei Voters Without Borders.

În contextul libertății de mișcare, cetățenii europeni care decid să se stabilească într-un stat membru, plătesc taxe, impozite și contribuie la economia statului în care s-au stabilit. Cu toate acestea, rezidenții europeni din punct de vedere legal nu au dreptul de a își exercita în întregime dreptul de vot, în situații precum alegerile naționale/regionale și referendumurile.

Un exemplu concret îl reprezintă cazul lui Danielle, cetățean olandez stabilit în Spania: „Sunt rezident spaniol de 18 ani și plătesc taxe în Spania de când stau aici, totuși, nu am un cuvânt de spus în ceea ce privesc cheltuielile statului, deoarece nu am dreptul sa votez. Dețin o casă, conduc o afacere aici și nu am niciun bun rămas în Olanda, totuși, am drept de vot în Olanda. Într-adevăr, este și timpul sa facem ceva în legătură cu asta”.

Cazul descris prezintă situația cetățeanului olandez stabilit în Spania. Inițiativa Voters Without Borders a fost lansată cu speranța oferirii unei platforme ce permite cetățenilor europeni în situația lui Danielle de a își face vocea auzită și implicit să producă o schimbare.

„Pentru a ajunge la 1 milion de semnături necesare pentru ca inițiativa sa aibă succes, pregătim un eveniment de lansare programat sa se desfășoare pe 1 septembrie 2020, unde vor fi invitați un număr însemnat de oficiali politici și ONG-uri.”, transmite pagina oficială a platformei Voters Without Borders.

Inițiativa Voters Without Borders a prins rădăcini în urma mai multor evenimente ce au conferit cetățeanului european certitudinea unui sistem deschis, transparent si democratic, în care vocea acestuia poate influența decisiv mecanismul de funcționare a blocului comunitar european. Concret, unul din evenimentele cheie îl reprezintă alegerile europene. Prezența la vot la alegerile europene din 2019 a inregistrat un record: 50,66% dintre europenii cu drept de vot au luat parte la alegerile din 2019, cea mai mare prezență din ultimii 25 de ani. Statistica este dată de către Comisia Europeană, în care se mai precizează numărul record de tineri care s-au prezentat la urne. Interesul tineretului față de direcția în care UE se dezvoltă nu se oprește la o mobilizare record la urne, ci face din aceasta o platformă prin care inițiativele precum Voters Without Borders pot lua naștere.

Conform legislației UE, pentru ca orice inițiativă cetățenească să ajungă să fie dezbătută în cadrul Comisiei Europene, aceasta trebuie să atingă pragul de 1 milion de semnături din partea cetățenilor care au reședința într-un sfert dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

U.E.

UE investește 30 milioane de euro în biotehnologii și tehnologia globulelor roșii pentru tratarea bolilor rare

Published

on

© European Union, 2020

Banca Europeană de Investiții investește 30 de milioane de euro pentru a sprijini strategia de inovare a EryDel. Obiectivul acestei companii italiene de biotehnologie este dezvoltarea și comercializarea de terapii derivate din tehnologia sa care utilizează globule roșii pentru tratarea bolilor rare, potrivit unui comunicat

Cel mai avansat produs al EryDel, în prezent în curs de dezvoltare, urmărește să trateze „Ataxia-telangiectazia”, o boală neurodegenerativă rară care provoacă un handicap grav la copii.

Finanțarea este asigurată prin Fondul european pentru investiții strategice, pilonul principal al Planului de investiții pentru Europa.

„Planul de investiții pentru Europa are un istoric foarte bun în ceea ce privește identificarea și sprijinirea întreprinderilor inovatoare din domeniul tehnologiilor. Datorită faptului că finanțăm compania EryDel din Italia și tehnologiile sale de ultimă generație în domeniul globulelor roșii, vom contribui la extinderea limitelor în ceea ce privește tratamentul bolilor rare în beneficiul pacienților din Europa și din lume”, a declarat comisarul pentru afaceri economie, Paolo Gentiloni. 

 Un comunicat de presă pe această temă este disponibil online. Se preconizează că proiectele și acordurile aprobate în cadrul planului de investiții vor mobiliza investiții în valoare de 514 miliarde de euro, din care 78,6 miliarde de euro de investit în Italia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending