Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează un instrument de solidaritate de 100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinirea întreprinderilor: “Așa arată solidaritatea europeană”

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Comisia Europeană își intensifică răspunsul împotriva COVID-19, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde de euro, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă.

Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.

Citiți și Comisia Europeană mobilizează 3 miliarde de euro pentru sistemele de sănătate din țările UE. România este primul stat care a primit acceptul găzduirii unei rezerve strategice de echipamente medicale

Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.

În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.

În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.

Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.

În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta Ursula von der Leyen a declarat că “numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem”.

“Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană”, a continuat ea.

100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE

Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.

Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.

  • Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane

Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.

  • Sprijinirea pescarilor și a fermierilor

Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.

Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:

  • pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
  • fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
  • și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.

De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.

Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile

  • Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență

Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.

Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.

  • Instrumentul pentru sprijin de urgență

Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.

Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.

UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Statul de drept: Comisia Europeană continuă procedura de încălcare a dreptului UE de către Polonia pentru a proteja independența judiciară a magistraților

Published

on

©️ European Commission

Astăzi, 27 ianuarie, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat suplimentar Poloniei cu privire la funcționarea Camerei Disciplinare a Curții Supreme, se arată în comunicatul ofical.

La 3 decembrie 2020, Comisia a trimis o scrisoare de nemulțumire față de procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, adăugând un nou plângere la procedura de încălcare a dreptului comunitar începută la 29 aprilie 2020. Răspunsul Poloniei la scrisoarea Comisiei nu răspunde preocupărilor Executivului. Din acest motiv, astăzi Comisia a decis să avanseze cu următorul pas al procedurii de încălcare a dreptului comunitar prin trimiterea unui aviz motivat suplimentar către Polonia.

Comisia consideră că Polonia încalcă legislația UE permițând Camerei Disciplinare a Curții Supreme – a cărei independență și imparțialitate nu este garantată – să ia decizii, care au un impact direct asupra judecătorilor și a modului în care aceștia își exercită funcția.

Aceste chestiuni includ cazuri de ridicare a imunității judecătorilor în vederea inițierii unor proceduri penale împotriva acestora și, prin urmare, suspendarea temporară din funcție și reducerea salariului acestora. Camera de disciplină decide, de asemenea, cu privire la chestiuni legate de dreptul muncii, securitatea socială și pensionarea judecătorilor Curții Supreme.

Prin acordarea de competențe Camerei Disciplinare, sunt afectate în mod direct statutul judecătorilor și exercitarea activităților lor judiciare, legislația poloneză pune în pericol capacitatea instanțelor respective de a oferi o cale de atac eficientă, așa cum prevede articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE, atenționează Executivul.

Simpla perspectivă pentru judecători de a se confrunta cu proceduri în fața unui organism a cărui independență nu este garantată creează un „efect îngrozitor” pentru judecători și poate afecta propria independență.

Polonia are la dispoziție o lună pentru a răspunde la acest aviz motivat suplimentar și pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma legislației UE, în caz contrar Comisia poate sesiza Curtea de Justiție.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă investiții de 2,9 miliarde de euro realizate de către 12 state UE într-un proiect de cercetare și inovare în lanțul valoric al bateriilor

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat marți un sprijin financiar în valoare de 2.9 miliarde de euro acordat de 12 state membre pentru un al doilea proiect de cercetare și inovare în lanțul valoric al bateriilor, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro în care subliniază că proiectul vizează dezvoltarea tehnologiilor și al proceselor care depășesc tehnologia actuală, permițând îmbunătățiri majore.

“Europa are nevoie de o abordare strategică în ceea ce privește bateriile, deoarece este determinată de tranziția în curs către o energie curată. Se preconizează că cererea de baterii va crește extrem de rapid în următorii ani, urmând ca această piață să aibă o importanță strategică din ce în ce mai mare la nivel mondial. Comisia a identificat bateriile ca fiind un lanț valoric strategic, în care UE trebuie să sporească investițiile și inovarea în contextul unei strategii consolidate pentru politica industrială, care vizează să construiască o bază industrială integrată, durabilă și competitivă la nivel mondial”, informează sursa citată.

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat aprobarea acestui l doilea proiect important de interes european comun (IPCEI) pentru a sprijini cercetarea și inovarea în lanțul valoric al bateriilor. Proiectul denumit „European Battery Innovation” a fost pregătit și notificat în comun de Austria, Belgia, Croația, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Slovacia, Spania și Suedia.

Cele douăsprezece state membre vor acorda finanțare în valoare de până la 2.9 miliarde de euro în anii următori. Se așteaptă ca finanțarea publică să deblocheze încă 9 miliarde de euro  în investiții private, adică de peste trei ori mai mult decât sprijinul public. Proiectul completează primul IPCEI din lanțul valoric al bateriilor aprobat de Comisie în decembrie 2019.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Lanțul valoric al bateriilor joacă un rol strategic în îndeplinirea ambițiilor noastre în ceea ce privește mobilitatea curată și stocarea energiei. Prin stabilirea unui lanț valoric complet, decarbonizat și digital al bateriei în Europa, putem oferi industriei noastre un avantaj competitiv, putem crea locuri de muncă necesare și ne putem reduce dependențele nedorite de țări terțe – pe scurt, ne facem mai rezistenți. Acest nou IPCEI demonstrează că Alianța Europeană a Bateriei, o parte importantă a setului de instrumente pentru politica industrială a UE, este în curs de realizare.”

De asemenea, vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Pentru acele provocări masive de inovare pentru economia europeană, riscurile pot fi prea mari pentru ca un singur stat membru sau o companie să le asume singure. Deci, are sens ca guvernele europene să se reunească pentru a sprijini industria în dezvoltarea unor baterii mai inovatoare și mai durabile. Proiectul de astăzi este un exemplu al modului în care politica de concurență funcționează mână în mână cu inovația și competitivitatea. Permițând o inovație revoluționară, asigurându-se totodată că resursele publice limitate sunt utilizate pentru a participa la investiții private și că distorsiunile concurenței sunt reduse la minimum. Cu un sprijin semnificativ vine și responsabilitatea: publicul trebuie să beneficieze de investițiile sale, motiv pentru care companiile care beneficiază de ajutor trebuie să genereze efecte pozitive asupra întregii UE.”

Proiectul va acoperi întregul lanț valoric al bateriei, de la extragerea materiilor prime, proiectarea și fabricarea celulelor și pachetelor de baterii și în cele din urmă reciclarea și eliminarea într-o economie circulară, cu un accent puternic pe durabilitate. Se așteaptă să contribuie la dezvoltarea unui întreg set de noi descoperiri tehnologice, incluzând noi procese de producție, precum și alte inovații în lanțul valoric al bateriilor.

Comisia a evaluat proiectul propus în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, mai precis comunicarea sa privind proiectele importante de interes european comun. În cazul în care inițiativele private care sprijină inovarea nu se concretizează din cauza riscurilor semnificative pe care le presupun astfel de proiecte, comunicarea privind ajutorul de stat IPCEI permite statelor membre să umple împreună lacuna pentru a depăși aceste eșecuri ale pieței, asigurând în același timp că economia UE va avea de mari beneficii și limitează potențialele denaturări la concurență.

Comisia a constatat că proiectul de IPCEI îndeplinește cerințele condițiilor necesare prevăzute în comunicarea sa. În acest sens, proiectul contribuie la un obiectiv comun prin susținerea unui lanț valoric strategic pentru viitorul Europei, în special în ceea ce privește mobilitatea curată și emisiile reduse. Este extrem de ambițios, deoarece vizează dezvoltarea tehnologiilor și al proceselor care depășesc tehnologia actuală și va permite îmbunătățiri majore ale performanței, siguranței și impactului asupra mediului.

Proiectul implică, de asemenea, riscuri tehnologice și financiare semnificative și, prin urmare, sprijinul public este necesar pentru a oferi stimulente companiilor pentru realizarea investiției. Ajutorul acordat companiilor individuale este limitat la ceea ce este necesar, proporțional și nu denaturează în mod nejustificat concurența. În special, Comisia a verificat că sumele maxime totale planificate ale ajutorului sunt în concordanță cu costurile eligibile ale proiectelor și cu lacunele de finanțare ale acestora. Mai mult, dacă proiectele mari acoperite de IPCEI se dovedesc a fi reușite, generând venituri nete suplimentare, companiile vor returna o parte din ajutorul primit către statele membre respective.

Rezultatele proiectului vor fi împărtășite pe scară largă de companiile participante care beneficiază de sprijinul public cu comunitatea științifică europeană și industria din afara companiilor și țărilor participante. Drept urmare, vor fi generate efecte pozitive asupra întregii Europe. Pe această bază, Comisia a concluzionat că proiectul este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Proiectul va implica 42 de participanți direcți, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și start-up-uri cu activități în unul sau mai multe state membre. Participanții direcți vor coopera strâns între ei prin aproape 300 de colaborări avute în vedere și cu peste 150 de parteneri externi, precum universități, organizații de cercetare și IMM-uri din întreaga Europă. Se așteaptă ca proiectul general să fie finalizat până în 2028, cu termene diferite pentru fiecare sub-proiect.

Aprobarea de către Comisie a acestui proiect face parte din contextul eforturilor mai largi ale Comisiei de a sprijini dezvoltarea unei industrii europene inovatoare și durabile a bateriilor. În 2017, Comisia a lansat Alianța Europeană a Bateriei. În 2018, Comisia a adoptat Planul strategic de acțiune pentru baterii și a promovat o gamă largă de inițiative ca parte a planului.

Având în vedere importanța tot mai mare a bateriilor în mai multe domenii, inclusiv transportul și energia, un lanț valoric sigur, circular și durabil va fi din ce în ce mai important. A avea baterii care sunt mai durabile pe tot parcursul ciclului lor de viață este un lucru esențial pentru a ne atinge obiectivele în ceea ce privește clima. Aceasta se află, de asemenea, în centrul Regulamentului privind bateriile durabile propus de Comisie în decembrie 2020.

Decizia de marți este al treilea proiect de cercetare și inovare bazat pe comunicarea privind ajutoarele de stat din 2014 pentru proiectele importante de interes european comun, care stabilește criteriile în baza cărora mai multe state membre pot sprijini proiecte transnaționale de importanță strategică pentru UE în temeiul articolului 107) (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Comunicarea își propune să încurajeze statele membre să sprijine proiecte extrem de inovatoare care aduc o contribuție clară la creșterea economică, la locuri de muncă și la competitivitate.

Comunicarea IPCEI completează alte reguli privind ajutoarele de stat, cum ar fi regulamentul general de exceptare pe categorii și cadrul de cercetare, dezvoltare și inovare, care permite susținerea proiectelor inovatoare, asigurând totodată că potențialele denaturări ale concurenței sunt limitate. Conform tabloului de bord al ajutoarelor de stat din 2019, cheltuielile anuale pentru cercetare și dezvoltare în temeiul regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutorare a continuat să crească, ajungând la aproximativ 10 miliarde EUR în 2018.

Comunicarea IPCEI sprijină investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare și în primul rând în industria de implementare, cu condiția ca proiectele care beneficiază de această finanțare să fie extrem de inovatoare și să nu acopere producția de masă sau activitățile comerciale.

O gamă largă de reguli privind ajutoarele de stat, inclusiv comunicarea IPCEI, sunt în curs de revizuire pentru a se asigura că se contribuie pe deplin la obiectivele ecologice și digitale ale Comisiei, în urma unei evaluări finalizate în octombrie 2020. O consultare publică privind o comunicare revizuită a IPCEI va fi lansată în următoarele săptămâni.

În Raportul Comisiei către Parlamentul European din anul 2019, Comisia prezintă modul în care Europa poate deschide calea către neutralitatea climatică, asigurând o bază solidă pentru acțiunile în direcția unei economii moderne, prospere și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Această viziune arată în mod clar că electrificarea va fi una dintre principalele căi tehnologice către obținerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon. Bateriile vor fi unul dintre factorii cheie ai acestei tranziții, având în vedere rolul important pe care acestea îl joacă în stabilizarea rețelei electrice și în introducerea mobilității curate.

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat noul său angajament privind consumul verde, primele întreprinderi angajându-se să adopte măsuri concrete în vederea creșterii sustenabilității

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni noul său angajament privind consumul verde, prima inițiativă prezentată în cadrul Noii agende privind consumatorii.

Angajamentul privind consumul verde face parte din Pactul climatic european, care este o inițiativă la nivelul UE prin care cetățenii, comunitățile și organizațiile sunt invitate să participe la acțiuni în domeniul climei și să construiască o Europă mai verde.

Prin semnăturile lor, întreprinderile promit să își accelereze contribuția la o tranziție verde. Angajamentele au fost elaborate în cadrul unui efort comun al Comisiei și al întreprinderilor.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, scopul lor este de a accelera contribuția întreprinderilor la o redresare economică durabilă și de a consolida încrederea consumatorilor în performanța de mediu a întreprinderilor și a produselor.

Colruyt GroupDecathlonLEGO Group, L’Oréal și Renewd sunt primele întreprinderi inovatoare care participă la acest proiect-pilot. Funcționarea angajamentelor privind consumul verde va fi evaluată peste un an, înainte de a se lua următoarele măsuri.

Angajamentul privind consumul verde se bazează pe un set de cinci angajamente principale.

Pentru a participa, întreprinderile trebuie să se angajeze să adopte măsuri ambițioase pentru a-și îmbunătăți impactul asupra mediului și pentru a-i ajuta pe consumatori să facă achiziții mai durabile.

Întreprinderile trebuie să ia măsuri concrete în cel puțin trei dintre cele cinci domenii de angajament și trebuie să dovedească progresele înregistrate cu ajutorul unor date pe care, ulterior, să le facă publice.

Fiecare întreprindere care își asumă angajamente va colabora cu Comisia în deplină transparență pentru a se asigura că progresele sunt fiabile și verificabile. Cele cinci domenii principale de angajament sunt următoarele:

  1. calcularea amprentei de carbon a întreprinderii, inclusiv a lanțului său de aprovizionare, utilizând metodologia de calcul sau sistemul de management de mediu care au fost elaborate de Comisie, și instituirea unor procese adecvate de diligență necesare pentru a realiza reduceri ale amprentei în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris;
  2. calcularea amprentei de carbon a anumitor produse emblematice ale întreprinderii, utilizând metodologia aprobată de Comisie, și realizarea anumitor reduceri ale amprentei pentru produsele selectate și comunicarea către publicul larg a progreselor înregistrate;
  3. creșterea vânzărilor de produse sau servicii durabile în cadrul vânzărilor totale ale întreprinderii sau ale părții sale de activitate selectate;
  4. angajarea unei părți din cheltuielile aferente relațiilor publice corporative pentru promovarea practicilor durabile, în concordanță cu punerea în aplicare de către Comisie a politicilor și a acțiunilor Pactului verde european;
  5. asigurarea faptului că informațiile furnizate consumatorilor cu privire la amprentele de carbon ale întreprinderii și ale produselor sunt ușor de accesat, precise și clare și actualizarea acestor informații în urma oricăror reduceri sau creșteri ale amprentei de carbon.

Inițiativa Angajamentul privind consumul verde se axează pe produsele nealimentare și este complementară Codului de conduită care se va lansa mâine, 26 ianuarie, ca parte a strategiei De la fermă la consumator. Codul de conduită va reuni părțile interesate din sistemul alimentar pentru a-și asuma angajamente în ceea ce privește practicile comerciale și de comercializare responsabile. 

Orice întreprindere din sectoarele nealimentare, precum și întreprinderile din sectorul comerțului cu amănuntul care vând atât produse alimentare, cât și nealimentare interesate să adere la angajamentul verde pot contacta Comisia Europeană înainte de sfârșitul lunii martie 2021.

Această fază-pilot inițială a angajamentului privind consumul verde va fi finalizată până în ianuarie 2022.

Înainte de a se lua următoarele măsuri, în consultare cu întreprinderile participante, cu organizațiile relevante ale consumatorilor și cu alte părți interesate, se va efectua o evaluare a funcționării angajamentului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.8 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș12 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending