Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană mobilizează 3 miliarde de euro pentru sistemele de sănătate din țările UE. România este primul stat care a primit acceptul găzduirii unei rezerve strategice de echipamente medicale

Published

on

© European Union, 2014

Comisia Europeană a decis joi să mobilizeze trei miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri care pot fi adoptate cel mai bine la nivelul UE.

În acest scop și pe baza principiului solidarității, Comisia Europeană și-a asumat că “va completa în mod rapid, flexibil și direct eforturile depuse în prezent la nivel național”, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Mai concret, ca un prim pas, Comisia a elaborat o evaluare inițială a nevoilor și va colabora cu statele membre pentru a detalia necesitățile acestora și a stabili o listă de priorități.

Pentru a finanța această acțiune, Comisia mobilizează 3 miliarde de euro din bugetul UE, din care 2,7 miliarde de euro vor fi acordate prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență și 300 de milioane de euro prin intermediul rescEU – rezerva de echipamente medicale și de protecție a Uniunii Europene.

Vor fi posibile contribuții suplimentare din partea statelor membre, precum și a persoanelor fizice și a fundațiilor și chiar prin intermediul finanțării participative, mai precizează executivul european.

Cele 300 de milioane euro pentru capacitatea de echipamente medicale rescEU sunt adăugate celor 80 de milioane de euro deja alocate luna trecută. De asemenea, acest anunț survine și în contextul în care România este primul stat membru al Uniunii care a primit acceptul Comisiei Europene de a demara procedurile de achiziție necesare pentru constituirea unei rezerve a Uniunii Europene pe teritoriul țării noastre.

Astfel, prin noile măsuri, Comisia Europeană va fi în măsură:

  • să achiziționeze direct sprijin de urgență în numele statelor membre și să distribuie echipamente medicale, cum ar fi măștile și dispozitivele de protecție respiratorie;
  • să sprijine financiar și să coordoneze nevoile urgente, cum ar fi transportul de echipamente medicale și de pacienți în regiunile transfrontaliere;
  • să sprijine construirea de spitale de campanie mobile.

Pentru a valorifica creșterile de eficiență și a genera economii de scară, ori de câte ori este posibil, executivul european va efectua achiziții directe în numele statelor membre și va concentra sprijinul în zonele unde este nevoie de acesta.

Pe termen mediu și lung și grație acestor instrumente, UE va fi în măsură să sprijine capacitățile de testare ale statelor sale membre, precum și orice cercetare medicală relevantă. În acest mod, Comisia Europeană va oferi un răspuns din partea UE în contextul crizei sanitare, până la terminarea acesteia.

Pentru a pune în aplicare inițiativa, Comisia Europeană va colabora cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.

Pentru a asigura finanțarea necesară, Comisia Europeană recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020 și mobilizează toate resursele disponibile în limitele cheltuielilor pentru 2020.

Citiți și Comisia Europeană lansează un instrument de solidaritate de 100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinirea întreprinderilor: “Așa arată solidaritatea europeană”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

Published

on

© Boris Johnson/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și prim-ministrul britanic Boris Johnson au convenit sâmbătă, într-o discuție telefonică, ca echipele de negociere ale Uniunii Europene și Regatului Unit pentru un acord post-Brexit să revină duminică, la Bruxelles, la masa tratativelor după ce la runda de negocieri ce avut loc până vineri la Londra nu s-au întrunit condițiile pentru un acord.

“Îi însărcinăm pe negociatorii noștri principali să se reunească mâine la Bruxelles. Vom vorbi din nou luni seara”, a spus von der Leyen, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Șefa executivului european a spus că ea și Boris Johnson au salutat faptul că s-au realizat progrese în multe domenii, însă cei doi au recunoscut că rămân diferențe semnificative în ceea ce privește trei aspecte critice: condiții de concurență echitabile, guvernanță și pescuit.

“Ambele părți au subliniat că niciun acord nu este fezabil dacă aceste probleme nu sunt rezolvate. Deși am recunoscut gravitatea acestor diferențe, am convenit că ar trebui întreprins un efort suplimentar de către echipele noastre de negociere pentru a evalua dacă acestea pot fi rezolvate”, a spus ea, anunțând revenirea la masa discuțiilor.

Condiţiile unui acord post-Brexit între UE şi Regatul Unit “nu sunt întrunite” din cauza unor “divergenţe semnificative”, în pofida unei săptămâni de discuţii intense la Londra, au transmis vineri seară negociatorii șefi ai Uniunii Europene și Marii Britanii, Michel Barnier și David Frost într-un comunicat de presă comun, prelungind incertitudinea cu privire la finalizarea unei înțelegeri între cele două țări înainte de expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie. Trei puncte blochează încă încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

Germania cere Bruxellesului și Londrei să depășească liniile roșii. Franța avertizează cu blocarea unui acord nesatisfăcător

Perspectiva unui dezacord între cele două părți a determinat Berlinul și Parisul să pună presiuni.

Cancelarul german, Angela Merkel, a intervenit pentru a îndemna ambele părți să negocieze la Londra să treacă peste liniile lor roșii și să găsească un compromis pentru a încheia un acord comercial și de securitate, în timp ce guvernul francez a spus că își poate exercita veto-ul dacă acordul nu va corespunde așteptărilor, informează sursa citată.

“Pentru cancelar, iar acest lucru nu s-a schimbat în ultimele săptămâni, dorința de a face compromisuri este necesară de ambele părți. Dacă doriți să aveți o înțelegere, ambele părți trebuie să se deplaseze una către cealaltă. Toată lumea are principiile lor, există linii roșii, este clar, dar există întotdeauna loc pentru compromisuri”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, țara care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Deși Merkel susține Comisia Europeană și pe Ursula von der Leyen în obținerea unui acord, Franța a avertizat că ar putea acționa unilateral, respingând o potențială neînțelegere pe care ar găsi-o nefavorabilă.

“Cred că este cazul și pentru partenerii noștri că, dacă ar exista un acord care nu este bun, ceea ce în evaluarea noastră nu corespunde acestor interese, ne vom opune. Franța, ca toți partenerii săi, are dreptul de veto”, a spus Clement Beaune, secretar de stat pentru afaceri europene și un apropiat al președintelui Emmanuel Macron.

Președintele Consiliului European dă asigurări că UE va rămâne unită până în ultima secundă

În schimb, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, pentru a marca un an de la preluarea mandatului, președintele Consiliului European a dat asigurări că Uniunea Europeană și cele 27 de state membre vor rămâne unite ”până în ultima secundă” a negocierilor post-Brexit.

”Vom rezista până în ultimul moment, ultima secundă a acestui proces pentru a garanta unitatea dintre noi”, a afirmat Michel, în contextul unor tensiuni apărute între cei 27 pe ultima linie dreaptă a discuţiilor, mai ales în problema pescuitului și pe fondul anunțului de la Paris, care ar putea exercita un veto asupra unui potențial acord.

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Regatul Unit şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

Published

on

© European Union 2020

Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.824,3 miliarde de euro, destinat Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și relansării economiei europene după pandemia de COVID, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect, a declarat vineri comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, informează Reuters.

Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.

Desigur că nu vom capitula în faţa acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei şi Poloniei…Premisa noastră este foarte clară vis a vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele“, a spus Gentiloni la o conferinţă organizată vineri de Institutul pentru studii politice internaţionale (ISPI), citat de Agerpres.

Comisarul european a adăugat că este îngrijorat cu privire la impasul care există în continuare în relaţia cu cele două state membre din Europa de Est dar totodată şi-a exprimat încrederea că acest impas poate fi depăşit printr-un acord graţie eforturilor diplomatice.

Potrivit lui Gentiloni, faptul că Germania, cea mai puternică ţară din UE, deţine în prezent preşedinţia rotativă a blocului comunitar ar putea fi “un avantaj în găsirea unei soluţii”.

De altfel, presa poloneză a relatat vineri, citată de RFI, că premierul de la Varșovia a discutat subiectul, la telefon, cu cancelarul german, Angela Merkel, după care a avut un discurs “considerabil înmuiat (…) care contrastează ferm cu declarația împărtășită inițial cu Viktor Orbán, la Budapesta”.

Anterior, Ungaria lui Viktor Orban și Polonia și-au reconfirmat luni, 30 noiembrie, poziția de a-și menține veto-ul privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și fondul de redresare, ținând astfel blocat un plan de relansare. Prim-miniștrii celor două țări s-au întâlnit în ultima săptămână, atât la Varșovia, cât și la Budapesta, precizând că așteaptă propuneri din partea președinției germane a Consiliului UE pentru a fi favorabile unei înțelegeri și sugerând că pentru a institui un mecanism privind statul de drept este necesară lansarea unei conferințe inter-guvernamentale care să conducă la procesul de revizuire a tratatelor europene. 

Între timp, președinția germană a Consiliului UE a anunțat vineri că a ajuns la o înțelegere comună cu Parlamentul European cu privire la conținutul bugetului UE pentru 2021, pe baza Cadrului Financiar Multianual pentru 2021-2027 convenit în prealabil la începutul acestui an, însă a avertizat cu privire la reducerea drastică a finanțării europene dacă intrarea în vigoare a bugetului UE pentru 2021 este periclitată de blocajul privind bugetul general.

După discuțiile dintre Merkel și Morawiecki, un vicepremier al guvernului polonez, Jaroslaw Gowin, a spus că Varșovia ar putea accepta o declarație de condiționare a fondurilor UE de statul de drept care să fie adoptată de liderii celor 27 de state membre ale UE și care să clarifice că Bruxellesul nu va utiliza acest mecanism de condiționalitate pentru a pedepsi guverne și state membre în alte chestiuni care nu au legătură cu bugetul Uniunii Europene, scrie Politico Europe.

Afirmațiile acestui oficial polonez au fost făcute ca urmare a apariției în spațiul public a diferitelor scenarii, inclusiv cel asumat de comisarul Paolo Gentiloni, prin care Comisia Europeană explorează posibilitatea lansării procedurii cooperării consolidate, prevăzute de tratate, pentru a aproba pachetul de relansare fără Polonia și Ungaria. De aemenea, și Franța și Olanda au sugerat reproiectarea fondului de redresare într-un acord interguvernamental – fără Polonia și Ungaria – , însă este prezentată drept o “ultimă soluție”.

Conceptul de cooperare consolidată a fost consacrat prin Tratatul de la Amsterdam din 1997 și prevede că guvernele din UE care doresc să instituie între ele o cooperare consolidată în anumite domenii de politici pot face acest lucru, cu condiția ca respectiva cooperare: să favorizeze obiectivele și interesele UE și să respecte principiile acesteia; să nu fie utilizată decât în ultimă instanță; să cuprindă cel puțin o majoritate a țărilor UE; să nu afecteze acquis-ul comunitar; să nu aducă atingere competențelor, drepturilor, obligațiilor și intereselor țărilor neparticipante. De pildă, această procedură a fost utilizată în ultimii ani pentru crearea Parchetului European și lansarea Cooperării Structurate Permanente în materie de apărare, inițiative la care nu participă toate statele UE.

Deși Polonia oferă semnale că revine la o abordare consensuală cu celelalte state membre, Ungaria continuă să afirme că va face uz de dreptul de veto dacă această condiționalitate nu dispare, premierul Viktor Orban respingând o propunere de declarație explicativă anexată regulamentului, pe care Varșovia pare să o susțină.

Liderii Uniunii Europene urmează să se reunească la 10-11 decembrie, la Bruxelles, în cadrul summitului Consiliului European de iarnă care ar putea sigila un acord, acesta fiind și ultimul summit european în cadrul președinției germane a Consiliului UE.

Responsabilă de aceste tratative în numele președinției germane a Consiliului UE, cancelarul Angela Merkel a subliniat că acest blocaj semnifică că “trebuie să continuăm să discutăm cu Ungaria și Polonia”. Merkel a descris această situație drept “o problemă foarte serioasă”, însă a refuzat să se refere la amenințări la adresa celor două țări, precum suspendarea drepturilor de vot sau adoptarea bugetului fără Budapesta și Varșovia prin intermediul cooperării consolidate prevăzute de tratate.

Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru. Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

O amânare a adoptării acestui buget ar afecta fiecare stat membru, care se confruntă cu efectele socio-economice și sanitare ale pandemiei. România are 79,9 miliarde de euro alocate la nivelul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a fondului de redresare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ultimul act al negocierilor post-Brexit? Boris Johnson și Ursula von der Leyen vor face un bilanț al tratativelor după ce negociatorii UE și Marii Britanii nu au ajuns la un acord

Published

on

© No. 10/ Flickr & Ursula von der Leyen/ Twitter

Condiţiile unui acord post-Brexit între UE şi Regatul Unit “nu sunt întrunite” din cauza unor “divergenţe semnificative”, în pofida unei săptămâni de discuţii intense la Londra, au transmis vineri seară negociatorii șefi ai Uniunii Europene și Marii Britanii, Michel Barnier și David Frost într-un comunicat de presă comun, prelungind incertitudinea cu privire la finalizarea unei înțelegeri între cele două țări înainte de expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie.

Cei doi negociatori au convenit să facă “o pauză” în discuţii și au anunțat că premierul britanic, Boris Johnson, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor discuta sâmbătă după-amiază pentru a face “un bilanţ” al tratativelor.

The Guardian notează că discuția dintre Johnson și von der Leyen va reprezenta o “intrare în ultimul act al negocierilor privind Brexit”.

Trei puncte blochează încă încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

Germania cere Bruxellesului și Londrei să depășească liniile roșii. Franța avertizează cu blocarea unui acord nesatisfăcător

Perspectiva unui dezacord între cele două părți a determinat Berlinul și Parisul să pună presiuni.

Cancelarul german, Angela Merkel, a intervenit pentru a îndemna ambele părți să negocieze la Londra să treacă peste liniile lor roșii și să găsească un compromis pentru a încheia un acord comercial și de securitate, în timp ce guvernul francez a spus că își poate exercita veto-ul dacă acordul nu va corespunde așteptărilor, informează sursa citată.

“Pentru cancelar, iar acest lucru nu s-a schimbat în ultimele săptămâni, dorința de a face compromisuri este necesară de ambele părți. Dacă doriți să aveți o înțelegere, ambele părți trebuie să se deplaseze una către cealaltă. Toată lumea are principiile lor, există linii roșii, este clar, dar există întotdeauna loc pentru compromisuri”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, țara care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Deși Merkel susține Comisia Europeană și pe Ursula von der Leyen în obținerea unui acord, Franța a avertizat că ar putea acționa unilateral, respingând o potențială neînțelegere pe care ar găsi-o nefavorabilă.

“Cred că este cazul și pentru partenerii noștri că, dacă ar exista un acord care nu este bun, ceea ce în evaluarea noastră nu corespunde acestor interese, ne vom opune. Franța, ca toți partenerii săi, are dreptul de veto”, a spus Clement Beaune, secretar de stat pentru afaceri europene și un apropiat al președintelui Emmanuel Macron.

Președintele Consiliului European dă asigurări că UE va rămâne unită până în ultima secundă

În schimb, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, pentru a marca un an de la preluarea mandatului, președintele Consiliului European a dat asigurări că Uniunea Europeană și cele 27 de state membre vor rămâne unite ”până în ultima secundă” a negocierilor post-Brexit.

”Vom rezista până în ultimul moment, ultima secundă a acestui proces pentru a garanta unitatea dintre noi”, a afirmat Michel, în contextul unor tensiuni apărute între cei 27 pe ultima linie dreaptă a discuţiilor, mai ales în problema pescuitului și pe fondul anunțului de la Paris, care ar putea exercita un veto asupra unui potențial acord.

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Regatul Unit şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO11 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu15 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE15 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ17 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending