Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană mobilizează 3 miliarde de euro pentru sistemele de sănătate din țările UE. România este primul stat care a primit acceptul găzduirii unei rezerve strategice de echipamente medicale

Published

on

© European Union, 2014

Comisia Europeană a decis joi să mobilizeze trei miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri care pot fi adoptate cel mai bine la nivelul UE.

În acest scop și pe baza principiului solidarității, Comisia Europeană și-a asumat că “va completa în mod rapid, flexibil și direct eforturile depuse în prezent la nivel național”, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Mai concret, ca un prim pas, Comisia a elaborat o evaluare inițială a nevoilor și va colabora cu statele membre pentru a detalia necesitățile acestora și a stabili o listă de priorități.

Pentru a finanța această acțiune, Comisia mobilizează 3 miliarde de euro din bugetul UE, din care 2,7 miliarde de euro vor fi acordate prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență și 300 de milioane de euro prin intermediul rescEU – rezerva de echipamente medicale și de protecție a Uniunii Europene.

Vor fi posibile contribuții suplimentare din partea statelor membre, precum și a persoanelor fizice și a fundațiilor și chiar prin intermediul finanțării participative, mai precizează executivul european.

Cele 300 de milioane euro pentru capacitatea de echipamente medicale rescEU sunt adăugate celor 80 de milioane de euro deja alocate luna trecută. De asemenea, acest anunț survine și în contextul în care România este primul stat membru al Uniunii care a primit acceptul Comisiei Europene de a demara procedurile de achiziție necesare pentru constituirea unei rezerve a Uniunii Europene pe teritoriul țării noastre.

Astfel, prin noile măsuri, Comisia Europeană va fi în măsură:

  • să achiziționeze direct sprijin de urgență în numele statelor membre și să distribuie echipamente medicale, cum ar fi măștile și dispozitivele de protecție respiratorie;
  • să sprijine financiar și să coordoneze nevoile urgente, cum ar fi transportul de echipamente medicale și de pacienți în regiunile transfrontaliere;
  • să sprijine construirea de spitale de campanie mobile.

Pentru a valorifica creșterile de eficiență și a genera economii de scară, ori de câte ori este posibil, executivul european va efectua achiziții directe în numele statelor membre și va concentra sprijinul în zonele unde este nevoie de acesta.

Pe termen mediu și lung și grație acestor instrumente, UE va fi în măsură să sprijine capacitățile de testare ale statelor sale membre, precum și orice cercetare medicală relevantă. În acest mod, Comisia Europeană va oferi un răspuns din partea UE în contextul crizei sanitare, până la terminarea acesteia.

Pentru a pune în aplicare inițiativa, Comisia Europeană va colabora cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.

Pentru a asigura finanțarea necesară, Comisia Europeană recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020 și mobilizează toate resursele disponibile în limitele cheltuielilor pentru 2020.

Citiți și Comisia Europeană lansează un instrument de solidaritate de 100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinirea întreprinderilor: “Așa arată solidaritatea europeană”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Women4Cyber: Comisia Europeană lansează primul registru online al experților-femei în securitate cibernetică pentru promovarea talentelor în domeniu

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, împreună cu inițiativa Women4Cyber ​​a Organizației Europene de Cibersecuritate (ECSO), au lansat primul registru online al europencelor în domeniul securității cibernetice, care va conecta grupurile de experți, întreprinderile și factorii de decizie la talentele din domeniu, informează un comunicat.

Registrul este o bază de date deschisă și ușor de utilizat de femei cu expertiză în domeniul securității cibernetice, având ca scop să abordeze cererea din ce în ce mai mare de profesioniști în domeniu, în Europa, și deficitul aferent de talente aferent.

Lansarea sa este în acord cu Agenda Europeană pentru Competențe privind competitivitatea durabilă, echitatea socială și reziliența prezentată de Comisie la 1 iulie 2020.

„Domeniul securității cibernetice suferă de o lipsă masivă de oameni competenți. Această lipsă de talent este agravată de lipsa reprezentării feminine în domeniu. Agenda actualizată a Competențelor adoptată de Comisie săptămâna trecută urmărește să reducă aceste lacune. O forță de muncă diversă în domeniul securității cibernetice va contribui cu siguranță la o securitate cibernetică mai inovatoare și mai puternică. Registrul lansat astăzi va fi un instrument util pentru promovarea profesioniștilor în domeniul securității cibernetice și crearea unui ecosistem al securității cibernetice mai divers și mai inclusiv ”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas.

Domeniul securității cibernetice suferă de o lipsă masivă de talente. Diferența, prevăzută să ajungă la 1,8 milioane la nivel global până în 2022 și 350 000 de specialiști doar în Europa, este agravată de lipsa reprezentării feminine – femeile reprezentând doar 11% din forța de muncă, potrivit cercetării „Femeile în securitatea cibernetică”. Pentru Europa procentul este chiar mai mic – 7%. Implicarea femeilor este o resursă neexploatată. Este puțin probabil să înlăturăm acest decalaj fără un echilibru de gen mai bun.

Scopul acestui proiect este realizarea unei baze de date cu femei având profiluri diferite și care lucrează în domeniul securității cibernetice.

Women4Cyber ​​are următoarele caracteristici:

  • Doar femeile care lucrează în securitate cibernetică se pot înregistra în baza de date, deși site-ul este public, adică accesibil tuturor.
  • Experții de sex feminin pot fi contactați direct printr-un formular online.
  • Site-ul web are o funcționalitate de căutare, adică ar fi posibilă efectuarea unei căutări pe site-ul web în funcție de nume, cuvinte cheie, sector, domenii de expertiză, limbi sau țara de reședință.
  • Domeniile de expertiză sunt formate din cuvinte cheie bazate pe taxonomie publicate de Centrul Comun de Cercetare.
  • Baza de date va fi actualizată, permițând noilor participanți să se înregistreze la timp și participanților existenți să își actualizeze detaliile.
  • Baza de date va fi în engleză.

Registrul, care conține diverse profiluri și mapează diferite domenii de expertiză, este accesibil tuturor și va fi actualizat în mod regulat. Mai multe informații despre inițiativa Women4Cyber ​​sunt disponibile aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reconfirmă recesiunea profundă a economiei UE: Economia României va avea un declin de 6% în 2020, urmată de o creștere de 4% în 2021

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Economia Uniunii Europene se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național, a transmis marți Comisia Europeană în previziunile sale economice de vară, care amplifică semnalul de contracție istorică a economiei europene emis cu în urmă cu două luni. În ce o privește, economia României a prezentat semne de reziliență în primul trimestru al anului, însă contracția de 6% a PIB-ului a fost reconfirmată de către executivul european. Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții economice. Doar Polonia (-4,6% din PIB), Danemarca (-5,2%) și Suedia (-5,3%) vor avea scăderi mai mici ale PIB-ului decât România. Cele mai severe recesiuni economice sunt anunțate în Italia (-11,2%), Spania (-10,9%), Croația (-10,8%) și Franța (-10,6%).

Potrivit previziunilor economice din vara anului 2020 remise CaleaEuropeană.ro, economia zonei euro va înregistra o contracție de 8,7 % în 2020 și o creștere de 6,1 % în 2021. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021. Se preconizează, prin urmare, că în 2020 contracția va fi semnificativ mai mare de 7,7 %, cifra estimată pentru zona euro, și de 7,4 %, cifra estimată pentru UE în ansamblul său în previziunile din primăvară. La rândul său, creșterea va fi în 2021 ceva mai puțin solidă decât s-a previzionat în primăvară.

“Economia României a prezentat semne de reziliență în primul trimestru al anului. PIB-ul real a crescut cu 2,4%, o creștere sprijinită în mare parte de consumul privat”, se arată în previziunile economice ale Comisiei Europene.

Cu toate acestea, izolarea declanșată de pandemia de COVID-19 este așteptată să determine o scădere bruscă în al doilea trimestru al anului.

Comisia Europeană se așteaptă la o diminuare a consumului privant ca urmare a măsurilor restrictive și a veniturilor scăzute. De asemenea, executivul european subliniază că planează o incertitudine semnificativă asupra deciziilor de investiții, în timp ce sectorul construcțiilor ar putea să mai atenueze din impact.

Totodată, activitatea economică redusă din principalii parteneri comerciali ai României va avea un impact semnificativ asupra exporturilor.

“În total, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2020, se prevede că activitatea economică va dobândi tracțiune în a doua jumătate, întrucât restricțiile sunt treptat ridicate și va crește în continuare în 2021. PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și apoi va reveni la o creștere de 4% în 2021“, estimează Comisia Europeană, menținând previziuni similare cu privire la România. În cadrul previziunilor de primăvară, Comisia precizase că, în 2021, economia României va reveni la o creștere de 4,2%.

Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții ale PIB-ului. Doar Polonia (-4,6% din PIB), Danemarca (5,2%) și Suedia (5,3%) vor avea scăderi mai mici ale PIB-ului decât România. 

Cu toate acestea, executivul de la Bruxelles avertizează că un al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19 în România sau într-unul din principalii săi parteneri comercial ar putea “întârzia redresarea economică”.

Comisia Europeană mai precizează că scăderea accentuată a prețurilor la energie, precum și cererea agregată scăzută, urmează să reducă presiunile inflaționiste în 2020, compensând o creștere preconizată a prețurilor la produsele alimentare, ca urmare a întreruperilor lanțului de aprovizionare și ca urmare a unei secete.

“Inflația a scăzut de la 4% în decembrie 2019 la aproximativ 1,8% în mai 2020 și este prevăzută să fie la o medie de 2,5% pe parcursul întregului an. Se preconizează că va crește la o medie de 2,8% în 2021, susținută de o redresare a cererii”, mai spune Comisia.

Previziunile economice de vară ale Comisiei Europene sunt publicate cu puțin timp înainte ca liderii statelor membre ale Uniunii Europene să se reunească în perioda 17-18 iulie pentru un summit crucial consacrat negocierilor pentru planul de redresare de 750 de miliarde de euro și pentru Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Comisia Europeană avertizează în cadrul acestora că riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt deosebit de mari și se concentrează în principal pe o evoluție negativă.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană îi apără dreptul Ursulei von der Leyen de a emite opinii politice în nume propriu ca membru PPE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană recunoaște „greșeala regretabilă” că instituția și Ursula von der Leyen, în calitate de președinte, apar într-un clip electoral de susținere a partidului HDZ aflat la conducere în Croația, însă apără dreptul șefei de la Bruxelles de a emite opinii politice în nume propriu, în calitate de membru al familiei politice de centru-dreapta a Popularilor Europeni, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Într-un scurtmetraj electoral, filmat vinerea trecută la sediul Comisiei Europene din clădirea Berlaymont de la Bruxelles, von der Leyen a fost identificată ca președinte al Comisiei Europene și a fost filmată stând în fața unui steag european în timp ce rostea sloganul “Sigurna Hrvatska” (“O Croaţie sigură”) al partidului HDZ, câștigătorul alegerilor parlamentare din Croația, ceea ce a stârnit anumite controverse legate de independența politică a șefei Executivului European.

Von der Leyen este membru al Uniunii Democrat-Creștine (CDU), de centru-dreapta, din Germania și aparține familiei Partidului Popular European (PPE), precum formațiunea croată HDZ, iar apariția sa în respectivul videoclip de susținere a unui anumit partid politic ar trebui interpretată strict ca o manifestare de sprijin a unui membru PPE față de o formațiune din aceeași familie politică, a precizat Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

„Preşedinta este membră a PPE. În această calitate ea poate exprima opinii politice”, a încercat să clarifice purtătorul de cuvânt Eric Mamer în timpul unui briefing de presă. „Ceea ce este clar, este că preşedinta crede că este un lucru bun pentru democraţia europeană ca membrii Colegiului să poată avea o viaţă politică activă”, a adăugat el. Cu toate acestea, criticii au acuzat-o de încălcarea codului de conduită pentru membrii Comisiei Europene, care implică abținerea acestora „de la a face declarații sau de la intervenții publice în numele oricărui partid politic sau organizație a partenerilor sociali din care fac parte”, relatează POLITICO.

Luni, cu peste 90 la sută din voturi numărate, HDZ obținuse 66 din cele 151 de locuri din parlamentul Croației, iar informațiile sugerează că va încerca formarea unui nou guvern de coaliție cu grupuri de dreapta mai mici.

Citiți și Alegeri în Croația: Partidul premierului Andrej Plenkovic câștigă scrutinul și este favorit să formeze un guvern de coaliție

Președintele Comisiei, Ursula Von der Leyen, a declarat, în context, că ceea ce s-a întâmplat este „regretabil”, neefind clar în clipul electoral că a vorbit în nume propriu.

De altfel, purtătorul de cuvânt-șef al Comisiei, Eric Mamer, s-a confruntat cu un val de întrebări legate de clip, pe care a dorit să le lămurească.

„Președintele a înregistrat un scurt mesaj audio pentru utilizare într-un videoclip în care apărea o serie de politicieni PPE. Acest lucru a fost menit să fie o contribuție personală, dar din păcate, nu a fost clar în versiunea finală a videoclipului când a fost prezentat”, declară acesta într-un mesaj pe Twitter.

 

Având în vedere că pe fundalul clipului apare clădirea Comisiei, impresia, a recunoscut Mamer, a fost că ar fi putut vorbi în calitate oficială deși „nu a fost cazul”. De altfel, oficialul a încercat să sublinieze transparența acțiunilor președintelui von der Leyen, precizând că aceasta a fost de acord să participe la filmarea videoclipului pe fondul unei cereri din partea cabinetului guvernului croat, vineri dimineață.

„A înregistrat un videoclip foarte scurt, care a durat câteva secunde, ca parte a campaniei electorale din Croația, împreună cu o mulțime de alte materiale video pe care le-a înregistrat vineri în studiourile de aici.”

Potrivit lui Mamer, clipul a fost apoi trimis contactelor Comisiei din Croația, dar versiunea finală difuzată în 24 de ore de la înregistrarea clipului nu ar fi trebuit să fie utilizată cu fundalul Berlaymont, acest lucru fiind realizat în faza de post-producție din Zagreb.

von der Leyen a acceptat că s-a făcut o greșeală în acest sens și că, în viitor, orice este de natură politică trebuie făcut în conformitate cu codul de conduită al Comisiei. Mai mult, aceasta a transmis că vor fi făcute eforturi pentru ca astfel de „erori neintenționate” să nu se mai repete.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending