Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Cele 30 mld. de euro care revin României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență sunt destinate reformelor care pot rupe cercul vicios al sistemelor clientelare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) este de părere că  cele 30 mld. de euro care revin României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență pot fi utilizate în cadrul reformelor care pot rupe cercul vicios al sistemelor clientelare din țară, ducând la progres social și economic, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarii USR PLUS Dragoș Pîslaru și Cristian Ghinea, alături de Anca Dragu, membră a Biroului Național PLUS, au detaliat, joi, în cadrul unei conferințe de presă, măsurile economice din planul USR PLUS pentru guvernare, pornind de la principiile Planului Național de Redresare și Reziliență și continuând cu politica fiscal-bugetară, în viziunea USR PLUS.

În esență, este vorba despre cum vom cheltui noi, ca țară, 30 de miliarde de euro, care nu fac parte din ceea ce numim în mod obișnuit «fonduri europene». Sunt bani pe trei ani puși la dispoziție de către UE pentru a face reforme. Planul Național de Redresare și Reziliență este documentul la care se lucrează acum în Guvernul României prin care România spune cum vrea să folosească acești bani. La nivelul Parlamentului European, Dragoș Pîslaru este raportor pentru Regulamentul dedicat EU Next Generation și Dragoș a venit cu această idee și a reușit să convingă toate grupurile principale din Parlament de a împărți banii pe șase piloni de investiții. În acest moment, poziția oficială a Parlamentului European este că statele membre, toate, trebuie să prioritizeze acești bani pe șase domenii importante”, a declarat Cristian Ghinea.

La rândul său, Dragoș Pîslaru a subliniat faptul că acest mecanism nu este doar o prelungire a politicii de coeziune, ci o șansă de a schimba modalitatea de a vedea societatea românească și de a propune aceste reforme importante:

Avem nevoie de reforme structurale puternice, avem nevoie să putem îmbunătăți alocarea resurselor în societate. Aceste resurse financiare ar trebui să ne permită ca România să ajungă în avangarda Europei, noi tot timpul suntem pe recuperarea decalajelor. Cumva există această înțelegere greșită, pe care am auzit-o în declarațiile publice din zona guvernamentală, că este vorba despre un program în care luăm niște bani și îi investim mai departe. Nu e vorba doar de investiții, e vorba de reforme structurale care pot rupe un cerc vicios al sistemelor clientelare pe care le-am avut în țară până acum. Noi considerăm că fiecare dintre acești șase piloni pe care îi propunem au în spate o înțelegere diferită a modului în care societatea trebuie să înainteze. Să nu uităm, banii din acest mecanism sunt o parte granturi, altă parte împrumuturi. E un lucru complet nesustenabil economic ca noi să împrumutăm bani ca, după aceea, să îi dăm mai departe sub formă de fonduri nerambursabile”.

Planul Național de Redresare și Reziliență, în viziunea USR PLUS, este constituit pe următorii șase piloni, având la bază angajamentele asumate de USR PLUS, care vor face parte din pachetul de negociere al Alianței pentru intrarea la guvernare:

1. Tranziția verde (Fără gunoaie în natură; Împădurim România; Combaterea sărăciei energetice; Reforma gestionării apei, de la sursă la robinet; Sisteme de monitorizare/măsurare privind poluarea aerului);
2. Digital (Cetățenie digitală; Medic și pacient la un click distanță; Internet pentru toți);
3. Economie și competitivitate (Bani europeni pentru industrii ale viitorului; Susținerea fermierilor mici și mijlocii; Acces la finanțare pentru antreprenori; Autostrăzi pe bune, nu pe hârtie);
4. Coeziune socială (Protecție socială și muncă legală în domeniul serviciilor; Fleximuncă; Lider european în îngrijirea vârstnicilor; Venitul minim de incluziune; CRESC; Drumul spre acasă pentru diaspora);
5. Reziliență instituțională (1 miliard de euro pentru spitale; Stimulente pentru a ne menține sănătoși; Dreptul de a alege în sănătate; Siguranța pacientului pe primul loc; Să nu mori cu dreptatea în mână; Primării mai puține și mai eficiente);
6. Noua generație (Școala de la 8 la 5; Sprijin pentru școala online; Garanția pentru un viitor mai bun al copiilor României; Garanția pentru competențe și locuri de muncă pentru tineri).

De cealaltă parte, Anca Dragu a vorbit despre politica fiscal-bugetară în abordarea USR PLUS: „USR PLUS susține un sistem al finanțelor publice sustenabil, transparent, respectuos față de contribuabil și care să susțină și să promoveze o economie performantă. Obiectivele noastre în domeniul politicii fiscal-bugetare sunt:

1. De a nu crește taxele și impozitele. Ne vom uita cu atenție la creșterea colectării acestor taxe și vom prioritiza investițiile;
2. Transparența bugetară. În 2016 am lansat cea mai mare platformă de transparență bugetară, 13.800 de entități publice, școli, primării sunt obligate să își publice lună de lună bugetele. Acest proces trebuie să continue;
3. Analiza eficienței cheltuielilor publice;
4. Reforma ANAF. Cred că deja am demonstrat că putem reforma această instituție, că putem introduce plăți electronice, putem elimina sau simplifica declarațiile pe care trebuie să le depunem. Ne vom axa pe un control baza pe analiză de risc”.

Mai multe detalii despre măsurile economice și angajamentele asumate de USR PLUS aici.

Click to comment

Trending

Exit mobile version