Președintele francez, Emmanuel Macron, a subliniat că nicio țară nu ar trebui să aleagă ”între reducerea sărăciei și protejarea planetei”, în contextul în care Parisul este gazda unui summit menit să identifice modalități de abordare a datoriilor, sărăciei și finanțării inițiativelor ecologice.
Summitul pentru un nou pact financiar a început joi și aduce împreună peste 300 de participanți, inclusiv peste 40 de șefi de stat, diverse ONG-uri internaționale și parteneri din sectorul privat, conform Deutsche Welle.
Macron a cerut o creștere substanțială a finanțării publice și private pentru a aborda inegalitatea în creștere.
”Fără sectorul privat, nu vom putea face față celei mai mari părți a acestei provocări”, a avertizat el.
La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat unele dintre provocările cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare și a declarat că peste cincizeci de națiuni se află în prezent în incapacitate de plată a datoriilor sau aproape de aceasta.
Guterres a declarat că sistemul financiar global – conceput la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – nu reușește să facă față provocărilor moderne și că acum ”perpetuează și chiar agravează inegalitățile”.
”Putem să luăm măsuri chiar acum și să facem un salt uriaș spre dreptatea globală”, a spus șeful ONU, adăugând că a propus un stimulent de 500 de miliarde de dolari pe an pentru investiții în dezvoltarea durabilă și în acțiuni climatice.
”Avem nevoie de o plasă de siguranță financiară solidă și previzibilă”, a declarat premierul etiopian Abiy Ahmed, care a cerut, de asemenea, o stimulare a finanțării sub nivelul pieței și mai multe granturi.
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a ţinut să arate că lucrurile s-au schimbat, anunţând că realocarea către ţările sărace a ajuns la 100 de miliarde de dolari drepturi speciale de tragere (DST), un fel de rezervă monetară a FMI, informează Agerpres.
Summitul găzduit de Palatul Brongniart din centrul Parisului nu vizează convenirea unor decizii concrete, dar beneficiază de invitaţi cu greutate. Premierul chinez Li Qiang, cancelarul german Olaf Scholz, preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi sau directorul general al FMI, se numără printre invitați.
