Comisia Europeană a propus miercuri mobilizarea a până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul cadru financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2028-2034, a declarat comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, în timpul unei audieri în Comisia pentru bugete a Parlamentului European.

“Rezervăm până la 100 de miliarde de euro în afara plafoanelor CFM pentru Ucraina, partenerul nostru cel mai strategic“, a declarat Serafin în fața Parlamentului European la Bruxelles după ce Comisia Europeană a adoptat propunerea sa pentru bugetul multianual post-2027.

“Acesta este un angajament pe termen lung pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei“, a arătat comisarul european.

Într-o conferință de presă susținută la sediul Comisiei Europene, președinta instituției, Ursula von der Leyen, a precizat că aceste fonduri vor servi de asemenea la sprijinirea Ucrainei “pe calea sa către aderarea la Uniunea Europeană”.

Cele 100 de miliarde de euro vor fi destinate refinanțării “Mecanismului pentru Ucraina” (denumit și Facilitatea pentru Ucraina), un fond înființat la sfârșitul anului 2023 de statele UE pentru a oferi asistență financiară Ucrainei în războiul declanșat de Rusia. Fondul este prevăzut cu o finanțare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027.

Ideea se inspiră astfel din Facilitatea pentru Ucraina, aprobată de liderii europeni la începutul anului 2024, menită să asigure un ajutor mai stabil și previzibil. Prin crearea facilității, Bruxelles-ul a protejat deblocarea fondurilor împotriva blocajelor interne și a vetourilor individuale. von der Leyen dorește să extindă și să consolideze acest model în următorul buget, pentru ca Ucraina – al cărei proces de aderare se află sub veto-ul Ungariei – să se poată baza pe sprijinul Uniunii într-un moment în care Statele Unite se retrag treptat de pe acest front.

Propunerea Comisiei Europene a fost percepută deja drept “inacceptabilă” de către Ungaria, țară care se opune și aderării Ucrainei la UE, Budapesta argumentând că statelor membre ale UE le vor fi tăiate fonduri destinate politicilor agricole și de coeziune pentru “a le deturna către Ucraina”.

Citiți și „Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB.

Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European.

Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună.

Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Parteneriate Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB. Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Parteneriate Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

„Este un buget pentru o nouă epocă, care reflectă ambiția Europei. Un buget care răspunde provocărilor Europei. Care ne consolidează independența”, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene despre un buget de 2.000 de miliarde de euro care cuprinde și inflația și rambursările datoriilor post-COVID, în timp ce negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a descris metoda drept una înșelătoare, deoarece fără această rambursare a datoriilor viitorul cadru financiar multianual s-ar ridica 1.770 – 1.816 miliarde de euro.

Today we present the EU budget for 2028-2034.

It’s a budget for a new era, that matches Europe’s ambition.

That addresses Europe’s challenges.

That strengthens our independence.⁩ pic.twitter.com/C9OmCJt91U

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 16, 2025

Trei piloni principali

Viziunea reformatoare a președintei Comisiei Europene restructurează bugetul în jurul a trei piloni principali care au fost prezentați în Parlamentul European și de comisarul european pentru buget Piotr Serafin.

• 865 de miliarde de euro pentru agricultură, pescuit, coeziune și politici sociale;
• 410 miliarde de euro pentru competitivitate, inclusiv cercetare și inovare;
• 200 de miliarde de euro pentru acțiunea externă, în timp ce 100 de miliarde de euro vor fi alocate pentru reconstrucția Ucrainei în afara plafonului MFF ca parte a Facilității pentru Ucraina care deja există și a fost injectată cu 50 de miliarde de euro.

Principalele caracteristici ale noului CFM (conform Comisiei Europene)

• Mai multă flexibilitate în cadrul bugetului, astfel încât Europa să aibă capacitatea de a acționa și de a reacționa rapid atunci când circumstanțele se schimbă în mod neașteptat sau când trebuie abordate noi priorități de politică.
• Programe financiare ale UE mai simple, mai raționalizate și mai armonizate, astfel încât cetățenii și întreprinderile să poată găsi și accesa cu ușurință oportunități de finanțare.
• Un buget adaptat nevoilor locale, cu planuri naționale și regionale de parteneriat bazate pe investiții și reforme, pentru un impact direcționat acolo unde este cel mai important și pentru a asigura un sprijin mai rapid și mai flexibil pentru o coeziune economică, socială și teritorială mai mare în întreaga noastră Uniune.
• Un puternic impuls pentru competitivitate, pentru ca Europa să securizeze lanțurile de aprovizionare, să intensifice inovarea și să conducă cursa globală pentru tehnologii curate și inteligente.
• Un pachet echilibrat de noi resurse proprii care să asigure venituri adecvate pentru prioritățile noastre, minimizând în același timp presiunea asupra finanțelor publice naționale.

Deși, conform tradiției, contribuțiile directe ale statelor membre vor acoperi cea mai mare parte a bugetului, von der Leyen propune și introducerea unor taxe noi la nivelul UE – pe deșeuri electrice, tutun și profiturile companiilor – pentru a permite Bruxelles-ului să genereze venituri proprii suplimentare.

Toate alocările bugetare vor fi condiționate de respectarea statului de drept – o schimbare esențială, determinată de regresul democratic înregistrat în Ungaria „Statul de drept este o condiție indispensabilă. Vom garanta cheltuieli responsabile și o deplină responsabilizare”, a spus ea.

Comasarea coeziunii cu agricultura

Una dintre cele mai vizibile modificări ale propunerii prezentate de Ursula von der Leyen este comasarea celor mai mari două capitole bugetare: Politica Agricolă Comună (PAC), care include subvențiile pentru fermieri, și fondurile de coeziune.

Acestea nu vor mai fi tratate separat, ci vor fi reunite sub primul pilon: Parteneriate Naționale și Regionale, cu o alocare totală de 865 de miliarde de euro.

Cele două capitole par considerabil reduse în comparație cu bugetul actual, unde PAC și coeziunea însumează peste 60% din alocările totale, deși von der Leyen a afirmat că “agricultura și coeziunea rămân în punct central al bugetului nostru.

“Acestea sunt piloni centrali ai solidarității și ai investițiilor europene. Investiții în oameni, state membre și regiuni. Salvgardarea mijloacelor de subzistență ale agricultorilor. Și alocarea de resurse puternice politicilor sociale”, a spus ea.

Potrivit experților Comisiei Europene, politica agricolă comună ar putea avea alocate în jur de 300 de miliarde de euro, iar politica de coeziune aproximativ 218 miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate.

Agriculture and cohesion remain at the heart of our budget.

They are central pillars of European solidarity and investment.

Investing in people, Member States and regions.

Safeguarding farmers’ livelihoods.

And dedicating strong resources to social policies. pic.twitter.com/QlQKXP8W2U

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 16, 2025

Această tăiere substanțială se anunță a fi contestată cu fermitate de țările din sudul Europei, care se tem de reacțiile negative din partea sectorului agricol, și de statele din est, care depind de politica de coeziune pentru a reduce decalajele față de statele mai dezvoltate din vest.

De altfel, 14 state membre, între care și România, au transmis deja o scrisoare președintei Comisiei Europene, transmițând că se opun reducerii fondurilor de coeziune sau comasării cu cele agricole.

Potrivit propunerii Comisiei, noile planuri de parteneriat vor sprijini ocuparea forței de muncă de calitate, competențele și incluziunea socială în toate statele membre, regiuni și sectoare, domeniu coordonat de vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu, din România.

Acestea vor contribui la promovarea egalității de șanse pentru toți, la sprijinirea unor plase de siguranță socială puternice, la promovarea incluziunii sociale, a echității între generații și la combaterea sărăciei. 14 % din alocările naționale vor trebui să finanțeze reforme și investiții care îmbunătățesc competențele, luptă împotriva sărăciei, promovează incluziunea socială și sprijină zonele rurale.

În schimb, reducerea bugetului alocat coeziunii și agriculturii ar putea fi salutată de țările din vestul și nordul Europei, care pledează constant pentru prioritizarea unor domenii moderne precum acțiunea climatică, apărarea, securitatea, cercetarea, inovația și tehnologiile avansate, relatează Euronews și Politico Europe.

Planul Draghi inclus în bugetul multianual al UE sub forma Fondului European pentru Competitivitate

Acest apel a fost consolidat anul trecut de raportul istoric elaborat de fostul premier italian Mario Draghi, care a cerut „schimbări radicale” pentru a opri și inversa declinul economic al continentului și al competitivității UE în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația.

Răspunsul lui von der Leyen include o altă noutate majoră: Fondul European pentru Competitivitate, în valoare de 410 miliarde de euro. Fondul va mobiliza capital privat pentru a maximiza impactul fondurilor publice, adesea considerate insuficiente.

Fondul va investi în tehnologii strategice, în beneficiul întregii piețe unice, astfel cum s-a recomandat în rapoartele Letta și Draghi. Fondul, care va funcționa în temeiul unui regulament unic și va oferi o poartă unică solicitanților de finanțare, va simplifica și accelera finanțarea UE și va cataliza investițiile publice și private. Fondul își va concentra sprijinul pe patru domenii:

• tranziție curată și decarbonizare;
• tranziție digitală;
• sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie;
• apărare și spațiu.

Bugetul pe termen lung va contribui la construirea unei Uniuni Europene a Apărării, care poate să se protejeze, să rămână conectată și să acționeze rapid ori de câte ori este nevoie.

“Fereastra” de apărare și spațiu a Fondului european pentru competitivitate va aloca 131 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile în apărare, securitate și spațiu, de cinci ori mai multe fonduri la nivelul UE comparativ cu CFM anterior.

Our budget will help build a Union that protects.

We are proposing €131 billion for Defence and Space, under the Competitiveness Fund.

5 times of what we have today.

This will strengthen our industrial base and our capabilities. pic.twitter.com/H3E2ZqyHHV

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 16, 2025

Statele membre și regiunile vor avea posibilitatea de a sprijini, în mod voluntar și în funcție de nevoile și prioritățile regionale, proiecte legate de apărare în planurile lor naționale și regionale de parteneriat.

Componenta de mobilitate militară a mecanismului Conectarea Europei va fi multiplicată de zece ori. Aceasta va sprijini investițiile în infrastructura cu dublă utilizare, alături de cele civile, și va contribui la un impuls major pentru securitatea cibernetică, infrastructură și dezvoltarea apărării în general. Pentru a spori securitatea energetică, Mecanismul pentru interconectarea Europei va oferi finanțare pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei și al transporturilor.

Noul buget prevede, de asemenea, creșterea finanțării pentru gestionarea migrației, pentru consolidarea frontierelor externe ale UE și pentru susținerea securității interne, cu un nivel de prioritate acordat țărilor de la frontiera estică. Vor fi alocate 34 de miliarde de euro, ceea ce triplează finanțarea din CFM anterior. Statele membre vor primi sprijinul Uniunii pentru a răspunde rapid și eficient la evoluțiile de pe teren.

Fondurile vor ajuta statele membre să consolideze capacitățile de aplicare a legii online și offline, să doteze polițiștii de frontieră cu instrumentele adecvate pentru a proteja frontierele externe și să pună în aplicare o gestionare echitabilă și fermă a migrației.

Sprijin major pentru Ucraina sub umbrela pilonului Europa Globală

Al treilea pilon bugetar propus reunește toate instrumentele de politică externă sub umbrela Europa Globală, cu o finanțare de 200 de miliarde de euro.

În cadrul acestui pilon, von der Leyen propune crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro destinat exclusiv sprijinirii reconstrucției și redresării Ucrainei.

Ideea se inspiră din Facilitatea pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, aprobată de liderii europeni la începutul anului 2024, menită să asigure un ajutor mai stabil și previzibil. Prin crearea facilității, Bruxelles-ul a protejat deblocarea fondurilor împotriva blocajelor interne și a vetourilor individuale.

von der Leyen dorește să extindă și să consolideze acest model în următorul buget, pentru ca Ucraina – al cărei proces de aderare se află sub veto-ul Ungariei – să se poată baza pe sprijinul Uniunii într-un moment în care Statele Unite se retrag treptat de pe acest front.

Pe lângă cei trei piloni principali, schița bugetară mai prevede 292 de miliarde de euro pentru alte cheltuieli, inclusiv pentru rambursarea datoriei contractate în perioada pandemiei de COVID-19. Această datorie este estimată la 25–30 de miliarde de euro anual, un element bugetar nou care nu exista în cadrul financiar anterior.

Comisia Europeană a declarat anterior că granturile acordate prin fondul de redresare post-pandemie ar trebui rambursate integral prin resurse proprii, precum Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), taxele vamale și noile taxe propuse, cu un venit anual total estimat la 58,2 miliarde de euro.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE și sistemul de venituri va fi discutată de statele membre în cadrul Consiliului. Adoptarea Regulamentului CFM necesită unanimitate, după aprobarea Parlamentului European. Unele elemente ale componentei venituri (în special noile resurse proprii) necesită unanimitate în Consiliu și aprobarea de către statele membre în conformitate cu cerințele lor constituționale respective.

Odată cu publicarea propunerii Comisiei, începe oficial procesul de negociere între cele trei instituții europene: Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. În calitate de co-legislator și autoritate bugetară, Parlamentul are dreptul de a respinge proiectul de buget dacă acesta nu reflectă prioritățile cetățenilor europeni.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 se anunță tensionate, cu mize uriașe pentru toate statele membre, inclusiv România.

Tot mai multe state membre ale Uniunii Europene susțin activarea celui mai puternic instrument comercial al Uniunii împotriva Statelor Unite, în cazul în care până la 1 august nu se ajunge la un acord satisfăcător, iar Donald Trump își pune în aplicare amenințarea de a impune tarife vamale de 30% pentru produsele europene, relatează Bloomberg.

Inițiativa, lansată de Franța și vizând utilizarea așa-numitului „instrument anti-coerciție” al UE, câștigă sprijin în rândul mai multor capitale europene, potrivit unor surse apropiate discuțiilor, citate de Bloomberg, relatează Agerpres.

Unele state membre manifestă rezerve, iar altele nu și-au exprimat încă oficial poziția, au adăugat aceleași surse, care au solicitat anonimatul. Subiectul a fost analizat luni, în cadrul reuniunii miniștrilor europeni ai Comerțului desfășurată la Bruxelles.

Ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a declarat recent că Uniunea Europeană trebuie să includă în răspunsul său posibilitatea de a recurge la instrumentul anti-coerciție. 

„În acest tip de negociere, este esențial să arăți forță, unitate și hotărâre”, a afirmat Haddad luni, într-un interviu pentru Bloomberg Television. „Putem merge mai departe decât măsurile propuse de Comisia Europeană”, a adăugat el, referindu-se la contramăsurile ce ar putea viza exporturi americane în valoare de aproape 100 de miliarde de euro.

Instrumentul cu pricina oferă Bruxelles-ului o gamă largă de opțiuni de represalii împotriva partenerilor comerciali, precum impunerea de taxe suplimentare giganților americani din domeniul tehnologic sau restricții asupra investițiilor americane în spațiul comunitar. Alte măsuri posibile includ limitarea accesului pe anumite segmente ale pieței europene sau interzicerea participării firmelor americane la licitațiile publice din UE.

Pentru moment, Comisia Europeană – care are mandatul de a negocia acordurile comerciale în numele UE – consideră prematură activarea instrumentului anti-coerciție, atâta timp cât discuțiile sunt încă în desfășurare.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat duminică jurnaliștilor că „instrumentul anti-coerciție a fost creat pentru situații extraordinare” și a subliniat că „nu ne aflăm încă într-o astfel de situație”, relatează și El Pais.

Sâmbătă, când a reacționat la anunțul lui Trump că va impune tarife de 30 % asupra exporturilor UE către Statele Unite, președintele francez Emmanuel Macron a fost foarte explicit în postările de pe rețeaua socială X, atât în franceză, cât și în engleză.

El a sprijinit Comisia, făcând în același timp presiuni asupra acesteia. “Este mai mult ca oricând de datoria Comisiei să afirme hotărârea Uniunii de a apăra cu hotărâre interesele europene. În special, acest lucru implică accelerarea pregătirii unor contra-măsuri credibile, prin mobilizarea tuturor instrumentelor de care dispune, inclusiv anti-coerciție, dacă nu se ajunge la un acord până la 1 august”, a spus Macron.

După ce săptămâna trecută a insistat că un acord comercial preliminar cu Washingtonul este iminent, UE a fost uimită sâmbătă când președintele Donald Trump a făcut o cale întoarsă și a amenințat că va impune un tarif de 30 % pentru produsele UE în cazul în care ambele părți nu vor încheia un acord până la 1 august.

UE ezită cu privire la fermitatea și rapiditatea reacției.

La sfârșitul săptămânii, Comisia Europeană, care coordonează comerțul în numele celor 27 de țări membre ale UE, a amânat cu două săptămâni punerea în aplicare a unui prim pachet de contramăsuri vizând exporturi americane în valoare de 21 de miliarde de euro. Această pauză va expira acum la 6 august. Luni, Comisia a trimis capitalelor UE o listă cu produse americane în valoare de 72 de miliarde de euro care urmează să fie vizate de o a doua serie de contramăsuri comerciale. Lista trebuie totuși aprobată definitiv de țările membre.

Pe acest fond, Maros Sefcovic, comisarul european pentru comerț și securitate economică, va călători miercuri după-amiază la Washington D.C. pentru a discuta cu omologii săi americani.