Încheierea PNRR ridică o întrebare majoră pentru sectorul construcțiilor: ce urmează după dispariția unuia dintre principalele programe de investiții din ultimii ani? Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), a avertizat luni, la conferința „Viitorul construcțiilor post PNRR”, că România nu are, în acest moment, suficiente proiecte cu finanțarea asigurată pentru a asigura continuitatea investițiilor.
Cristian Erbașu a vorbit despre problemele întâmpinate în implementarea PNRR, despre schimbările care vor interveni în achizițiile publice, despre viitorul exercițiu financiar european 2028-2034, dar și despre Planul European pentru Locuințe Accesibile, pe care îl consideră unul dintre proiectele de anvergură ale următorilor 20 de ani.
Conferința de presă „Viitorul construcțiilor post PNRR” a fost organizată luni, 14 septembrie, de Ziua Națională a Constructorului, de Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Evenimentul a avut ca temă perspectivele sectorului construcțiilor asupra investițiilor din România și principalele provocări cu care se confruntă companiile după încheierea PNRR.
Potrivit FPSC, în cei cinci ani de derulare a programului, primii trei ani și jumătate au fost dedicați redactării, modificării și aprobării PNRR, în timp ce constructorilor le-a revenit aproximativ un an și jumătate pentru executarea proiectelor.
„În ultimii 10 ani, acest domeniu a fost vital economiei noastre. A fost un domeniu prin care economia noastră s-a dezvoltat. Un domeniu prin care, practic, s-a menținut într-o zonă normală, în ciuda evenimentelor care au avut loc, fie că a fost pandemie, război sau criză energetică. Construcțiile au continuat în același ritm și au contribuit la menținerea economiei noastre într-o zonă de echilibru”, a declarat Cristian Erbașu.
PNRR, un program important pentru construcții
Potrivit datelor prezentate de FPSC la conferință, sectorul construcțiilor concentrează 9,45 miliarde de euro, respectiv 44,8% din valoarea totală a PNRR analizată. În documentul prezentat de organizație se arată că valoarea lucrărilor certificate tehnic și efectiv executate în sectorul construcțiilor este estimată la aproximativ 6 miliarde de euro, în timp ce sumele efectiv încasate de constructori pentru aceste lucrări se ridică la aproximativ 3,1 miliarde de euro.
FPSC indică astfel un decalaj de aproximativ 3 miliarde de euro între stadiul fizic al lucrărilor executate de constructori și sumele efectiv încasate, apreciind că această diferență exercită o presiune asupra lichidității companiilor din sector.
În acest context, Cristian Erbașu a susținut că firmele de construcții au avut un rol important în partea de succes a implementării PNRR și că problemele programului nu pot fi puse, în principal, pe seama constructorilor.
„Mă bucură faptul că constructorii sunt în prim-plan și sunt, într-un sens bun, și anume, acum, la finalizarea PNRR, sunt cei care, atât cât le-a stat în putință, au contribuit la acea parte de succes în ceea ce privește implementarea PNRR-ului în România. Știu că au fost și multe părți care nu au avut succes. Nu cred că au fost multe proiecte care să nu fi fost duse la sfârșit din cauza constructorilor. Cred că au fost mici situații, sincope, dar fără un impact major.”
Erbașu a subliniat, totodată, capacitatea sectorului de a mobiliza resurse într-un timp scurt, în condiții dificile.
„Atunci când se cere, această breaslă se poate mobiliza în condițiile cele mai dificile”, a spus el.
Constructorii spun că au rămas cu prea puțin timp pentru execuție
Unul dintre punctele asupra cărora Cristian Erbașu a insistat a fost durata mare a etapelor preliminare ale proiectelor de investiții și timpul care le rămâne efectiv constructorilor pentru proiectare și execuție.
„De multe ori, de la momentul studiului de fezabilitate până la execuție, toate etapele preliminare, care ar trebui să dureze mai mult de un an, hai, un an și jumătate, se duc la trei ani, chiar patru ani, și rămâne pentru noi să proiectăm și să executăm într-un an sau un an și jumătate proiecte care se fac oriunde în lume în minimum trei ani. Și ne mirăm că nu se fac cum trebuie, calitativ. Sau, uneori, chiar costurile sunt mai mari decât cele normale.”
El a atras atenția și asupra presiunii financiare la care sunt supuse companiile din construcții, în condițiile în care costurile materialelor și ale manoperei au ajuns la niveluri europene, în timp ce antreprenorii români lucrează, potrivit acestuia, la prețuri mai mici. Erbașu a arătat că, în aceste condiții, companiile ajung să lucreze cu profituri reduse sau chiar cu pierderi.
„După terminarea PNRR-ului, cum ne planificăm viața?”
În opinia președintelui FPSC, una dintre principalele probleme pentru perioada următoare este asigurarea continuității investițiilor după încheierea PNRR. Erbașu a atras atenția asupra lipsei proiectelor care pot fi demarate în prezent, în condițiile în care multe dintre acestea nu au finanțarea asigurată, și a făcut un apel către autorități pentru pregătirea perioadei următoare.
„Este un moment extrem de important. După terminarea PNRR-ului, cum ne planificăm viața, activitatea profesională în viitor? (…) Problema este că acum, că aici este un apel disperat al nostru, politicienii să se trezească. Nu avem, în momentul de față, nu avem proiecte care să fie derulabile, pentru că majoritatea nu au o finanțare asigurată”, a precizat acesta.
Cristian Erbașu a subliniat că România trebuie să se pregătească din timp pentru următorul exercițiu financiar european și să își construiască propriile proiecte de dezvoltare, astfel încât investițiile să nu depindă exclusiv de fondurile europene.
„Trebuie să ne gândim ce facem după PNRR și să ne pregătim pentru viitorul exercițiu financiar, 2028-2034. Uniunea Europeană ne obligă, dar dezvoltarea României trebuie forțată și din interior, nu numai din fondurile Uniunii Europene”, a spus el.
Cofinanțarea va pune o presiune mai mare pe România
Cristian Erbașu a atras atenția și asupra modificării mecanismului de finanțare europeană, susținând că România va trebui să își pregătească propriile proiecte de dezvoltare, fără să renunțe însă la fondurile europene.
„Trebuie să dezvoltăm proiecte de dezvoltare proprii. Nu trebuie să renunțăm la cele de la UE. Pentru că vor fi două mari diferențe. Nu vor mai veni dacă ai factura, ai primit banul, vor veni pe ținte. Pe ținte de reformă, pe ținte de reorganizare, pe ținte clare, pe care, dacă nu vom fi în stare să le respectăm, nu vom primi bani, chiar dacă am făcut investițiile respective”, a spus el.
În același context, președintele FPSC a vorbit despre nivelul mai ridicat al cofinanțării pe care România ar trebui să îl asigure pentru proiectele viitoare.
„La cofinanțare de 5-10%, vom avea 40% cofinanțare și corecțiile vor rămâne. Va trebui să venim cu mai mult de jumătate din bani pe proiectele respective, de la noi de acasă. Adică de la statul român, de la fiecare parte. În condițiile unui deficit pe care îl avem destul de dureros”, a adăugat Erbașu.
De la preț la calitate în achizițiile publice
Un alt subiect abordat de Cristian Erbașu a fost schimbarea regulilor în domeniul achizițiilor publice, în contextul noilor reglementări europene. Președintele FPSC a explicat diferența pe care o vede între actualul sistem bazat pe directive europene și noul cadru bazat pe un regulament direct aplicabil în statele membre și a vorbit despre efectele pe care această schimbare le-ar putea avea asupra investițiilor și asupra sectorului construcțiilor.
„Zilele trecute, s-a votat un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind contractele de achiziție publică și concesiune. Ce s-a întâmplat aici? S-a trecut de la noțiunea de directivă care era opțională și care trebuia integrată în legislația fiecărei țări, la un regulament unic, direct aplicabil în toate statele membre, prin care se confirmă abrogarea explicită a directivelor și, spre deosebire de directive, care necesitau transpunere în legislația națională, regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale și produce efecte juridice directe, ceea ce contribuie la aplicarea uniformă a normelor privind achizițiile publice și reduce diferențele generate de modul de transpunere de la un stat membru la altul. Prin ceea ce spune regulamentul, ne așteptăm la scumpiri evidente în zona noastră. Pentru că trebuie să ne aliniem și noi, din toate punctele de vedere, la cerințele UE, în ceea ce privește dezvoltarea unei investiții. Criteriile de atribuire se duc de la preț la calitate. În concluzie, reforma prefigurează o schimbare de paradigmă. De la preț la calitate, de la directivă la Regulamentul Unic, cu accent pe restructurabilitate, inovare, protecția subcontractorilor și disciplină financiară. Textul integral al propunerii reconfirmă toate aceste direcții”, a detaliat el.
Certificarea operatorilor din construcții
În cadrul conferinței a fost abordată și certificarea operatorilor economici din sectorul construcțiilor, prevăzută de noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), act normativ care aduce modificări importante pentru domeniul construcțiilor și pentru derularea investițiilor. Cristian Erbașu a subliniat că, pe lângă proiectele de dezvoltare în care constructorii au fost implicați prin PNRR, CATUC introduce și o serie de prevederi cu impact direct asupra companiilor din sector, între acestea numărându-se și certificarea operatorilor economici care execută lucrări de construcții.
„Tot cu ocazia PNRR-ului, pe lângă proiectele de dezvoltare în care constructorii au fost implicați, a existat și CATUC, o lege foarte importantă pentru zona investițională, unde constructorii sunt impactați, pe de o parte, într-un capitol, capitolul A, care se referă la partea de urbanism și, pe de altă parte, există și un articol foarte mult așteptat de cei din construcții, acela de certificare a operatorilor din construcții. În prima fază, se va realiza acest lucru pentru cei care lucrează în execuția proiectelor de construcții”, a spus
Potrivit materialului distribuit de FPSC, Legea nr. 169/2026 introduce un sistem de certificare a calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări în domeniul construcțiilor și/sau sisteme pentru construcții. Documentul precizează că, începând cu 1 iunie 2027, autoritățile și entitățile contractante vor avea obligația de a solicita certificatul ca dovadă a îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică pentru executarea lucrărilor de construcții.
Cristian Erbașu: „Deja suntem la nivelul european, din punct de vedere al materialelor, al manoperei”
O altă temă abordată de președintele FPSC a fost presiunea financiară asupra companiilor din construcții. Erbașu a arătat că, deși costurile materialelor și ale manoperei au ajuns la niveluri europene, antreprenorii români lucrează, potrivit acestuia, la prețuri mai mici, ceea ce limitează marjele de profit și capacitatea companiilor de a susține investițiile necesare pentru respectarea cerințelor din domeniu.
„Deja suntem la nivelul european, din punct de vedere al materialelor, al manoperei chiar. Cu toate astea, pe ansamblu, antreprenorii în România lucrează la prețuri mult mai mici. Și o să le explicăm cu ce sacrificii. Fără să se capitalizeze, cu riscuri majore și fără să aibă posibilitatea să respecte, așa cum și-ar dori, unele reglementări care țin de mediu, de siguranță, de performanță. Pentru că înseamnă investiții. Cu profit de 3% sau cu pierderi în multe situații, de unde se fac aceste investiții? Par cifre mari în construcții. Dar, raportat la ceea ce se face, nu sunt mari”, a punctat acesta.
Planul European pentru Locuințe Accesibile, „un proiect de anvergură în următorii 20 de ani”
În perspectiva următorilor ani, Erbașu a insistat și asupra unui alt domeniu pe care îl consideră important pentru sectorul construcțiilor: locuințele accesibile. El a vorbit despre Planul European pentru Locuințe Accesibile, prezentat ca o direcție majoră a politicii europene în domeniul locuirii.
„Un proiect care va veni și va implica miliarde, zeci și sute de miliarde, va fi Planul European pentru locuințe accesibile. Insist pe el, pentru că va fi un proiect de anvergură în următorii 20 de ani”, a spus Cristian Erbașu.
Potrivit datelor prezentate președintele FPSC, prețurile locuințelor în Uniunea Europeană au crescut cu peste 60% între 2013 și 2024, în timp ce chiriile medii au crescut cu circa 20%. În același timp, autorizațiile de construire pentru locuințe rezidențiale au scăzut cu 22% în 2021, iar Uniunea Europeană are nevoie de peste două milioane de locuințe noi pe an pentru a acoperi cererea actuală.
Cristian Erbașu a indicat printre cauzele crizei locuirii costurile ridicate de construcție, deficitul de inovare, lipsa forței de muncă calificate și birocrația excesivă.
Planul European pentru Locuințe Accesibile este structurat în patru piloni: creșterea ofertei de locuințe, mobilizarea investițiilor, sprijin imediat concomitent cu reforme structurale și sprijin pentru cei mai afectați.
În ansamblu, mesajul transmis de președintele FPSC a fost că încheierea PNRR nu trebuie să însemne și încheierea perioadei de investiții în România. Sectorul construcțiilor se află în fața unei perioade în care va trebui să se adapteze unor noi reguli europene, unui nivel mai ridicat al cofinanțării și unor noi mecanisme de accesare a fondurilor, în timp ce autoritățile trebuie să pregătească proiectele care pot susține investițiile din anii următori.
În acest context, miza pentru România este asigurarea continuității investițiilor și pregătirea din timp a proiectelor pentru următorul exercițiu financiar, 2028-2034, într-un context bugetar în care partea națională de finanțare va avea o pondere mai mare.
