Este nevoie să ajustăm politica de coeziune la noile realități și provocări, astfel încât să fie mai accesibilă fiecărui stat membru, regiune sau oraș, a declarat Adrian-Dragoş Benea (S&D), la reuniunea anuală comună a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European și Comitetul European al Regiunilor (CoR).
„Astăzi, când discutăm despre viitorul politicei de coeziune dincolo de 2027, ne aflăm într-un moment crucial pentru dezvoltarea regională europeană, mai ales în contextul apropierii unei noi runde de negocieri bugetare. Aceste discuții ne vor ghida în a modela nu doar politica de coeziune, ci însă și structura viitorului Uniunii noastre”, a spus Dragoș Benea, membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI).
În eforturile comune de a contura foaia de parcurs a viitoarei politici de coeziune, REGI se ghidează după trei întrebări simple, dar esențiale: „Ce ne dorim? De ce ne dorim? Și cum putem transforma în realitate ceea ce ne dorim?”
„La prima întrebare, cred că putem fi cu toții de acord că avem nevoie de o politică de coeziune post-2027 bine finanțată, cu un buget solid, o politică modernă, eficientă și rezilientă. De ce ne dorim aceste lucruri? Experiența acumulată ne-a oferit lecții valoroase care nu pot fi nici ignorate și nici transformate în experimente care să pericriteze tot ceea ce am construit în ultimele trei decenii. Trebuie să evaluăm cu obiectivitate aspectele care nu au funcționat, conform așteptărilor, și să perfecționăm procesele, păstrând însă fundamentele care s-au dovedit eficiente”, a explicat Benea.
Mai mult, el a menționat că Uniunea Europeană trebuue să actualizeze politica la noile realități și provocări, astfel încât să fie mai accesibilă fiecărui stat, membru, regiune sau oraș.
„Doar așa, fiecare cetățean va putea trăi într-o Europă mai inteligentă, mai competitivă, mai rezilientă, mai socială, mai incluzivă și mai conectată. Știind ce și de ce ne dorim, ajungem la ultima întrebare. Cum putem obține rezultatele pe care le dorim? Obținerea rezultatelor dorite necesită colaborarea și consultarea strânsă cu toți actorii implicați, precum și adoptarea unei abordări mai orientate spre loc și oameni, respingând astfel soluțiile de tipul model pentru toți. În același timp, este esențială stabilirea de obiective clare, atât generale cât și specifice, în baza cărora să fie dezvoltate acțiuni concrete”, a mai spus acesta.
În opinia lui Dragoș Benea, REGI trebuie să se asigure că noua abordare pentru viitorul buget al Uniunii Europene nu va conduce la slăbirea instrumentelor politice de coeziune și nici la o centralizare excesivă,„ cum ar fi reducerea celor 530 de programe operaționale actuale la doar 27 de planuri naționale”.
„Mai mult decât atât, asigurarea unui buget adecvat pentru politica de coeziune nu este doar o aspirație, ci o necesitate stringentă. Fără resurse financiare suficiente, această politică nu poate sprijini în mod eficient regiunile și orașele în abordarea provocărilor actuale și viitoare, cum ar fi criza locuințelor”, a adăugat eurodeputatul.
În finalul intervenției sale, Dragoș Benea a subliniat că, în fața acestei provocări, politica de coeziune nu poate rămâne un simplu observator, ci trebuie să devină pilonul central al unei strategii europene integrate pentru locuință și să aibă capacitatea și instrumentele necesare pentru a susține și consolida investițiile specifice din domeniul locuințelor.
„Este crucial să consolidăm sprijinul pentru adaptarea la schimbările climatice și reziliență teritorială, fără a compromite obiectivele pe termen lung ale politice de coeziune. În final, dar nu în ultimul rând, este esențial să anticipăm impactul potențial al extinderei Uniunii Europene asupra politicii de coeziune. Mai mult ca niciodată trebuie să aducem politica de coeziune mai aproape și mai pe înțelesul fiecărui cetățean european. Să nu uităm că este un instrument structural și de investiții pe termen lung”, a conchis Dragoș Benea.
Mai multe informații despre politica de coeziune, regăsiți aici.