Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a subliniat, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles, angajamentul ferm al României de a-și asuma responsabilitățile ca membru deplin al spațiului Schengen, în urma deciziei istorice de admitere a țării noastre în spațiul de liberă circulație și cu frontierele terestre.
“Este un moment istoric, unul emoționant, dar rămânem concentrați asupra atribuțiilor noastre. România va continua să-și protejeze granițele și să îmbunătățească capacitățile de combatere a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere”, a declarat Predoiu, conform transcrierii discursului său, publicată pe site-ul MAI.
Acesta a evidențiat investițiile semnificative realizate în tehnologie și infrastructură pentru întărirea capacităților operative ale Poliției de Frontieră și a altor instituții, precum și cooperarea bilaterală și multilaterală cu țări vecine precum Republica Moldova, Ucraina, Serbia și Austria.
Predoiu a reafirmat angajamentul României față de aplicarea noului pact privind azilul și migrația, precum și a acordurilor de la Dublin, subliniind că țara noastră rămâne un “partener loial și puternic” pentru securitatea Europei.
“Astăzi, luăm o decizie istorică. Europa are un viitor, iar solidaritatea europeană există” a declarat ministrul, mulțumind partenerilor europeni pentru sprijinul acordat de-a lungul acestui proces.
Cătălin Predoiu a încheiat discursul cu un apel la curajul de a face ceea ce este corect, subliniind că decizia privind aderarea României la Schengen reflectă solidaritatea și viziunea comună pentru o Europă sigură și prosperă: “Vă mulțumesc în numele poporului român!”
Reuniți joi la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
“Semnat și sigilat – dragi prieteni bulgari și români, bine ați venit în zona Schengen! (..) Avem un acord! Miniștrii de interne tocmai au adoptat o decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă!“, a transmis președinția maghiară a Consiliului UE.
Signed and sealed — dear Bulgarian and Romanian friends, welcome to the Schengen zone! 🥳 pic.twitter.com/QJbCqLcLYx
— Hungarian Presidency of the Council of the EU 2024 (@HU24EU) December 12, 2024
Citiți și
‼ DEAL! Interior ministers have just adopted a decision to lift internal land border controls with and between Bulgaria and Romania from 1 January 2025. A great victory for Bulgaria, Romania, and all of Europe!#HU24EU
🇭🇺🇪🇺 pic.twitter.com/b2rVO45vZV— Hungarian Presidency of the Council of the EU 2024 (@HU24EU) December 12, 2024
Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.
Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu, artizan al ridicării MCV și al aderării la Schengen, a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne de la acel moment, Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.
Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
