ROMÂNIA
“Semnat și sigilat”: Liderii instituțiilor UE le urează bun venit României și Bulgariei de la 1 ianuarie 2025 în Schengen, cea mai mare zonă de liberă circulație din lume
Published
1 month agoon
Decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, adoptată joi în unanimitate la Bruxelles de miniștrii de interne din statele membre ale Uniunii Europene, a fost salutată de cei mai importanți lideri ai instituțiilor UE, în frunte cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
“Astăzi este o zi de bucurie pentru toți bulgarii, românii și întreaga noastră Uniune. Ambele state membre vor adera pe deplin la cea mai mare zonă de liberă circulație din lume. Acest lucru este important pentru noi toți, cetățeni și întreprinderi europene. Împreună vom culege beneficiile unei Uniuni mai puternice și mai conectate“, a transmis Ursula von der Leyen, într-un comunicat.
Fully in Schengen – where you belong.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 12, 2024
“Este gata. Este hotărât. Este meritat. România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Felicitări cetățenilor ambelor țări care au muncit din greu și îndelung pentru acest lucru. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură și mai unită”, a spus și Roberta Metsola.
It’s done. It’s decided. It’s deserved.
Romania & Bulgaria will fully join Schengen on 1 January 2025.
Congratulations to the people of both countries who have worked hard and long for this.
A stronger Schengen signifies a safer & more united Europe.#StrongerTogether 🇪🇺🇷🇴🇧🇬 pic.twitter.com/lcgMFCWK69
— Roberta Metsola (@EP_President) December 12, 2024
Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
“Semnat și sigilat – dragi prieteni bulgari și români, bine ați venit în zona Schengen! (..) Avem un acord! Miniștrii de interne tocmai au adoptat o decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă!“, a transmis președinția maghiară a Consiliului UE.
Signed and sealed — dear Bulgarian and Romanian friends, welcome to the Schengen zone! 🥳 pic.twitter.com/QJbCqLcLYx
— Hungarian Presidency of the Council of the EU 2024 (@HU24EU) December 12, 2024
‼ DEAL! Interior ministers have just adopted a decision to lift internal land border controls with and between Bulgaria and Romania from 1 January 2025. A great victory for Bulgaria, Romania, and all of Europe!#HU24EU
🇭🇺🇪🇺 pic.twitter.com/b2rVO45vZV— Hungarian Presidency of the Council of the EU 2024 (@HU24EU) December 12, 2024
Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.
Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu, artizan al ridicării MCV și al aderării la Schengen, a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne de la acel moment, Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.
Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE
UE vrea să devină un actor de securitate și un ”partener transatlantic mai puternic, inclusiv în contextul NATO”
Donald Trump amenință UE cu taxe vamale: ”Ne tratează foarte rău”. Este ”singura modalitate” ca SUA ”să fie tratate corect”
Ministrul Finanțelor, întâlnire cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate: Vom primi un sprijin semnificativ pe plan financiar și tehnic pentru a restabili echilibrul macroeconomic
De la “Green Deal” la “Smart Deal”, propunerea României către UE. Burduja: Este timpul să ne trezim! România are energia de care Europa are nevoie
Trump este dispus să impună noi sancțiuni Rusiei dacă Putin refuză un acord de pace și cere UE să facă mai mult pentru Ucraina și Chinei să ajute la încheierea conflictului
ROMÂNIA
Este esențial să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027, le-a transmis Marcel Boloș directorilor Autorităților de Management
Published
2 hours agoon
January 22, 2025By
Teodora IonMinistrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a avut marți o întâlnire cu directorii și conducerea Autorităților de Management, pentru a evalua situația programelor aferente perioadei 2021-2027.
Potrivit unui comunicat MIPE, discuțiile au vizat:
- Stadiul proiectelor aflate în implementare;
- Contractarea noilor proiecte;
- Situația cererilor de rambursare;
- Metode concrete pentru îmbunătățirea gradului de absorbție la nivelul fiecărui program.
”Este esențial în acest moment să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027. Păstrăm bunele practici din trecut, anume să avem o evidență clară a proiectelor aflate în implementare și asupra declarațiilor de cheltuieli pe care trebuie să le depunem. Pentru februarie, de exemplu, vom avea aplicații de plată de 900 milioane de euro. Suntem într-o etapă critică, dar cu o monitorizare riguroasă, vom avea în continuare garanția că fondurile europene vor fi soluția reală la nevoile comunităților”, a subliniat ministrul Marcel Boloș.
Ministrul a reiterat sprijinul său ferm pentru toate echipele implicate, subliniind importanța colaborării și profesionalismului în derularea programelor europene.
La începutul acestui an, Marcel Boloș a prezentat direcțiile prioritate pe care le va urmări din funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, post pe care l-a mai ocupat în perioada aprilie 2022-iunie 2023 și noiembrie 2019-decembrie 2020.
Acestea sunt:
- Evaluarea și deblocarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, astfel încât reformele și investițiile propuse să rămână în parametri optimi și să aducă beneficii reale.
- Închiderea și monitorizarea atentă a proiectelor fazate din 2014-2020, pentru o valorificare integrală a fondurilor deja angajate.
- Prevenirea riscului de decomitere în cadrul financiar multianual 2021-2027, prin corelarea intervențiilor și a apelurilor de proiecte cu obiectivele financiare și indicatorii specifici.
COMISIA EUROPEANA
Ministrul Finanțelor, întâlnire cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate: Vom primi un sprijin semnificativ pe plan financiar și tehnic pentru a restabili echilibrul macroeconomic
Published
3 hours agoon
January 22, 2025By
Teodora IonMinistrul Finanțelor, Tánczos Barna, l-a asigurat pe Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, punere în aplicare și simplificare, că Guvernul României va respecta angajamentele prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu, construind un bugetat pentru 2025 centrat pe angajamentul asumat față de Comisia Europeană, de a ține sub control cheltuielile publice și de a păstra nivelul investițiilor.
”Întrevedere cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare. România va primi un suport semnificativ, atât pe plan financiar, cât si pe plan tehnic pe parcursul celor 7 ani, în care va trebui să restabilim echilibrul macroeconomic”, a menționat viceprim-ministrul României într-un mesaj publicat pe Facebook.
Acesta a dezvăluit că Valdis Dombrovskis ”a apreciat evoluția pozitivă a economiei românești, subliniind importanța creșterii economice, România fiind țara din Europa Centrală și de Est cu cel mai mare procent de recuperare a decalajului economic față de media UE”.
”Am folosit acest prilej pentru a-l asigura ca Guvernul va respecta angajamentele prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Construim bugetul anului 2025, limitând cheltuielile și păstrând nivelul ridicat al investițiilor. România va urma, astfel, viziunea Comisiei Europene, prin care cheltuielile publice sunt ținute sub control iar investițiile reprezintă motorul de creștere a economiei noastre”, a dat asigurări ministrul Finanțelor.
Întâlnirea dintre cei doi a fost prilejuită de prima reuniune a formațiunii Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) desfășurată sub președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene, sesiune în cadrul căreia Varșovia și-a prezentat programul de lucru pentru primele șase luni ale acestui an.
În cadrul ședinței la care a participat și ministrul Tánczos Barna, țările membre UE au aprobat planul fiscal pe termen mediu al României, parcurgând astfel o nouă etapă a circuitului european de avizare, după ce, anul trecut, la finalul lunii noiembrie, și Comisia Europeană a dat undă verde acestui document.
Planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031 prezentat de România prevede măsuri de ajustare a deficitului bugetar pe parcursul a șapte ani pentru a se alinia astfel al cerințele stipulate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: deficitul public al țărilor membre nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB.
El se aliniază astfel normelor bugetare stabilite de statele membre la finalul lunii aprilie 2024 conform cărora țările UE au posibilitatea de a implementa planul buget structural pe parcursul a 4 ani, cu opțiunea de prelungire de până la șapte ani, cum este cazul României, dacă țara care solicită această prelungire se angajează să efectueze anumite reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere, sprijină sustenabilitatea finanțelor publice și abordează prioritățile comune ale UE.
ENERGIE
De la “Green Deal” la “Smart Deal”, propunerea României către UE. Burduja: Este timpul să ne trezim! România are energia de care Europa are nevoie
Published
4 hours agoon
January 22, 2025Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a anunțat marți seară că va prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor ”Green Deal” asupra sectorului energetic, el făcând un apel la trezire către liderii europene și afirmând că România are tot ce-i trebuie pentru a fi lider regional, dar ceea ce ne poate ţine pe loc este o birocraţie sufocantă şi un Green Deal care ignoră realităţile din teren.
Potrivit ministrului liberal, România trebuie să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume, şi anume că europenii merită să plătească mai puţin pentru energie.
”DE LA “GREEN DEAL” LA “SMART DEAL” România a demonstrat de-a lungul istoriei că ştie să facă faţă provocărilor, dar astăzi traversăm un moment critic pentru viitorul energiei noastre şi al Europei. Politicile de „înverzire” ale Uniunii Europene, deşi bine intenţionate, riscă să ne transforme economiile europene în victime ale birocratizării şi deciziilor neadaptate realităţilor economice. Raportul Draghi o spune fără menajamente ce am văzut şi în date statistice calde: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 şi a emis mai puţin de 5% din emisiile globale de CO2, îşi aplică singură cele mai dure politici de mediu”, a scris Burduja, într-o postare pe Facebook.
Sebastian Burduja a indicat că ”aceasta nu este o cale spre prosperitate”, referindu-se la discursul inaugural al lui Donald Trump.
”Preşedintele Trump a arătat ieri lumii că democraţiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt puternice. Şi ştiţi ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă şi abundentă! Energie care ţine fabricile deschise, preţurile scăzute şi pune mâncare pe masa fiecărei familii”, a afirmat ministrul Burduja.
Oficialul guvernamental a subliniat că ”România are tot ce-i trebuie pentru a fi lider regional în energie”.
”Avem gaze naturale (suntem deja primul producător din UE) şi centrale pe cărbune care pot fi modernizate conform celor mai noi tehnologii BAT, cu emisii reduse şi eficienţă ridicată. Construim viitorul noul program nuclear românesc, cu parteneri strategici precum SUA, Canada, Italia, Franţa, Coreea de Sud şi Japonia. Avem zeci de proiecte hidroenergetice în lucru, începute de zeci de ani şi pe care ne-am apucat să le finalizăm, şi deci potenţialul să fim motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în perspectiva reconstrucţiei Ucrainei”, a declarat ministrul energiei.
El a mai afirmat că ”ceea ce ne poate ţine pe loc este o birocraţie sufocantă şi un Green Deal care ignoră realităţile din teren”.
”De aceea se impune, aşa cum au spus şi lideri ai PPE, o dezbatere solidă despre modul în care şi dacă UE va continua Green Deal-ul pentru următorii ani. Este timpul să ne trezim! Dacă nu ne redresăm acum, riscăm să pierdem ultima şansă de a reconstrui economia europeană pe baze solide. România trebuie să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume: europenii merită să plătească mai puţin pentru energie, iar noi putem oferi soluţia. Este simplu: producţie masivă de energie înseamnă preţuri mici, preţuri mici înseamnă bunuri şi servicii ieftine produse/prestate în UE, adică o calitate a vieţii mai bună pentru fiecare român şi european, locuri de muncă mai bine plătite şi competitivitate europeană. E o ecuaţie simplă pe care trebuie să o accepte şi Comisia Europeană”, a menționat Burduja.
El a anunțat că în perioada următoare, va prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor ”Green Deal” asupra sectorului energetic românesc.
”Mă angajez, ca întotdeauna, să acţionez în interesul ţării mele. România are energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficient pentru noi şi pentru vecinii noştri, de la Chişinău la Viena. Dar, pentru asta, trebuie să luăm decizii curajoase şi să punem capăt iluziei că o economie slabă poate susţine o democraţie puternică. România trebuie să fie puternică, pentru ca Europa să fie puternică”, a completat Burduja.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a apreciat marți, într-un discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos, că pentru a-și susține creșterea economică în următorii 25 de ani, “Europa trebuie să schimbe viteza” și a reafirmat că, în baza raportului privind competitivitatea europeană, va prezenta săptămâna viitoare foaia de parcurs sau busola competitivității în UE bazat, o strategie care se va baza pe trei piloni.
Cei trei piloni sunt: 1) o uniune a piețelor de capital profundă și axată pe lichidități printr-o uniune a investițiilor, 2) o simplificare amplă a regulilor pentru ca talentele de vârf din UE să nu mai părăsească Europa și să-și dezvolte afacerile în altă parte, cu accent inclusiv pe potențialul pieței unice, afectat de 27 de reglementări naționale, 3) energia, cu trimitere la scăderea prețurilor și finalizarea uniunii energetice.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE
Germania dorește ca UE să adopte o poziție mai fermă față de amenințările hibride ale Rusiei, extinzând regimul de sancțiuni și limitând misiunile diplomatice ale Moscovei în Europa
UE vrea să devină un actor de securitate și un ”partener transatlantic mai puternic, inclusiv în contextul NATO”
Donald Trump amenință UE cu taxe vamale: ”Ne tratează foarte rău”. Este ”singura modalitate” ca SUA ”să fie tratate corect”
Victor Negrescu susține noi norme de transparență în Parlamentul European pentru ca instituția să devină un model de excelență
Este esențial să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027, le-a transmis Marcel Boloș directorilor Autorităților de Management
Gabriela Firea, mesaj din plenul PE: Programele UE pentru tineret trebuie să includă fonduri și pentru locuințe accesibile
Ministrul Finanțelor, întâlnire cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate: Vom primi un sprijin semnificativ pe plan financiar și tehnic pentru a restabili echilibrul macroeconomic
De la “Green Deal” la “Smart Deal”, propunerea României către UE. Burduja: Este timpul să ne trezim! România are energia de care Europa are nevoie
Trump este dispus să impună noi sancțiuni Rusiei dacă Putin refuză un acord de pace și cere UE să facă mai mult pentru Ucraina și Chinei să ajute la încheierea conflictului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Noul șef al diplomației SUA, Marco Rubio, promite “o politică externă a interesului național” și a păcii prin forță. Primele întâlniri, în format “Quad”, cu omologii din Australia, India și Japonia, pentru securitatea indo-pacifică
Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”
Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou
Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern
Trending
- SUA1 week ago
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Succesiunea lui Trudeau la conducerea Canadei în epoca Trump
- ROMÂNIA6 days ago
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
- SUA6 days ago
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
- ROMÂNIA7 days ago
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%