Connect with us

ROMÂNIA

“Semnat și sigilat”: Liderii instituțiilor UE le urează bun venit României și Bulgariei de la 1 ianuarie 2025 în Schengen, cea mai mare zonă de liberă circulație din lume

Published

on

© European Union 2024

Decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, adoptată joi în unanimitate la Bruxelles de miniștrii de interne din statele membre ale Uniunii Europene, a fost salutată de cei mai importanți lideri ai instituțiilor UE, în frunte cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Astăzi este o zi de bucurie pentru toți bulgarii, românii și întreaga noastră Uniune. Ambele state membre vor adera pe deplin la cea mai mare zonă de liberă circulație din lume. Acest lucru este important pentru noi toți, cetățeni și întreprinderi europene. Împreună vom culege beneficiile unei Uniuni mai puternice și mai conectate“, a transmis Ursula von der Leyen, într-un comunicat.

“Este gata. Este hotărât. Este meritat. România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Felicitări cetățenilor ambelor țări care au muncit din greu și îndelung pentru acest lucru. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură și mai unită”, a spus și Roberta Metsola.

 

Reuniți joi la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre.

Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

Semnat și sigilat – dragi prieteni bulgari și români, bine ați venit în zona Schengen! (..) Avem un acord! Miniștrii de interne tocmai au adoptat o decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă!“, a transmis președinția maghiară a Consiliului UE.

 

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.

Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu, artizan al ridicării MCV și al aderării la Schengen, a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne de la acel moment, Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.

Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.

Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.

Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

Published

on

© Guvernul României

Premierul Ilie Bolojan a transmis sâmbătă un mesaj cu prilejul marcării a 38 de ani de la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 de la Brașov, subliniind importanța acestui moment în istoria luptei românilor pentru libertate și demnitate.

Cu 38 de ani în urmă, în plină dictatură, la Brașov izbucnea prima revoltă anticomunistă, un protest spontan al muncitorilor transformat rapid într-o amplă mișcare de stradă a oamenilor care au avut curajul extraordinar de a spune «nu» dictaturii și minciunii și care au arătat lumii întregi că niciun sistem, oricât de opresiv ar fi, nu poate îngrădi dorința de libertate și demnitate românilor”, a amintit prim-ministrul.

În mesajul difuzat de Guvern, Bolojan a subliniat că acest episod a jucat un rol esențial în erodarea regimului comunist și în pregătirea contextului care a făcut posibilă revolta din 1989.

Această revoltă, strigăt de disperare și act de curaj colectiv, a spart zidul tăcerii impuse de regimul totalitar de atunci și a deschis drumul către Revoluția din Decembrie 1989, care a dus la prăbușirea dictaturii”, a continuat el.

În mesajul său, Ilie Bolojan a caracterizat protestul de la Brașov drept un reper moral și civic, subliniind obligația societății actuale de a apăra valorile democratice.

Revolta anticomunistă de la Brașov rămâne un reper al rezistenței în fața nedreptății, amintindu-ne de datoria pe care o avem, ca societate, de a apăra și garanta drepturile și libertățile cetățenești și de a consolida democrația constituțională – ca formă de apărare împotriva oricărei forme de autoritarism”, a continuat premierul.

Acesta a transmis și un omagiu participanților la revolta din 1987, afirmând „respect față de curajul cu care ei au înfruntat opresiunea totalitară pentru a ne redobândi drepturile și libertățile ce le-au fost încălcate românilor timp de mai multe decenii!”

Premierul a făcut și o referire la provocările contemporane, avertizând că încercările de manipulare și rescriere a trecutului reprezintă un pericol pentru memoria colectivă.

Astăzi, într-un context regional marcat de provocări de securitate, de campanii de dezinformare și tentative de rescriere a istoriei naționale, avem datoria morală de a proteja adevărul istoric și memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, să combatem falsificarea istoriei noastre recente care alimentează nostalgia față de un regim ce a încălcat demnitatea umană și să construim împreună o societate rezilientă, întemeiată pe valori democratice”, a conchis Ilie Bolojan

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut vineri o discuție telefonică cu omologul său de la Kiev, Andrii Sybiha, pe agenda convorbirii figurând sprijinul european pentru Ucraina în fața războiului Rusiei, aderarea țării vecine la UE, precum și „atenția specială pe care o acordă România” reformei din sistemul ucrainean de educație.

Șefa diplomației române a precizat, într-o postare pe X, că unul dintre subiectele abordate a fost situația liceelor românești din Cernăuți.

Am clarificat că, deși unele faze ale reformei educaționale implică propuneri locale, decizia finală privind numărul de licee nu va ignora nevoile legitime ale comunității noastre. Am subliniat atenția specială pe care o acordă România implementării reformei educaționale în curs de desfășurare în Ucraina și cerința noastră ca aceasta să protejeze nevoile comunității vorbitoare de limbă română în ceea ce privește accesul la educație în limba maternă”, a declarat Oana Țoiu.

Ministrul i-a indicat omologului ucrainean „importanța primordială a luării în considerare a cererilor și așteptărilor legitime ale minorității vorbitoare de limbă română din Ucraina”.

„Reforma trebuie să asigure oportunități adecvate de învățare în limba maternă pentru persoanele care aparțin minorității române. Acestea se așteaptă în mod legitim ca identitatea lor națională să fie păstrată și protejată”, a adăugat șefa diplomației române.

Alte subiecte abordate au fost aderarea Ucrainei la UE și „modalitățile de a face agresorul să plătească”, a mai precizat Oana Țoiu, care a descris sancțiunile introduse de președintele american Donald Trump împotriva Rusiei drept „un instrument extrem de necesar și eficient pe calea către pace”.

 

La rândul său, șeful diplomației ucrainene a declarat că dialogul telefonic pe care l-a avut cu Țoiu a fost unul „substanțial”.

„Am informat-o pe omoloaga mea despre intensificarea atacurilor Rusiei împotriva Ucrainei și a infrastructurii noastre critice. Ne-am concentrat pe principalele teme ale cooperării noastre bilaterale, provocări comune de securitate în regiune și implementarea acordurilor încheiate în timpul convorbirii de săptămâna trecută dintre președinții noștri”, a scris Andrii Sybiha, tot pe X.

El a menționat că a vorbit cu Oana Țoiu și despre „minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație”.

Am reafirmat că abordarea Ucrainei rămâne deschisă, de bună vecinătate și bazată pe respect reciproc și parteneriat cu România”, a conchis ministrul Andrii Sybiha.

Continue Reading

ENERGIE

PPC a inaugurat un parc fotovoltaic în Călugăreni care va acoperi nevoile a 48.500 de gospodării și va preveni 116.00 tone de emisii de dioxid de carbon

Published

on

© PPC

Grupul PPC anunță inaugurarea unui nou parc fotovoltaic de 130 MW în comuna Călugăreni, la 40 km sud de București, noul parc urmând să producă anual aproximativ 193 GWh, acoperind nevoile a circa 48.500 de gospodării și contribuind la prevenirea a 116.000 de tone de emisii de CO₂, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Ghidat de viziunea de a-și intensifica rolul de lider în tranziția energetică din Europa de Sud-Est, Grupul PPC își consolidează portofoliul verde în România cu un nou proiect fotovoltaic în regiunea Călugăreni, la 40 km sud de București, care a fost recent conectat la rețea”, arată sursa citată.

Pentru construcția noului parc fotovoltaic au fost utilizate 227.240 de panouri bifaciale. Se preconizează că producția anuală estimată de energie a proiectului va depăși 193 GWh, suficientă pentru a satisface nevoile energetice a peste 48.500 de gospodării. Odată operațional, se estimează că parcul fotovoltaic de la Călugăreni va împiedica eliberarea în atmosferă a circa 116.000 de tone de CO₂ anual.

„Ne menținem angajamentul față de strategia Grupului de a deveni un pilon energetic principal în regiunea extinsă a Europei de Sud-Est. Noul parc fotovoltaic din România confirmă poziția noastră dominantă pe piața românească de energie regenerabilă. Continuăm să dezvoltăm în mod constant portofoliul verde, cu diversificare geografică și tehnologică, pentru a valorifica la maximum avantajele tranziției verzi și ale pieței energetice interconectate”, a declarat directorul executiv adjunct al RES PPC Group, Konstantinos Mavros. 

Noul parc fotovoltaic face parte dintr-un acord între Grupul PPC și Metlen Energy & Metals pentru proiecte de energie regenerabilă. Un total de 460 MW de parcuri fotovoltaice, parte a unui acord cu Metlen Energy & Metals, urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului.

Grupul PPC își extinde prezența în Europa de Sud-Est

Grupul PPC continuă să evolueze într-un mod dinamic, prin extinderea portofoliului de energie regenerabilă, pe măsură ce noi proiecte eoliene și fotovoltaice se alătură constant celor deja existente. Odată cu inaugurarea noului parc fotovoltaic de la Călugăreni, capacitatea instalată va depăși 6,5 GW, din care 1,5 GW provin din România.

Potrivit planului strategic pe trei ani, până în 2027, Grupul PPC va dezvolta proiecte suplimentare de energie regenerabilă în Grecia și în întreaga regiune a Europei de Sud-Est, având ca obiectiv creșterea capacității instalate din surse regenerabile la 11,8 GW până în 2027. În prezent, peste 60% din proiectele de energie regenerabilă care urmează să fie adăugate sunt deja în construcție sau pregătite de construcție.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI50 minutes ago

Gheorghe Falcă propune un Plan Național de Dezvoltare care să dubleze cele 70 miliarde de euro alocate României din viitorul buget multianual al UE

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană ia în calcul introducerea unui „micro-impozit la nivelul UE” pe alimentele procesate. Banii generați ar fi utilizați pentru programe de sănătate

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

U.E.5 hours ago

Peste 80% dintre lucrătorii disponibilizați în UE își găsesc un nou loc de muncă în mai puțin de 18 luni prin Fondul European de Ajustare la Globalizare

U.E.9 hours ago

Premierul landului Saxonia consideră că este în interesul Germaniei să reia importurile de energie din Rusia: Relațiile economice ne sporesc și securitatea

ROMÂNIA23 hours ago

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

INTERNAȚIONAL23 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă

U.E.24 hours ago

Bugetul UE pentru 2026 prioritizează coeziunea și mediul. Securitatea și apărarea, la fundul sacului

U.E.1 day ago

UE majorează cu 25 milioane de euro sprijinul pentru Vecinătatea Estică în 2026, pentru a compensa retragerea finanțării americane pentru societatea civilă din regiune, inclusiv din R. Moldova

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Acord la Bruxelles asupra bugetului UE pentru 2026. Victor Negrescu: România își consolidează rolul în arhitectura europeană de securitate cibernetică

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

U.E.1 day ago

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

ROMÂNIA3 days ago

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

ENGLISH1 week ago

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

ROMÂNIA2 weeks ago

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ROMÂNIA3 weeks ago

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

ROMÂNIA3 weeks ago

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

Trending