România a obținut aprobarea primei cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) fără corecții financiare, în valoare de 2,62 miliarde de euro, însă Guvernul interimar trebuie să finalizeze în următoarele două săptămâni peste 35 de jaloane și reforme pentru a debloca alte 7,5 miliarde de euro, au transmis ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și premierul interimar Ilie Bolojan.
Pîslaru a anunțat că cererea de plată nr. 4, avizată pozitiv de Comisia Europeană, este „prima cerere de plată lucrată integral” în mandatul său și aprobată integral, „fără niciun euro pierdut pentru țara noastră”.
„Este o reușită foarte importantă pentru țara noastră și confirmarea faptului că, atunci când lucrăm profesionist, coordonat și cu responsabilitate, România poate livra rezultate”, a transmis ministrul interimar.
Potrivit acestuia, după finalizarea procedurilor, suma totală primită de România prin PNRR va ajunge la 12,97 miliarde de euro, reprezentând 60,6% din totalul fondurilor prevăzute în plan.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a avertizat însă că toate jaloanele și țintele restante trebuie îndeplinite până în august 2026.
„Nu avem timp de pierdut. Trebuie să continuăm efortul cu aceeași disciplină, aceeași rigoare și aceeași determinare”, a afirmat Pîslaru.
La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că următoarele două săptămâni vor fi „decisive” pentru finalizarea reformelor și închiderea negocierilor cu executivul european.
„Avem peste 35 de jaloane de îndeplinit, dintre care nouă cu impact major, inclusiv modificări legislative importante. Fiecare proiect adoptat înseamnă un jalon îndeplinit. Pentru fiecare, România primește peste 700 milioane de euro. Totalul acestor sume se ridică la 7,5 miliarde de euro”, a declarat Bolojan.
Acesta a precizat că Executivul interimar va transmite Parlamentului proiectele legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și va solicita adoptarea lor în procedură de urgență, în condițiile în care Guvernul nu mai poate adopta ordonanțe de urgență după demiterea prin moțiune.
Potrivit premierului interimar, unele proiecte sunt deja într-un stadiu avansat, inclusiv cele privind utilizarea terenurilor degradate pentru investiții în energie regenerabilă și digitalizarea cercetării, în timp ce reformele privind domeniul apelor, decarbonizarea și salarizarea se află în etapa finală de negociere.
„Și în condițiile de interimat, prioritatea noastră rămâne accelerarea reformelor și asigurarea absorbției fondurilor europene pentru dezvoltarea României”, a conchis Bolojan.
Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de a patra cereri de plată a României, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU.
Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă, sprijinind gestionarea sustenabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate, precum și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ.
Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.
România a prezentat cea de a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025.
Planul de redresare și reziliență al României stabilește investiții și reforme ample al căror scop este ca societatea și economia României să devină mai sustenabile, reziliente și pregătite pentru tranziția verde și cea digitală. Planul este finanțat cu 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Odată cu cea de patra cerere de plată, fondurile plătite României în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde de euro (inclusiv prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde de euro, primită în 2021 și 2022, și o prefinanțare în valoare de 288 milioane de euro din cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024). Această sumă corespunde unui procent de 60,6 % din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62 % din toate jaloanele și țintele din plan.
