Fondul Monetar Internațional (FMI) salută dialogul inițial pozitiv dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Chinei, Xi Jinping, apreciind că reducerea tensiunilor și a incertitudinilor dintre cele mai mari economii ale lumii reprezintă un semnal pozitiv pentru economia globală, transmite Reuters, citat de Agerpres.
„Este, desigur, foarte important că cele două mari economii mondiale interacționează la cel mai ridicat nivel. Cu certitudine salutăm faptul că există un dialog constructiv între cele două țări. Orice ajută la reducerea tensiunilor comerciale și a incertitudinilor este un lucru bun atât pentru aceste economii și, desigur, pentru economia mondială”, a răspuns purtătoarea de cuvânt a FMI, Julie Kozack, când a fost întrebată despre evoluțiile întâlnirii Trump-Xi.
Oficialul a explicat că în condițiile în care războiul din Iran menține cotația barilului de țiței la peste 100 dolari, economia globală se îndreaptă clar spre mijlocul celor trei scenarii economice ale FMI.
Fondul Monetar Internațional a prezentat în aprilie trei scenarii privind evoluția economiei mondiale: mai slab, mai grav și sever, în funcție de modul de evoluție al războiului.
Citiți și
Cel mai optimist scenariu de referință indică un război de scurtă durată în Iran și previzionează o creștere a economiei mondiale cu 3,1% în 2026, un declin de 0,2 puncte procentuale față de estimarea din ianuarie. În acest scenariu, cotația medie a barilului de petrol se va situa la 82 de dolari în tot acest an, un declin față de nivelul recent de aproximativ 100 de dolari al cotației futures a barilului Brent.
În scenariul negativ, al unui conflict mai îndelungat, în care cotația barilului de petrol rămâne la aproximativ 100 de dolari anul acesta și 75 de dolari în 2027, FMI estimează că economia mondială va înregistra în 2026 un avans de doar 2,5%. În ianuarie, FMI se aștepta la scăderea cotației petrolului până la aproximativ 62 de dolari în 2026.
În cel mai sever scenariu al FMI, în care conflictul se adâncește și se extinde, iar prețul țițeiului este mult mai ridicat, determinând perturbări majore pe piețe și înăsprirea condițiilor financiare, PIB-ul global va crește cu doar 2%.
Deși prețul mai ridicat al energiei a sporit așteptările privind creșterea prețurilor pe termen scurt, FMI vede așteptările inflaționiste pe termen mediu ca rămânând bine ancorate, iar condițiile financiare în economia globală rămân favorabile, a declarat Kozack.
FMI continuă să discute posibila asistență financiară pentru statele membre care se confruntă cu dificultăți din cauza prețului mai ridicat al energiei și al costurilor cu materiile prime în urma conflictului, a adăugat oficialul, fără a da detalii despre aceste țări, și fără a comenta informațiile Reuters conform cărora Irakul a solicitat asistență financiară.
Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a anunțat recent că cel puțin 12 țări ar urma să aibă nevoie de asistență de la FMI și Banca Mondială, necesarul fiind evaluat între 20 și 50 miliarde de dolari.
