Liderii europeni au ripostat sâmbătă la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene, cu sporirea lor la 25% începând cu 1 iunie, până “în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite.

Țările vizate de măsura intempestivă a liderului de la Casa Albă sunt Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda, acestea fiind și statele care au trimis militari pe insula arctică și în regiune, ca parte a unor manevre militare daneze în scopul asigurării securității arctice.

Țările europene au discutat și planuri de consolidare a prezenței militare în Groenlanda, inclusiv o misiune NATO de tip Santinela Arctică sugerată de Belgia și susținută rapid de Marea Britanie și Norvegia, pentru a demonstra președintelui american că aliații de pe continentul european iau în serios securitatea Arcticii.

Președintele francez Emmanuel Macron a fost primul care a răspuns la ultimele amenințări ale lui Donald Trump, avertizând că „niciun fel de intimidare” nu va convinge națiunile europene să-și schimbe cursul în ceea ce privește Groenlanda.

“Franța este dedicată suveranității și independenței națiunilor, în Europa și în restul lumii. Acest lucru ne ghidează alegerile. (…) Din acest motiv sprijinim și vom continua să sprijinim Ucraina și tot din acest motiv am construit o coaliție a celor dispuși pentru o pace robustă și durabilă, pentru a apăra aceste principii și securitatea noastră. Tot din acest motiv am decis să participăm la exercițiul hotărât de Danemarca în Groenlanda. Ne menținem această decizie, cu atât mai mult cu cât este vorba despre securitatea în Arctica și la frontierele Europei. Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența, fie în Ucraina, Groenlanda sau oriunde altundeva în lume, atunci când ne confruntăm cu astfel de situații”, a scris Macron, pe X și pe Facebook.

France is committed to the sovereignty and independence of nations, in Europe and elsewhere. This guides our choices. It underpins our commitment to the United Nations and to its Charter.

It is on this basis that we support, and will continue to support Ukraine…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) January 17, 2026

Președintele francez a descris amenințările lui Trump privind tarifele drept “inacceptabile”, adăugând că acestea “nu își au locul în acest context”. “Europenii vor răspunde într-o manieră unită și coordonată dacă acestea vor fi confirmate. Vom ști să apărăm suveranitatea europeană”, a mai punctat liderul de la Elysee.

Momentul anunțării acestor tarife de către Trump a coincis cu momentul în care Uniunea Europeană și Mercosur semnau la Asuncion, capitala Paraguayului, acordul comercial care va crea cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă, o piață comună de 700 de milioane de cetățeni, reprezentând 30% din PIB-ul global.

Din America de Sud, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că „coordonează un răspuns comun” la anunțul președintelui Donald Trump privind tarifele.

“Ceea ce putem spune este că Uniunea Europeană va fi întotdeauna foarte fermă în apărarea dreptului internațional, oriunde ar fi acesta aplicat, ceea ce, desigur, începe pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru moment, coordonez un răspuns comun al statelor membre ale Uniunii Europene pe această chestiune”, a declarat Costa.

Mai mult, șeful Consiliului European și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis și o declarație comună, avertizând că tarifele vor submina relațiile transatlantice, riscând “să genereze o spirală descendentă periculoasă”.

“Integritatea teritorială și suveranitatea sunt principii fundamentale ale dreptului internațional. Ele sunt esențiale atât pentru Europa, cât și pentru comunitatea internațională în ansamblu. Am subliniat constant interesul nostru transatlantic comun pentru pace și securitate în Arctica, inclusiv prin intermediul NATO. Exercițiul danez pre-coordonat, desfășurat împreună cu aliații, răspunde nevoii de consolidare a securității în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni. Uniunea Europeană stă în deplină solidaritate cu Danemarca și cu poporul groenlandez. Dialogul rămâne esențial, iar noi ne angajăm să construim pe baza procesului început săptămâna trecută între Regatul Danemarcei și Statele Unite. Europa va rămâne unită, coordonată și hotărâtă să apere suveranitatea sa”, au transmis ei.

Și premierul britanic Keir Starmer a condamnat cele mai recente tarife anunțate de Donald Trump drept “complet greșit”, subliniind că Groenlanda face parte din Danemarca și că “viitorul său este o chestiune care îi privește pe groenlandezi și pe danezi”.

“Poziția noastră privind Groenlanda este foarte clară – ea face parte din Regatul Danemarcei, iar viitorul său este o chestiune care ține de groenlandezi și de danezi. Am precizat, de asemenea, că securitatea în Arctica este importantă pentru întregul NATO, iar aliații ar trebui să facă mai mult împreună pentru a face față amenințării venite din partea Rusiei în diferite zone ale Arcticii. Aplicarea de tarife împotriva aliaților pentru că urmăresc securitatea colectivă a statelor membre NATO este complet greșită. Desigur, vom aborda direct această chestiune cu administrația Statelor Unite”, a declarat el.

Our position on Greenland is very clear – it is part of the Kingdom of Denmark and its future is a matter for the Greenlanders and the Danes.

We have also made clear that Arctic Security matters for the whole of NATO and allies should all do more together to address the threat…

— Keir Starmer (@Keir_Starmer) January 17, 2026

“Nu ne vom lăsa șantajați”, a declarat și premierul Suediei, Ulf Kristersson, ca reacție la amenințarea președintelui Donald Trump privind impunerea de tarife.

Ulf Kristersson a subliniat că “doar Danemarca și Groenlanda decid asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”. El a evidențiat angajamentul său de “a apăra întotdeauna țara mea și vecinii noștri aliați”.

“Este o problemă a Uniunii Europene, care privește mult mai multe țări decât cele vizate acum în mod specific. Suedia poartă în prezent discuții intense cu alte state membre ale UE, cu Norvegia și cu Regatul Unit, în vederea unui răspuns colectiv”, a continuat el, referindu-se la reacția europeană cu privire la tarife.

Vi låter oss inte utpressas. Bara Danmark och Grönland bestämmer i frågor som rör Danmark och Grönland. Jag kommer alltid stå upp för mitt land, och för våra allierade grannar. Detta är en EU-fråga som rör många fler länder än de som nu pekas ut. Sverige har nu intensiva…

— Ulf Kristersson (@SwedishPM) January 17, 2026

O reacție a venit și din partea ministrului de externe danez, care a încercat să reducă tensiunea diplomatică.

Într-un comunicat, ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a făcut referire la discuțiile “constructive” purtate în această săptămână la Washington cu vicepreședintele american Jd Vance și cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio. El a recunoscut totodată că este nevoie de eforturi suplimentare pentru consolidarea securității în Arctica.

“De aceea, noi și partenerii noștri din NATO ne intensificăm acțiunile, în deplină transparență, împreună cu aliații noștri americani”, a declarat Rasmussen.

Cele două părți au convenit miercuri să creeze un grup de lucru pentru a discuta modalități de depășire a diferențelor.

Și ministrul de externe al Țărilor de Jos a declarat că țara sa „a luat act” de anunțul președintelui Donald Trump privind tarifele.

Într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare, David van Weel a afirmat că “eforturile militare legate de exercițiile din Groenlanda sunt menite să contribuie la securitatea în regiunea arctică”. El a adăugat că Țările de Jos se află în “contact strâns” cu Comisia Europeană și cu partenerii săi, în timp ce elaborează un răspuns.

Pe acest fond al escaladării crizei legate de Groenlanda, ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-o ședință de urgență, pe fondul escaladării crizei legate de Groenlanda. Cipru, care deține președinția rotativă a UE pentru șase luni, a organizat această reuniune pentru duminică, potrivit agenției de presă Reuters.

În același timp, este de așteptat ca Parlamentul European să blocheze miercuri acordul privind tarifele impuse de Donald Trump Uniunii Europene, după ce cele două mari grupuri politice din Parlament au anunțat că vor opri procesul de ratificare legală ca răspuns la cele mai recente amenințări ale președintelui american.

La Nuuk, capitala Groenlandei, protestatarii au înfruntat vremea rece pentru a manifesta împotriva amenințărilor lui Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei arctice, precum și împotriva celei mai recente serii de tarife aplicate țărilor europene.

Acordul comercial UE–Mercosur a fost semnat sâmbătă, la Asuncion, în Paraguay, marcând încheierea a 25 de ani de negocieri între Uniunea Europeană și statele Mercosur și crearea oficială a uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de locuitori, reprezentând 30% din PIB-ul global. Înțelegerea comercială dintre cea mai marte a Europei și patru țări importante din America de Sud, care a creat polemici și la București după ce România a votat în favoarea acordului, vine pe fondul debutului unei epoci a jocului de sumă nulă, respectiv competiție reînnoită între marile puteri, surprinsă astfel și de operațiunea Statelor Unite în Venezuela.

Ceremonia de semnare a avut loc în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui Consiliului European, Antonio Costa, care s-au întâlnit cu președintele Paraguayului, Santiago Peña, țară care deține președinția prin rotație a Mercosur. Tot la Asuncion, capitala Paraguayului, a fost înființată în 1991 Piața Comună a Sudului (Mercado Comun del Sur – Mercosur). Acordul a fost semnat, în numele Uniunii Europene, de comisarul pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič.

Un acord care creează sfere de prosperitate, nu sfere de influență

„Alegem un comerț echitabil în locul tarifelor vamale, un parteneriat productiv pe termen lung în locul izolării. Și mai presus de toate, intenționăm să aducem beneficii concrete și tangibile cetățenilor și companiilor noastre”, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ceremonia de semnare.

La rândul său, președintele Paraguayului, Santiago Peña, a cărui țară deține președinția prin rotație a Mercosur, a declarat că acordul „constituie semnal clar în favoarea comerțului internațional într-un context de tensiuni”.

„Prin acest acord, nu creăm sfere de influență, ci sfere de prosperitate comună. (…) Nu este vorba doar de comerț – semnificația sa depășește cu mult beneficiile economice. Într-o lume aflată la o răscruce de drumuri, alegem calea deschiderii, a cooperării multilaterale și a unei ordini internaționale bazate pe norme. Aceasta este calea pe care UE a ales să o urmeze împreună cu partenerii săi din întreaga lume. Pentru că autonomia Europei nu poate fi construită prin izolare”, a declarat și președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Today, the EU and Mercosur take a huge leap forward.

With this Agreement, we are not creating spheres of influence, but spheres of shared prosperity.

For more than 700 million citizens. For thousands of companies. For our joint future.

Together, we are stronger.

This is not… pic.twitter.com/iz55NAUsYn

— António Costa (@eucopresident) January 17, 2026

Semnarea acordului a reprezentat punctul culminant al unei vizite oficiale a președintei Comisiei Europene în America de Sud. În ajunul ceremoniei, Ursula von der Leyen s-a aflat la Rio de Janeiro, unde s-a întâlnit cu președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, pentru a celebra acordul. Brazilia a fost descrisă drept un partener strategic al Uniunii Europene, cooperarea bilaterală intensificându-se în ultimii ani în domenii-cheie precum comerțul și combaterea schimbărilor climatice.

„Bine ați venit în cea mai mare piață din lume”

„Acordul UE-Mercosur transmite un mesaj puternic. Acesta spune: bine ați venit în cea mai mare piață din lume și în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă. Aceasta este puterea parteneriatului și a deschiderii. Aceasta este puterea prieteniei și a înțelegerii între popoare și regiuni de peste oceane. Și astfel creăm prosperitate reală – prosperitate comună. Pentru că suntem de acord că comerțul internațional nu este un joc cu sumă zero”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferință de presă comună cu președintele brazilian, cu o zi înainte de parafarea acordului comercial.

Mercosur este piața comună sud-americană, un bloc comercial înființat în 1991. Membrii săi cu drepturi depline sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, însă calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017. În decembrie 2012 a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur, document aflat în proces de ratificare în parlamentele statelor membre. Împreună, țările Mercosur formează a șasea economie ca mărime din lume, cu o populație totală de aproximativ 270 de milioane de locuitori.

Un semnal al suveranității strategice europene după 25 de ani de tratative. Șefa Comisiei Europene, amenințată cu o nouă moțiune de cenzură

Parafarea acestui acord a fost posibilă după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat săptămâna trecută două decizii de autorizare a semnării Acordului de parteneriat UE-Mercosur (EMPA) și a Acordului comercial interimar (iTA) între UE și Mercosur. Votul formal în Consiliu a venit după ce o majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene a aprobat semnarea acordului de asociere cu Mercosur, punând capăt unor negocieri care au durat vreme de 25 de ani și unor luni de dispute pentru a obține sprijinul statelor membre cheie.

Acordul a fost adoptat inițial în COREPER II – reuniunea ambasadorilor țărilor UE – cu majoritate calificată, cu Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria exprimându-și opoziția și cu cancelarul german Friedrich Merz salutând decizia, pe care a calificat-o drept “un semnal puternic al suveranității noastre strategice”. 

Pentru criticii săi, acordul va zdruncina agricultura europeană prin avalanșa de produse mai ieftine și nu neapărat conforme cu normele de mediu ale UE, din cauza controalelor insuficiente. Pentru susținătorii săi, precum Germania și Spania, el va permite, dimpotrivă, relansarea unei economii europene aflate în dificultate, afectată de concurența chineză și de taxele vamale din Statele Unite.

Acordul a produs polarizare la nivelul UE, cu grupul de extremă dreapta din Parlamentul European, Patrioți pentru Europa, amenințând-o pe șefa Comisiei Europene cu o nouă moțiune de cenzură în următoarele săptămâni.

Cel mai mare acord de liber schimb de pe planetă a polarizat politic România

Polarizarea nu a ocolit nici România, stat membru care s-a exprimat în favoarea înțelegerii comerciale.

România a votat pentru acest acord, cu președintele Nicușor Dan explicând că țara “câștigă noi piețe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată”. Însă, votul pozitiv al României pentru acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și cele patru țări din America Latină a polarizat coaliția de guvernare. Partidul Social Democrat, care conduce Ministerul Agriculturii, a acuzat că decizia Ministerului de Externe, condus de USR, de a vota Acordul UE-Mercosur în forma actuală reprezintă un act de trădare a intereselor fermierilor români. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe a explicat că poziția României de a susține Acordul UE–Mercosur reprezintă „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică”, cu implicații directe inclusiv asupra obiectivelor de politică externă ale țării.

Acordul marchează o etapă importantă în relația de lungă durată a UE cu partenerii Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Odată intrate în vigoare, acestea vor stabili un cadru pentru dialogul politic, cooperarea și relațiile comerciale în cadrul unui parteneriat modernizat și cuprinzător.

Deși textul acordului a fost aprobat în cadrul Uniunii Europene cu sprijinul a 21 dintre cele 27 de state membre, acesta nu a intrat automat în vigoare după semnare, fiind necesare etape suplimentare de aprobare și ratificare în cadrul ambelor blocuri.

Acordurile vor necesita aprobarea Parlamentului European înainte de a putea fi încheiate în mod oficial de către Consiliu. Pentru ca acesta să intre în vigoare, va fi necesară și ratificarea de către toate statele membre ale UE.

Integrarea cât mai bună pe piața muncii a romilor este o decizie economică inteligentă, într-un context marcat de lipsa forței de muncă și de presiuni economice tot mai mari, a subliniat ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, la conferința organizată de Politico cu numele „The Roma Factor: catalyzing innovation and growth in Europe”.

În intervenția sa, acesta a arătat că „UE nu își mai poate permite să lase nefolosit potențialul oamenilor care pot și vor să muncească.”

„Știu toate etichetele, prejudecățile, toată gândirea simplistă și standardizată că romii nu vor să muncească. Anticipez și comentarii de tot felul. Dar asta nu contează, ci realitatea: vorbim de oameni care au nevoie de acces egal la educație, formare și locuri de muncă stabile”, a reliefat Manole.

Acesta a dat asigurări că „resursele publice nu trebuie și nu vor fi risipite fără rezultat.”

El a arătat că „soluția este clară: investiții în oameni, în competențe și în șanse egale.”

„Incluziunea înseamnă muncă, demnitate și contribuție, pe care să o facem toți fără prejudecăți. O economie puternică este una în care toți cei care pot munci sunt sprijiniți să o facă. România și Europa au nevoie de toate motoarele pornite”, a conchis ministrul Florin Manole.

Romii sunt cea mai numeroasă minoritate etnică din Europa. Se estimează că pe continentul nostru trăiesc 10-12 milioane de romi, din care aproximativ 6 milioane sunt cetățeni sau rezidenți ai UE, arată Comisia Europeană.

Mulți romi din UE sunt încă victime ale prejudecăților și excluziunii sociale, în ciuda măsurilor de interzicere a discriminării.

Pentru ca toți romii să aibă posibilitatea de a-și valorifica întregul potențial și de a se implica în viața politică, socială, economică și culturală, Comisia Europeană a prezentat în 2020 un cadru strategic al UE privind romii, consolidat și reformat, care stabilește o abordare cuprinzătoare bazată pe trei piloni: egalitate, incluziune și participare.

Acesta stabilește, de asemenea, obiectivele principale ale UE, îmbunătățește metodele de colectare, raportare și monitorizare a datelor și propune un nou portofoliu de indicatori. 

Cadrul strategic al UE privind romii pune un accent mai puternic pe diversitate în rândul romilor, pentru a se asigura că strategiile naționale răspund nevoilor specifice ale diferitelor grupuri, cum ar fi femeile rome, tinerii, copiii, cetățenii mobili ai UE, apatrizii, persoanele LGBTI și romii mai în vârstă, precum și persoanele cu handicap. Cadrul european încurajează o abordare intersectorială, ținând seama de modul în care diferite aspecte ale identității pot fi combinate pentru a combate discriminarea.

De asemenea, acordă o atenție sporită măsurilor care prevăd o abordare la nivel de politici a problematicii incluziunii romilor, alături de acțiuni specifice menite să favorizeze un acces egal efectiv al acestora la drepturi și servicii.