O delegație formată din diplomați ai Ministerului Afacerilor Externe a participat marți, 10 decembrie 2024, la Bruxelles, la o nouă reuniune tripartită Comisia Europeană – SUA – Statele Membre UE care nu fac încă parte din Programul american Visa Waiver – PVW (România, Bulgaria, Cipru), potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Această reuniune se înscrie în ciclul de întâlniri tripartite bi-anuale în ceea ce privește reciprocitatea în materie de exonerare de vize în raport cu SUA.

Reuniunea a avut drept scop evaluarea stadiului îndeplinirii criteriilor de securitate pentru includerea în PVW și a ratelor de refuz a vizelor (așa cum acestea au fost recent publicate pentru anul fiscal 2024). În cazul României, rata de refuz a vizelor a scăzut sub pragul juridic obligatoriu de 3%, aceasta fiind de 2,61%.

Au fost discutate progresele înregistrate de România în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de securitate, care au constituit, de altfel, și obiectul unei evaluări din partea autorităților americane în cadrul unei vizite tehnice desfășurate la București în cursul lunii noiembrie 2024.

Angajamentul susținut și dialogul permanent creează premise favorabile pentru atingerea obiectivului includerii României în PVW și pentru consolidarea în continuare a cooperării din România și SUA în beneficiul comun al celor două state.

Trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat vineri, 13 decembrie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare, potrivit unui comunicat al MApN.

Achiziția noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura creșterea securității României prin executarea apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comandă NATO.

Cu cele trei aeronave sosite astăzi, Escadrila 48 Vânătoare dispune de 15 aeronave F-16, achiziţionate de la Regatul Norvegiei împreună cu pachetul de bunuri și servicii aferent.                                                            

Conform Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană, în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”, Guvernul României a atribuit Guvernului Regatului Norvegiei contractul de achiziție a 32 de aeronave F-16, cu suport logistic inițial și a unui a pachet de bunuri şi servicii complementar (de la Guvernul Statelor Unite ale Americii).   

Avioanele vor fi livrate în stare operațională, resursa disponibilă a acestora asigurând operarea lor pentru o perioadă de tranziție, de minimum 10 ani, către avioanele de generația a V-a, ceea ce face ca achiziția avioanelor de luptă norvegiene să reprezinte, în fapt, un transfer de capabilitate între două țări NATO aliate.

Interviu realizat de Robert Lupițu și editat de Andreea Radu

Indiferent de preferințele politice sau competiția politică, ne unește parcursul european, drumul occidental și certitudinea că apartenența la NATO nu este doar un lucru bun, ci și necesar pentru România, iar ceea ce ne diferențiază ca partide sunt problemele legate de risipa banilor publici și a reformelor, a declarat Oana Țoiu, deputat USR și vicepreședintă a Camerei Deputaților, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

„Nu este o veste nouă faptul că o mare parte a românilor nu au fost și nu sunt mulțumiți de actuala guvernare. Ce este uimitor este că, această nemulțumire, această furie pe alocuri nu s-a dus toată spre un partid pro-european și s-a dus și în zona extremistă, care, trebuie să recunosc, a fost un pic mai bună decât noi în a folosi sclipiciul de pe TikTok, toate mecanismele, chiar și în afară a legii sau a legii electorale, pentru a reuși să ajungă cu mesaje care au fost atrăgătoare pentru niște oameni care se simt nedreptățiți, excluși, se simt poate furioși pe felul în care vechea clasă politică a folosit, de-a lungul timpului, puterea și resursele publice pentru a propaga mai departe niște privilegii nejustificate”, a subliniat Oana Țoiu.

Mai mult, ea a precizat că aceasta lecție este una foarte importantă, iar tema viitorului Parlament este să se asigure că reconstruiește încrederea între români și politicieni.

„Cred că se pot forma în continuare majorități pentru motive care să facă binele necesar în sănătate, în educație, în reforme, în administrația publică. Întrebarea e cu ce viteză, pentru că aici cred că putem foarte ușor să ne dăm seama că oamenii sunt nerăbdători. În special în educație și în sănătate, pentru că li se promit de peste 20 de ani anumite lucruri și răbdarea a ajuns la sfârșit”.

Făcând referire la nerăbdarea românilor, Oana Țoiu a avertizat că acest sentiment general al cetățenilor ne poate duce pe „un drum foarte greu pentru România, pe drumul extremismului, care să ne îndepărteze de calea europeană și să ne facă mai vulnerabili din perspectiva siguranței naționale”.

„Sau această lipsă a răbdării poate să fie și un lucru bun și să pună presiunea necesară pe decidenți. Nu cred că sunt foarte mulți oameni care se gândesc care a fost prezența la urne și care e legitimitatea pe care o are un politician atunci când ia decizii. Ce este clar este că ultimul vot față de Parlament și la prezidențiale, de altfel, a arătat foarte clar că majoritatea românilor este nemulțumită. O parte dintre ei s-au exprimat prin vot, o parte nu au venit la urne, dar este foarte clar că încrederea lor este extrem de fragilă în momentul acesta. Este o încredere extrem de fragilă înainte de un an care va fi foarte greu pentru România. Realitatea este că în ultimii 3-4 ani a crescut deficitul, a crescut datoria externă și a crescut, din păcate, și risipa, când trebuia să se întâmple opusul”, a punctat Oana Țoiu.

„Nu doar extremismul ne îndepărtează de calea europeană, ci și lipsa reformelor și faptul ca oamenii văd risipa din banii lor. Ne unește ca partide drumul european dar nu e suficient, partidele trebuie să arate ca au înțeles lecția”, a adăugat ea.

Vicepreședinta Camerei Deputaților a subliniat că este foarte important ca țara noastră să afle care sunt vulnerabilitățile sale în societate pe termen mediu și lung și a avertizat că subfinanțarea educației a dus la creșterea ratei de analfabetism funcțional.

„Asta creează niște vulnerabilități pe care le vedem foarte clar acum, că avem state care nu sunt prietene cu România, cum este Rusia, care nu sunt prietene cu calea europeană și cu NATO, care folosesc aceste vulnerabilități în moduri foarte clare de propagandă, de influențare, de interferență în alegerile democratice. Practic, e nevoie,  în momentul ăsta, ca paradigma pe care o avem cu toții când ne uităm la siguranța națională și la apărarea României, să se lărgească, uitându-ne foarte clar la care sunt vulnerabilitățile care au fost generate în societate și cum poate să fie ele reparate. Acestea sunt lucruri care trebuie făcute imediat. Pentru că altfel vulnerabilitatea asta la propagandă rămâne, indiferent dacă este interzis sau nu TikTok. Avem nevoie de o populație care să fie rezilientă la asta. Asta înseamnă investiții în educație și inclusiv investiții în cultură”, a spus Oana Țoiu.

De asemenea, Oana Țoiu a avertizat că România trebuie să se gândească cum poate garanta libertatea presei și cum poate  asigura acces la finanțare pentru presa mică și independentă.

„Am văzut de multe ori că o parte din amenințările la care e supusă România, o parte din rețelele de infractori sau cel puțin de propaganda și de influență, au ajuns să fie aduse la lumină, prima dată, de jurnaliștii de investigație, nu de instituțiile statului”, a explicat aceasta. 

Deputata USR a precizat că România este în continuare o investiție sigură pe termen mediu și lung, chiar dacă „ne-a trecut glonțul pe la ureche, la o distanță foarte mică”.

„Faptul că toată societatea a văzut acest risc direct și a simțit îndeaproape această amenințare a dus la o transparență mai mare din partea fiecărui domeniu, fie că vorbim de mediul de business, de politic, de instituții și de societatea civilă. Indiferent de preferințele politice sau competiția politică ori adversari politici, există niște lucruri care ne unesc și ce ne unește este parcursul european, drumul occidental și certitudinea că apartenența la NATO nu este doar un lucru bun, ci și necesar pentru România și că în momente de criză asta poate să devină mai important pentru noi decât subiectele pe care suntem competitori sau adversari politici. Asta cred că este un semnal de stabilitate pe termen mediu și lung, care trebuie să conteze și pentru piețele financiare, pentru investitori și pentru partenerii strategici. Însă, trebuie să fim toți conștienți că ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni a fost doar amânarea unei bătălii, nu câștigarea ei (…) Unde sunt diferențe între noi, inclusiv acum, unde nu știm dacă va exista această coaliție și acest guvern de uniune națională, sunt legate de oprirea risipei. Noi credem puternic că sunt niște zone unde resursele publice au fost risipite”, a detaliat Oana Țoiu. 

Mai mult, în cadrul interviului, Oana Țoiu a pledat pentru o României „stabilă” și pentru protejarea flancului estic: „Trebuie să asigurăm prezența NATO aici și să apărăm granița Uniunii Europene”, a spus ea. 

Referindu-se la noua coaliție de guvernare, vicepreședinta Camerei Deputaților a subliniat că partidele trebuie să se așeze la masa dialogului și să încerce să găsească puncte comune. 

„În interiorul partidelor care au guvernat până acum trebuie schimbate mai multe lucruri și cu siguranță felul în care sunt conduse instituțiile statului. O lecție pe care am învățat-o după anul 2021 este că nu e suficient totuși ca planul de reforme să fie clar, nu e suficient să existe finanțare pentru el. Odată ce ajungi la niște soluții, odată ce obții banii pentru ele, odată ce România și-a pus semnătura pe un contract, odată ce ai un calendar clar și instrumente să le îndeplinești, asta înseamnă că ai rezolvat 90% din probleme. Ce ne dăm seama acum, trei ani mai târziu, este că mare parte din ele au rămas blocate cum erau când le-am lăsat, cu câteva excepții. Un lucru pe care l-am învățat este că lucrurile acestea nu sunt suficiente”, a adăugat Oana Țoiu. 

În finalul interviului, ea a punctat faptul că la masa deciziilor trebuie să existe oameni care au curajul să-și pună puterea politică în direcția acelor reforme și capacitatea, și tehnică, și politică de a le duce la bun sfârșit. 

„Poate că ăsta ar fi motivul principal pentru care am reintrat la guvernare, dacă vom decide să facem asta. Credem că avem curajul și competența necesară să eliminăm aceste blocaje din calea reformelor, dacă sunt dispuse și celelalte partide politice să nu stea în drumul acesta ca piedici, ci să se alăture ca potențiale aliați”, a continuat Oana Țoiu. 

Întrebată dacă partidul USR este pregătit pentru opoziție, Oana Țoiu a spus că scenariul acesta „este unul cât se poate de posibil”. 

„Noi suntem principalul partid care a arătat,  de-a lungul timpului, unde sunt greșite deciziile pe care le ia guvernarea și cum vor duce ele la un deficit crescut. Cum promisiunile din campanie electorală de creșteri peste creșteri nu au cum să fie sustenabile în buget fără ca asta să ducă și la apariția unor taxe noi”, a menționat aceasta. 

Întrebată despre soluțiile pe care USR le are în vedere pentru a implica tinerii în procesul democratic și pentru a combate fenomenele periculoase care se traduc în extremism, în neo-legionarism, în antisemitism și în tot felul de forme care riscă să derapeze parcursul democratic al României, Oana Țoiu a spus că va continua programul „Parlamentul pentru Tineri”.

„Avem 1300 de alumnii care au trecut deja prin program. Cum e să fii deputat pentru o zi, să treci prin negocieri, să-ți vezi propunerile auzite, să poți să vezi cum arată comisiile și plenul. Este foarte important pentru noi ca tinerii să folosească mecanismele de acțiune pe care le au. Deși s-a discutat mult în spațiu public de dezangajarea lor politică, noi nu credem deloc asta. De fapt, tinerii sunt o generație implicată, doar că prin instrumente pe care ei le-au considerat că le au la îndemână. Votul sau reprezentarea politică nu a fost, pentru mulți dintre ei, acest tip de instrument unde să se simtă reprezentați sau să vadă că funcționează. Pentru noi e foarte important nu doar să intre în legătură cu noi ca parlamentari, dar să se vadă pe ei înșiși, în viitor, ca lideri care să împingă mai departe schimbarea pe care o văd. Eu nu cred că tinerii vor mai fi vreodată apatici față de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Vor alege instrumente și mecanisme de a-și face vocea auzită, de a încerca să le fie părerea luată în calcul și de a trece peste nedreptate și neputință, încercând să obțină mai multă putere cu instrumentele pe care le au. Noi asta vrem să facem, să ducem mai multe instrumente democratice în mâna lor”, a conchis Oana Țoiu.