Conform datelor publicate de Eurostat, în 2023, femeile din Uniunea Europeană aveau mai multe șanse să se confrunte cu privațiuni materiale și sociale grave decât bărbații. Rata privațiunilor în rândul femeilor a fost de 7,2%, comparativ cu 6,5% pentru bărbați. Acest model a persistat la toate grupele de vârstă, cu excepția copiilor sub 18 ani, unde băieții (8,5%) au înregistrat o rată ușor mai mare decât fetele (8,3%).
În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, rata generală de deprivare a fost de 6,8%, femeile (7,2%) fiind din nou mai afectate decât bărbații (6,4%). Pentru persoanele în vârstă de 65 de ani și peste, rata de deprivare a fost cea mai scăzută, de 5,5%, deși femeile (6,1%) au avut încă o rată mai mare decât bărbații (4,8%).
România înregistrează cea mai ridicată rată de deprivare materială și socială din UE
La nivelul UE, rata privațiunilor materiale și sociale grave a crescut ușor de la 6,7% în 2022 la 6,8% în 2023. România a avut cea mai mare rată de privațiuni materiale și sociale, de 19,8%, urmată de Bulgaria (18,0%) și Grecia (13,5%). Ungaria (10,4%) a fost singura altă țară cu o rată de peste 10%.
În schimb, cele mai scăzute rate de privațiuni materiale au fost observate în Slovenia (2,0%), Cipru (2,4%), Suedia (2,5%), Luxemburg (2,5%) și Estonia (2,5%).
Reduceri semnificative ale ratelor de deprivare în România și în alte țări din estul UE
România a înregistrat cea mai mare reducere a ratei de privațiuni materiale și sociale grave, scăzând cu 4,5 puncte procentuale față de anul precedent. Alte reduceri semnificative au fost înregistrate în Letonia (minus 1,6 puncte procentuale) și Croația (minus 1,2 puncte procentuale). În schimb, țări precum Danemarca, Austria, Ungaria și Spania au înregistrat creșteri de peste 1,0 puncte procentuale ale ratelor lor de deprivare.
Disparități regionale în ceea ce privește ratele de deprivare severă
Regiunile din sud-estul UE au raportat cele mai ridicate niveluri de deprivare materială și socială severă. Regiunea de sud-est a României a înregistrat cea mai ridicată rată de deprivare regională din UE, cu peste 30% din populație afectată.
În total, nouă regiuni ale UE au înregistrat rate de deprivare cuprinse între 20% și 29,9%, majoritatea în Europa de Sud și de Est. Printre acestea se numără două regiuni din România, trei din Bulgaria și regiuni din Ungaria, Italia și Grecia.
Țări precum Franța, Italia, România, Ungaria și Grecia au prezentat disparități regionale semnificative, cu diferențe de peste 15 pp între cele mai afectate și cele mai puțin afectate regiuni.