Situaţia din Ucraina şi sprijinul occidental pentru Kiev în războiul contra Rusiei se află pe agenda discuţiilor pe care premierul polonez Donald Tusk le are prevăzute, la Varşovia, marţi cu liderul opoziţiei germane, Friedrich Merz, şi joi cu preşedintele francez Emmanuel Macron, relatează Reuters şi DPA, potrivit Agerpres. 

Friedrich Merz, candidat la funcţia de cancelar federal la viitoarele alegeri parlamentare anticipate din Germania, a sosit marţi la Varşovia venind de la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a transmis angajamentul Berlinului de a sprijini Ucraina în conflictul ce opune această ţară Rusiei. De asemenea, cei doi oficiali au discutat despre integrarea Ucrainei în UE, asigurarea unității în Europa și rolul acesteia în consolidarea Ucrainei.

Lider al blocului conservator CDU-CSU (Uniunea Creştin-Democrată şi aliatul său bavarez Uniunea Creştin-Socială), Merz este văzut favorit pentru a-l înlocui pe cancelarul Olaf Scholz după alegerile anticipate programate pentru 23 februarie.

La Varşovia, Friedrich Merz a vizitat marţi dimineaţă Castelul Regal care găzduieşte o expoziţie de lucrări de artă de la Muzeul Naţional de Artă al Ucrainei, ce au fost transportate în Polonia pentru păstrare şi conservare în urma atacurilor forţelor ruse asupra Ucrainei.

Întrevederea Tusk-Merz urmează să aibă loc marţi după-amiază.

Joi, Emmanuel Macron îi va rezuma lui Donald Tusk discuţiile avute la Paris, la finalul săptămânii trecute, cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Preşedintele Macron va fi aici poimâine, el va dori să ne informeze despre rezultatele discuţiilor de la Paris, unde a avut loc o întâlnire cu preşedintele (ales) Trump şi cu preşedintele Zelenski”, a spus premierul Tusk într-o şedinţă a guvernului său.

Donald Trump, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski au purtat discuții sâmbătă la Paris, reuniți în cadrul unei ceremonii grandioase pentru a marca redeschiderea Catedralei Notre-Dame, Macron convocând reuniunea trilaterală înaintea unui eveniment de seară pe care îl găzduia pentru a sărbători restaurarea catedralei la cinci ani după ce aceasta a fost devastată de un incendiu.

Donald Trump, a subliniat, în cadrul întâlnirii tripartite, că „ar trebui să existe o încetare imediată a focului și ar trebui să înceapă negocierile” pentru că ”prea multe vieți sunt irosite inutil, prea multe familii sunt distruse și, dacă se continuă, se poate transforma în ceva mult mai mare și mult mai rău”.

La 1 ianuarie 2025, Polonia va prelua președinția semestrială a Consiliului UE. Ca parte a președinției, Polonia va găzdui aproape 400 de consilii, reuniuni și conferințe cu participarea reprezentanților din cele 27 de țări membre UE.

Săptămâna trecută, Donald Tusk a reafirmat intenția ca președinția poloneză a Consiliului UE să fie una proactivă și a susținut că Uniunea Europeană ar trebui să devină un organism capabil nu numai de „supravieţuire”, dar şi de „ofensivă politică”. 

În ultimii 10 ani, competențele de citire, scriere și calcul ale adulților din Europa au scăzut sau au stagnat, conform celui de-al doilea studiu internațional privind competențele adulților (PIAAC) publicat astăzi de OCDE și cofinanțat de Comisia Europeană.

După prima ediție din 2013, sondajul cuprinzător prezentat astăzi a evaluat competențele în materie de alfabetizare, calcul și rezolvare de probleme TIC ale adulților cu vârste cuprinse între 16 și 65 de ani din 20 de state membre, precum și din țări terțe precum Japonia și SUA.

Rezultatele demonstrează importanța dezvoltării și utilizării competențelor pentru îmbunătățirea perspectivelor de angajare, a calității vieții și pentru stimularea creșterii economice, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. 

”Rezultatele sondajului de astăzi evidențiază necesitatea urgentă a unei schimbări transformatoare în abordarea europeană a competențelor. Trebuie să ne intensificăm ambiția de a ne asigura că adulții sunt dotați cu competențele de care au nevoie pentru a prospera în societăți și economii în schimbare. Acordând prioritate creșterii și recalificării competențelor, putem permite adulților din Europa să fie mai bine pregătiți pentru a profita de noile oportunități. Uniunea noastră a competențelor va face exact acest lucru – va contribui la consolidarea competențelor la toate nivelurile, va aborda deficitele și va pune bazele unei mai mari coeziuni sociale și va îmbunătăți competitivitatea Europei”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză.

În ciuda eforturilor de a consolida educația și formarea adulților în ultimul deceniu, alfabetizarea adulților a scăzut în șapte state membre, îmbunătățindu-se semnificativ doar în Finlanda și Danemarca, în timp ce doar Finlanda, Estonia, Danemarca și Țările de Jos au înregistrat progrese în ceea ce privește competențele numerice.

Studiul arată, de asemenea, că inegalitățile de competențe între adulții cu cele mai slabe și cele mai bune performanțe s-au adâncit în cadrul țărilor, în special în ceea ce privește alfabetizarea. 

Forța de muncă calificată este necesară pentru ca Uniunea Europeană să recupereze decalajul de competitivitate pe care îl are în raport cu alte puteri globale precum SUA sau China.

Comisia Europeană are deja un plan de acțiune pentru a aborda aceste probleme și își propune să lanseze o busolă a competitivității, axată pe trei piloni ai planului Draghi inovație, decarbonizare și securitate.

Planul stabilește acțiuni în cinci domenii care urmează să fie puse în aplicare rapid la nivelul UE, la nivel național și la nivelul partenerilor sociali:

• Sprijinirea participării persoanelor subreprezentate pe piața muncii
• Oferirea de sprijin pentru dezvoltarea competențelor, formare și educație
• Îmbunătățirea condițiilor de muncă în anumite sectoare
• Îmbunătățirea mobilității echitabile în interiorul UE pentru lucrători și cursanți
• Atragerea de talente din afara UE

Pentru a-l pune în aplicare, Consiliul Uniunii Europene a invitat țările membre să abordeze deficitul de forță de muncă prin sporirea sprijinului pentru formare și educație, în special pentru persoanele care sunt în prezent subreprezentate pe piața muncii.

Comisia Europeană acordă Republicii Moldova o asistență macrofinanciară în valoare de 50 milioane de euro, din care 45 milioane de euro sub formă de împrumuturi și 5 milioane de euro sub formă de granturi. 

Potrivit unui comunicat de presă, plata va avea loc în zilele următoare. Aceasta va fi a cincea și ultima tranșă din asistența macrofinanciară (AMF) acordată în prezent Moldovei de la lansarea acesteia în iulie 2022. Cu această ultimă plată, Republica Moldova a primit un total de 295 milioane de euro în cadrul acestei operațiuni.

Acest sprijin financiar va ajuta Republica Moldova să acopere o parte din necesitățile sale de finanțare pentru 2024 și să garanteze stabilitatea macroeconomică, sprijinind în același timp programul său de reformă în paralel cu programul actual al Fondului Monetar Internațional (FMI).

Comisia Europeană va acorda acest ajutor după ce va concluziona că țara îndeplinește toate condițiile politice convenite cu UE. Moldova a consolidat, de exemplu, statul de drept, înregistrând progrese în ceea ce privește finalizarea procedurii de aprobare prealabilă pentru organele de autoadministrare ale sistemului judiciar.

De asemenea, s-au înregistrat progrese în lupta împotriva corupției, prin definirea competențelor procuraturii anticorupție și ale centrului național anticorupție pentru investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt.

Mai mult, țara continuă să combată economia informală prin adoptarea programului de ocupare a forței de muncă 2022-2026 și prin luarea de măsuri specifice pentru combaterea muncii nedeclarate. În plus, Moldova și-a consolidat sectorul energetic prin creșterea forței de muncă și consolidarea expertizei în cadrul Ministerului Energiei și al Centrului Național pentru Energie Durabilă.

AMF face parte din eforturile mai ample ale UE de a sprijini Republica Moldova în urma numeroaselor provocări cu care s-a confruntat în ultimii ani și de a ajuta țara să progreseze pe calea europeană.