Intitulată „O perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de Vest”, propunerea de reformă a procesului de aderare anunțată miercuri, 5 februarie, de Comisia Europeană, poartă amprenta Franței care a cerut ca procesul de extindere să fie reversibil, orientat politic de statele membre și etapizat în raport cu beneficiile acordate țărilor candidate.
Planul înaintat astăzi de Executivul European reprezintă o încercare de a satisface atât Franța, foarte vocală în ultimele luni privind modul în care se desfășoară relația cu statele candidate la UE, cât și Germania și restul statelor membre care cer, în baza recomandărilor Comisiei Europene, începerea negocierilor de aderare cu țările care au înregistrat progresele necesare în raport cu condiționalitățile impuse de UE. Mai exact, propunerea Comisiei vine pe fondul dezamăgirii produse în rândul clasei politice și a cetățenilor din Albania și Macedonia de Nord de decizia Franței de a bloca deschiderea negocierilor de aderare cu cele două state candidate din Balcanii de Vest.
La summitul european, din 17-18 octombrie 2019, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost vârful de lance care a spulberat speranțele celor două state vecine privind aparatenența la UE. Pentru blocarea Albaniei i s-au alăturat Danemarca și Olanda, însă în ceea ce privește Macedonia de Nord, doar Franța și-a exprimat dreptul de veto. De asemenea, și în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, tot cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.
Pentru demararea negocierilor de aderare la UE cu un stat terț, este nevoie de unanimitate în Consiliul European, lucru care nu a fost posibil în luna octombrie, deși Comisia Europeană raportase în mai că Albania și Macedonia de Nord au înregistrat progrese suficiente pentru deschiderea procesului.
Cele trei state membre au respins începerea negocierilor de aderare cu cele două țări balcanice invocând argumentul că au nevoie de reforme suplimentare în administrație și sistemul de justiție.
În acest sens, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Macron a spus că procesul de aderare trebuie reformat, iar statele membre să facă „mai mult pentru a ajuta aceste țări să se dezvolte, nu doar să ne luăm angajamente”, a declarat acesta, care a atras atenția că reforma este, totodată, necesară având în vedere că procesul de negociere „este momentan ireversibil, nu este unul progresiv și nici adaptat”. În viziunea președintelui francez, UE face „lucruri bizare … chiar înainte să deschidă negocierile de aderare”, precum liberalizarea vizelor sau acordarea dreptului la liberă circulație în Spațiul Schengen.
Astfel, Franța a transmis, la finele anului trecut, statelor membre UE propunerile sale pentru revizuirea procesului de aderare, care prevedeau un nou proces în șapte etape, bazat pe patru principii de asociere treptată a statelor candidate la politicile europene, condiții stricte, beneficii tangibile și reversibilitate.
Propunerile franceze sunt oglindite în planul prezentat astăzi de Comisia Europeană care propune dinamizarea procesului de negociere prin gruparea capitolelor de negociere în șase clustere tematice: elemente fundamentale; piața internă; competitivitatea și creșterea economică favorabilă incluziunii; agenda verde și conectivitatea durabilă; resursele, agricultura și coeziunea; relațiile externe.
Potrivit Comisiei, negocierile vor fi deschise la nivel de cluster – după îndeplinirea criteriilor de deschidere –, și nu la nivel de capitol individual, iar negocierile privind elementele fundamentale vor fi deschise primele și vor fi închise ultimele. Astfel, progresele înregistrate în ceea ce le privește vor imprima ritmul global al negocierilor.
În prezent, procesul de aderare presupune negocierea a 35 de capitole, prin care statul candidat respectiv trebuie să-şi alinieze legislaţia la cea a Uniunii Europene. Capitolele pot fi negociate simultan, dar acordul de aderare poate fi convenit numai după încheierea tuturor capitolelor de negociere.
De asemenea, Comisia va oferi mai multă claritate și predictibiliate cu privire la ceea ce așteaptă UE de la țările implicate în procesul de aderare în diferitele etape ale procesului. Aceasta va clarifica, de asemenea, care vor fi consecințele pozitive ale obținerii de progrese în materie de reforme și, totodată, care vor fi consecințele negative atunci când nu se vor înregistra progrese. De exemplu, UE va oferi stimulente clare și concrete de interes direct pentru cetățeni care ar putea include integrarea accelerată și integrarea progresivă („phasing-in”) în politici europene distincte, pe piața internă și în programele UE – asigurându-se condiții echitabile, precum și creșterea finanțării și a investițiilor.
În același timp, Comisia propune măsuri mai ferme de sancționare în mod proporțional a oricărei stagnări sau a oricărui regres considerabil ori prelungit pe calea punerii în aplicare a reformelor și a îndeplinirii criteriilor procesului de aderare: negocierile ar putea fi suspendate în anumite domenii sau, în cazurile cele mai grave, ar putea fi suspendate complet, iar capitolele deja închise ar putea fi redeschise. Însă, măsurile de impact ar fi întreruperea sau retragerea accesului la beneficiile care decurg dintr-o integrare mai strânsă, cum ar fi accesul la programele UE, iar domeniul de aplicare și intensitatea finanțării UE ar putea fi adaptate în sensul reducerii acestora.
Iată, deci, că Franței i se satisface, astfel, nemulțumirea legată de ireversibilitatea procesului de aderare, mai exact de beneficiile acordate în continuare statelor candidate în ciuda sincopelor din programele de reformă la care s-au angajat.
De asemenea, planul Comisiei adresează îngrijorarea unor state membre, printre care și Franța, că recomandările Comisiei Europene cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu statele candidate sunt uneori prea optimiste și propune implicarea în mod mai sistematic a statelor membre în monitorizarea și revizuirea procesului de aderare. Totodată, dorește să imprime o direcție politică mai puternică și o implicare la cele mai înalte niveluri în procesul de aderare, prin intermediul organizării periodice de summituri între UE și Balcanii de Vest, precum și prin contacte ministeriale intensificate.
Mai mult, pentru credibilizarea și fluidizarea procesului de aderare, Comisia punctează că este necesar ca angajamentele din partea UE și a Balcanilor de Vest să fie clare și respectate de ambele părți, în acord cu o abordare bazată pe merite. Astfel, Excutivul European consideră că o atenție mai mare ar trebui acordată reformelor fundamentale, începând cu statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice, precum și a economiei țărilor candidate.
În orice caz, planul de reformă a metodologiei privind desfășurarea negocierilor de aderare la UE, supus atenției publice miercuri, va avea nevoie de acordul liderilor europeni reuniți în cadrul Consiliului European din 26-27 martie, pentru a deveni piatra de temelie care va guverna relațiile viitoare cu statele candidate din Balcanii de Vest. De altfel, reuniunea la cel mai înalt nivel din martie va fi hotărâtoare în privința atingerii unui consens cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu cu Macedonia de Nord și cu Albania, înaintea summitului Uniunea Europeană-Balcanii de Vest din 6-7 mai.
Între timp, Comisia Europeană a anunțat că va examina modalități de promovare a investițiilor, a integrării socio-economice și a statului de drept în regiunea Balcanilor de Vest, după ce, pe 25 ianuarie, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la Tirana, că reforma relațiilor cu statele din Balcanii Occidentali se va baza pe un pact de investiții și creștere a regiunii, pentru care va face eforturi să obțină sprijinul liderilor din statele membre la summitul european de la finele lui martie.