Connect with us

U.E.

Franța își pune amprenta pe planul de reformă al Comisiei Europene cu privire la procesul de aderare la UE a statelor din Balcanii de Vest

Published

on

©La Sorbonne/ Flickr

Intitulată „O perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de Vest”, propunerea de reformă a procesului de aderare anunțată miercuri, 5 februarie, de Comisia Europeană,  poartă amprenta Franței care a cerut ca procesul de extindere să fie reversibil, orientat politic de statele membre și etapizat în raport cu beneficiile acordate țărilor candidate.

Planul înaintat astăzi de Executivul European reprezintă o încercare de a satisface atât Franța, foarte vocală în ultimele luni privind modul în care se desfășoară relația cu statele candidate la UE, cât și Germania și restul statelor membre care cer, în baza recomandărilor Comisiei Europene, începerea negocierilor de aderare cu țările care au înregistrat progresele necesare în raport cu condiționalitățile impuse de UE. Mai exact, propunerea Comisiei vine pe fondul dezamăgirii produse în rândul clasei politice și a cetățenilor din Albania și Macedonia de Nord de decizia Franței de a bloca deschiderea negocierilor de aderare cu cele două state candidate din Balcanii de Vest.

La summitul european, din 17-18 octombrie 2019, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost vârful de lance care a spulberat speranțele celor două state vecine privind aparatenența la UE. Pentru blocarea Albaniei i s-au alăturat Danemarca și Olanda, însă în ceea ce privește Macedonia de Nord, doar Franța și-a exprimat dreptul de veto. De asemenea, și în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, tot cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.

Pentru demararea negocierilor de aderare la UE cu un stat terț, este nevoie de unanimitate în Consiliul European, lucru care nu a fost posibil în luna octombrie, deși Comisia Europeană raportase în mai că Albania și Macedonia de Nord au înregistrat progrese suficiente pentru deschiderea procesului. 

Cele trei state membre au respins începerea negocierilor de aderare cu cele două țări balcanice invocând argumentul că au nevoie de reforme suplimentare în administrație și sistemul de justiție.

În acest sens, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Macron a spus că procesul de aderare trebuie reformat, iar statele membre să facă „mai mult pentru a ajuta aceste țări să se dezvolte, nu doar să ne luăm angajamente”, a declarat acesta, care a atras atenția că reforma este, totodată, necesară având în vedere că procesul de negociere „este momentan ireversibil, nu este unul progresiv și nici adaptat”. În viziunea președintelui francez, UE face „lucruri bizare … chiar înainte să deschidă negocierile de aderare”, precum liberalizarea vizelor sau acordarea dreptului la liberă circulație în Spațiul Schengen.

Astfel, Franța a transmis, la finele anului trecut, statelor membre UE propunerile sale pentru revizuirea procesului de aderare, care prevedeau un nou proces în șapte etape, bazat pe patru principii de asociere treptată a statelor candidate la politicile europene, condiții stricte, beneficii tangibile și reversibilitate.

Propunerile franceze sunt oglindite în planul prezentat astăzi de Comisia Europeană care propune dinamizarea procesului de negociere prin gruparea capitolelor de negociere în șase clustere tematice: elemente fundamentale; piața internă; competitivitatea și creșterea economică favorabilă incluziunii; agenda verde și conectivitatea durabilă; resursele, agricultura și coeziunea; relațiile externe.

Potrivit Comisiei, negocierile vor fi deschise la nivel de cluster – după îndeplinirea criteriilor de deschidere –, și nu la nivel de capitol individual, iar negocierile privind elementele fundamentale vor fi deschise primele și vor fi închise ultimele. Astfel, progresele înregistrate în ceea ce le privește vor imprima ritmul global al negocierilor

În prezent, procesul de aderare presupune negocierea a 35 de capitole, prin care statul candidat respectiv trebuie să-şi alinieze legislaţia la cea a Uniunii Europene. Capitolele pot fi negociate simultan, dar acordul de aderare poate fi convenit numai după încheierea tuturor capitolelor de negociere.

De asemenea, Comisia va oferi mai multă claritate și predictibiliate cu privire la ceea ce așteaptă UE de la țările implicate în procesul de aderare în diferitele etape ale procesului. Aceasta va clarifica, de asemenea, care vor fi consecințele pozitive ale obținerii de progrese în materie de reforme și, totodată, care vor fi consecințele negative atunci când nu se vor înregistra progrese. De exemplu, UE va oferi stimulente clare și concrete de interes direct pentru cetățeni care ar putea include integrarea accelerată și integrarea progresivă („phasing-in”) în politici europene distincte, pe piața internă și în programele UE – asigurându-se condiții echitabile, precum și creșterea finanțării și a investițiilor. 

În același timp, Comisia propune măsuri mai ferme de sancționare în mod proporțional a oricărei stagnări sau a oricărui regres considerabil ori prelungit pe calea punerii în aplicare a reformelor și a îndeplinirii criteriilor procesului de aderare: negocierile ar putea fi suspendate în anumite domenii sau, în cazurile cele mai grave, ar putea fi suspendate complet, iar capitolele deja închise ar putea fi redeschise. Însă, măsurile de impact ar fi întreruperea sau retragerea accesului la beneficiile care decurg dintr-o integrare mai strânsă, cum ar fi accesul la programele UE, iar domeniul de aplicare și intensitatea finanțării UE ar putea fi adaptate în sensul reducerii acestora.

Iată, deci, că Franței i se satisface, astfel, nemulțumirea legată de ireversibilitatea procesului de aderare, mai exact de beneficiile acordate în continuare statelor candidate în ciuda sincopelor din programele de reformă la care s-au angajat.

De asemenea, planul Comisiei adresează îngrijorarea unor state membre, printre care și Franța, că recomandările Comisiei Europene cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu statele candidate sunt uneori prea optimiste și propune implicarea în mod mai sistematic a statelor membre în monitorizarea și revizuirea procesului de aderare. Totodată, dorește să imprime o direcție politică mai puternică și o implicare la cele mai înalte niveluri în procesul de aderare, prin intermediul organizării periodice de summituri între UE și Balcanii de Vest, precum și prin contacte ministeriale intensificate. 

Mai mult, pentru credibilizarea și fluidizarea procesului de aderare, Comisia punctează că este necesar ca angajamentele din partea UE și a Balcanilor de Vest să fie clare și respectate de ambele părți, în acord cu o abordare bazată pe merite. Astfel, Excutivul European consideră că o atenție mai mare ar trebui acordată reformelor fundamentale, începând cu statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice, precum și a economiei țărilor candidate. 

În orice caz, planul de reformă a metodologiei privind desfășurarea negocierilor de aderare la UE, supus atenției publice miercuri, va avea nevoie de acordul liderilor europeni reuniți în cadrul Consiliului European din 26-27 martie, pentru a deveni piatra de temelie care va guverna relațiile viitoare cu statele candidate din Balcanii de Vest. De altfel, reuniunea la cel mai înalt nivel din martie va fi hotărâtoare în privința atingerii unui consens cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu cu Macedonia de Nord și cu Albania, înaintea summitului Uniunea Europeană-Balcanii de Vest din 6-7 mai.

Între timp, Comisia Europeană a anunțat că va examina modalități de promovare a investițiilor, a integrării socio-economice și a statului de drept în regiunea Balcanilor de Vest, după ce, pe 25 ianuarie, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la Tirana, că reforma relațiilor cu statele din Balcanii Occidentali se va baza pe un pact de investiții și creștere a regiunii, pentru care va face eforturi să obțină sprijinul liderilor din statele membre la summitul european de la finele lui martie.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PPE

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

Published

on

© Munich Security Conference

Cancelarul german Angela Merkel i-a felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru învestirea lor în funcție, salutând debutul unui “nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane”.

Transmit calde felicitări cu ocazia inaugurării președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris, o adevărată sărbătoare a democrației americane. Aștept cu nerăbdare un nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane“, a spus Merkel, conform unui mesaj pe Twitter al purtătorului său de cuvânt.

Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.

De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

Anterior inaugurării lui Biden, Parlamentul European a consacrat relației transatlantice o dezbatere în plen, în cadrul căreia președintele Consiliului European Charles Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an. Separat, șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a specificat că noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

SUA

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

Published

on

© European Union 2020

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a adresat miercuri un mesaj în engleză noului preşedinte american Joe Biden, salutând decizia sa de a reveni în Acordul de la Paris, din care SUA au ieşit în urma unei decizii a lui Donald Trump.

“Lui Joe Biden şi Kamalei Harris, cele mai bune urări în această zi istorică pentru poporul american”, scrie şeful statului francez în mesajul publicat pe Facebook

“Numai împreună vom putea reuşi să facem faţă provocărilor timpului nostru. Numai împreună vom putea schimba situaţia climatică acţionând pentru planeta noastră”, a adăugat Macron.

După ceremonia de învestitură de la Washington, Joe Biden ar urma să ia 17 decizii prezidenţiale pentru a reveni asupra unor măsuri ale erei Trump, angajându-se în special să readucă SUA în Acordul de la Paris privind climatul şi în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Acordul climatic de la Paris a fost semnat în 2015. Joe Biden era vicepreședintele SUA atunci când președintele Barack Obama a susținut acest efort global privind clima, Statele Unite fiind una dintre națiunile fanion ale acestui acord în faza sa de negociere.

Retragerea decisă de Donald Trump a făcut din Statele Unite singura ţară din 197 de semnatari care se retrage din acordul sigilat sub auspiciile Franței. Casa Albă, în timpul mandatului lui Barack Obama, se angajase să reducă emisiile Statelor Unite cu 26-28% până în 2025 faţă de nivelurile din 2005, în cadrul acordului. În linii mari, Biden este aşteptat să urmărească aceste obiective dacă va fi ales. El a promis că va atinge emisii zero nete până în 2050 în conformitate cu un plan de 2 miliarde de dolari pentru transformarea economiei. Mai mult, Biden l-a desemnat pe fostul secretar de stat John Kerry drept reprezentantul său special în probleme climatice, care va avea inclusiv un loc de membru în Consiliul de Siguranță Națională.

De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei, în timp ce cancelarul german Angela Merkel a salutat un nou capitol de cooperare germano-americană.

Anterior inaugurării lui Biden, Parlamentul European a consacrat relației transatlantice o dezbatere în plen, în cadrul căreia președintele Consiliului European Charles Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an. Separat, șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a specificat că noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

Published

on

© European Union, 2021

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

Facebook

SUA6 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

SUA6 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

PPE8 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA8 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA11 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA12 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA12 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac17 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE18 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending