Connect with us

U.E.

Franța își pune amprenta pe planul de reformă al Comisiei Europene cu privire la procesul de aderare la UE a statelor din Balcanii de Vest

Published

on

©La Sorbonne/ Flickr

Intitulată „O perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de Vest”, propunerea de reformă a procesului de aderare anunțată miercuri, 5 februarie, de Comisia Europeană,  poartă amprenta Franței care a cerut ca procesul de extindere să fie reversibil, orientat politic de statele membre și etapizat în raport cu beneficiile acordate țărilor candidate.

Planul înaintat astăzi de Executivul European reprezintă o încercare de a satisface atât Franța, foarte vocală în ultimele luni privind modul în care se desfășoară relația cu statele candidate la UE, cât și Germania și restul statelor membre care cer, în baza recomandărilor Comisiei Europene, începerea negocierilor de aderare cu țările care au înregistrat progresele necesare în raport cu condiționalitățile impuse de UE. Mai exact, propunerea Comisiei vine pe fondul dezamăgirii produse în rândul clasei politice și a cetățenilor din Albania și Macedonia de Nord de decizia Franței de a bloca deschiderea negocierilor de aderare cu cele două state candidate din Balcanii de Vest.

La summitul european, din 17-18 octombrie 2019, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost vârful de lance care a spulberat speranțele celor două state vecine privind aparatenența la UE. Pentru blocarea Albaniei i s-au alăturat Danemarca și Olanda, însă în ceea ce privește Macedonia de Nord, doar Franța și-a exprimat dreptul de veto. De asemenea, și în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, tot cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.

Pentru demararea negocierilor de aderare la UE cu un stat terț, este nevoie de unanimitate în Consiliul European, lucru care nu a fost posibil în luna octombrie, deși Comisia Europeană raportase în mai că Albania și Macedonia de Nord au înregistrat progrese suficiente pentru deschiderea procesului. 

Cele trei state membre au respins începerea negocierilor de aderare cu cele două țări balcanice invocând argumentul că au nevoie de reforme suplimentare în administrație și sistemul de justiție.

În acest sens, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Macron a spus că procesul de aderare trebuie reformat, iar statele membre să facă „mai mult pentru a ajuta aceste țări să se dezvolte, nu doar să ne luăm angajamente”, a declarat acesta, care a atras atenția că reforma este, totodată, necesară având în vedere că procesul de negociere „este momentan ireversibil, nu este unul progresiv și nici adaptat”. În viziunea președintelui francez, UE face „lucruri bizare … chiar înainte să deschidă negocierile de aderare”, precum liberalizarea vizelor sau acordarea dreptului la liberă circulație în Spațiul Schengen.

Astfel, Franța a transmis, la finele anului trecut, statelor membre UE propunerile sale pentru revizuirea procesului de aderare, care prevedeau un nou proces în șapte etape, bazat pe patru principii de asociere treptată a statelor candidate la politicile europene, condiții stricte, beneficii tangibile și reversibilitate.

Propunerile franceze sunt oglindite în planul prezentat astăzi de Comisia Europeană care propune dinamizarea procesului de negociere prin gruparea capitolelor de negociere în șase clustere tematice: elemente fundamentale; piața internă; competitivitatea și creșterea economică favorabilă incluziunii; agenda verde și conectivitatea durabilă; resursele, agricultura și coeziunea; relațiile externe.

Potrivit Comisiei, negocierile vor fi deschise la nivel de cluster – după îndeplinirea criteriilor de deschidere –, și nu la nivel de capitol individual, iar negocierile privind elementele fundamentale vor fi deschise primele și vor fi închise ultimele. Astfel, progresele înregistrate în ceea ce le privește vor imprima ritmul global al negocierilor

În prezent, procesul de aderare presupune negocierea a 35 de capitole, prin care statul candidat respectiv trebuie să-şi alinieze legislaţia la cea a Uniunii Europene. Capitolele pot fi negociate simultan, dar acordul de aderare poate fi convenit numai după încheierea tuturor capitolelor de negociere.

De asemenea, Comisia va oferi mai multă claritate și predictibiliate cu privire la ceea ce așteaptă UE de la țările implicate în procesul de aderare în diferitele etape ale procesului. Aceasta va clarifica, de asemenea, care vor fi consecințele pozitive ale obținerii de progrese în materie de reforme și, totodată, care vor fi consecințele negative atunci când nu se vor înregistra progrese. De exemplu, UE va oferi stimulente clare și concrete de interes direct pentru cetățeni care ar putea include integrarea accelerată și integrarea progresivă („phasing-in”) în politici europene distincte, pe piața internă și în programele UE – asigurându-se condiții echitabile, precum și creșterea finanțării și a investițiilor. 

În același timp, Comisia propune măsuri mai ferme de sancționare în mod proporțional a oricărei stagnări sau a oricărui regres considerabil ori prelungit pe calea punerii în aplicare a reformelor și a îndeplinirii criteriilor procesului de aderare: negocierile ar putea fi suspendate în anumite domenii sau, în cazurile cele mai grave, ar putea fi suspendate complet, iar capitolele deja închise ar putea fi redeschise. Însă, măsurile de impact ar fi întreruperea sau retragerea accesului la beneficiile care decurg dintr-o integrare mai strânsă, cum ar fi accesul la programele UE, iar domeniul de aplicare și intensitatea finanțării UE ar putea fi adaptate în sensul reducerii acestora.

Iată, deci, că Franței i se satisface, astfel, nemulțumirea legată de ireversibilitatea procesului de aderare, mai exact de beneficiile acordate în continuare statelor candidate în ciuda sincopelor din programele de reformă la care s-au angajat.

De asemenea, planul Comisiei adresează îngrijorarea unor state membre, printre care și Franța, că recomandările Comisiei Europene cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu statele candidate sunt uneori prea optimiste și propune implicarea în mod mai sistematic a statelor membre în monitorizarea și revizuirea procesului de aderare. Totodată, dorește să imprime o direcție politică mai puternică și o implicare la cele mai înalte niveluri în procesul de aderare, prin intermediul organizării periodice de summituri între UE și Balcanii de Vest, precum și prin contacte ministeriale intensificate. 

Mai mult, pentru credibilizarea și fluidizarea procesului de aderare, Comisia punctează că este necesar ca angajamentele din partea UE și a Balcanilor de Vest să fie clare și respectate de ambele părți, în acord cu o abordare bazată pe merite. Astfel, Excutivul European consideră că o atenție mai mare ar trebui acordată reformelor fundamentale, începând cu statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice, precum și a economiei țărilor candidate. 

În orice caz, planul de reformă a metodologiei privind desfășurarea negocierilor de aderare la UE, supus atenției publice miercuri, va avea nevoie de acordul liderilor europeni reuniți în cadrul Consiliului European din 26-27 martie, pentru a deveni piatra de temelie care va guverna relațiile viitoare cu statele candidate din Balcanii de Vest. De altfel, reuniunea la cel mai înalt nivel din martie va fi hotărâtoare în privința atingerii unui consens cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu cu Macedonia de Nord și cu Albania, înaintea summitului Uniunea Europeană-Balcanii de Vest din 6-7 mai.

Între timp, Comisia Europeană a anunțat că va examina modalități de promovare a investițiilor, a integrării socio-economice și a statului de drept în regiunea Balcanilor de Vest, după ce, pe 25 ianuarie, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la Tirana, că reforma relațiilor cu statele din Balcanii Occidentali se va baza pe un pact de investiții și creștere a regiunii, pentru care va face eforturi să obțină sprijinul liderilor din statele membre la summitul european de la finele lui martie.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Emil Boc, mesaj din Parlamentul European: Educația, calea directă pentru diminuarea extremismului în Europa

Published

on

© Emil Boc - Facebook (print screen live video EBS)

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut un discurs în plenul Parlamentului European în cadrul adunării plenare a Conferinței pentru Viitorul Europei, iar cu acest prilej a reiterat importanța accesului la educație pentru toți și diminuarea decalajelor dintre țări și dintre regiunile Uniunii Europene, educația fiind o prioritate politică de care depinde viitorul Europei.

Emil Boc a subliniat în cadrul Conferinței despre viitorul Europei, atât în ședința din plen cât și în intervențiile din grupurile de lucru, următoarele idei:

– Importanța finanțării suplimentare de la nivel european a domeniului educației în vederea asigurării accesului la educație pentru toți și a diminuării decalajelor în domeniu dintre state și dintre regiunile Uniunii Europene;
– Educația și cultura sunt la temelia proiectului european;
– Educația este cale directă pentru ieșirea din sărăcie, pentru acces la prosperitate și pentru diminuarea intoleranței, populismului și extremismului în Europa;
– Consolidarea Europei presupune un proces „de sus în jos”, prin intermediul instituțiilor, dar și un proces „de jos în sus” prin intermediul cetățenilor și a autorităților locale și regionale;
– Trebuie să trecem de la „comunicarea către cetățeni” la „comunicarea cu cetățenii”;
– Importanta găsirii unor soluții europene rapide și eficiente la problemele legate de creșterea prețului la gaz și electricitate;
– Viitorul Uniunii Europene depinde decisiv de modul în care rezolvă problemele actuale care preocupă viața cetățenilor Uniunii Europene.

Această adunare plenară a conferinței reprezintă două etape majore în contextul conferinței. Pe de o parte, cei 80 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni care au fost selectați din grupul de 800 care s-au reunit la Strasbourg în septembrie și octombrie își vor ocupa locurile. Pe de altă parte, pentru prima dată, adunarea plenară va discuta despre contribuțiile cetățenilor care decurg din diferitele componente ale conferinței în forma lor actuală, în timp ce deliberările, evenimentele și dezbaterile online continuă.

Primele sesiuni ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au avut loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în septembrie și octombrie 2021. În cadrul fiecărui grup, aproximativ 200 de cetățeni din toate statele membre (o treime dintre aceștia cu vârsta sub 25 de ani) au dezbătut subiecte care intră în sfera lor de competență.

Rapoartele primelor sesiuni ale grupurilor de experți și listele cu temele principale și subtemele pe care cetățenii le-au selectat pentru discuțiile ulterioare sunt disponibile pe platforma digitală multilingvă:

Grupul de dezbatere 1 O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală;

Grupul de dezbatere 2 Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate;

Grupul de dezbatere 3 Schimbări climatice și mediu/sănătate și

Grupul de dezbatere 4 UE în lume/migrație

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reprezintă o caracteristică centrală a conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. Acestea reprezintă un exercițiu transnațional și multilingv fără precedent în democrația deliberativă, care le oferă cetățenilor europeni un rol central în modelarea viitorului UE. Deliberările grupurilor vor lua în considerare contribuțiile de pe platforma digitală multilingvă și recomandările formulate în urma grupurilor naționale de dezbatere ale cetățenilor și a evenimentelor organizate în statele membre.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac subliniază că România continuă să se afle la coada clasamentului UE privind digitalizarea în contextul în care tot România are printre cele mai mari viteze la internet din lume. 

„Pandemia a impus restricții fizice, dar nu și digitale. Cu toate acestea, România se află la coada clasamentului UE privind digitalizarea. Avem una dintre cele mai mari viteze la internet din lume, ne mândrim cu numeroși specialiști IT și companii fondate de români cunoscute la nivel internațional, precum UiPath și Bitdefender, am atras investitori importanți în domeniu (IBM, Oracle, Microsoft) și, totuși, ne situăm pe ultimul loc în ceea ce privește serviciile publice digitale și competențele digitale”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, această contradicție este creată de lipsa de interes a autorităților de a oferi resursele și de a crea cadrul necesar pentru educația digitală a cetățenilor și transformarea digitală a instituțiilor publice.

De asemenea, deputatul european precizează că lucrurile nu se pot realiza peste noapte: Este nevoie ca autoritățile să dovedească viziune și capacitate de adaptare la noile tehnologii. 5G, inteligența artificială, cloud computing sau tehnologia blockchain sunt o realitate a secolului XX. Este nevoie de ambiție strategică la nivelul politicului, pentru a putea recupera din decalajele existente.”

„Prin PNRR, guvernul s-a angajat ca 21% din cele 29,2 miliarde de euro să fie folosite pentru susținerea tranziției digitale. Rămâne de văzut dacă se va acorda prioritate măsurilor de modernizare. Termenul este scurt – doar cinci ani, în care autoritățile trebuie să demonstreze că sunt capabile să îndeplinească angajamentele asumate în fața cetățenilor”, a conchis acesta. 

Citiți și: INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București  și a reiterat importanța Patreneriatului Strategi al României și SUA.

„România și Statele Unite ale Americii au un parteneriat strategic extrem de solid. Vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București a fost un bun prilej de a discuta despre strategiile de apărare și securitate din regiunea Mării Negre”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Secretarul Apărării al Statelor Unite a reafirmat miercuri, la București, în cadrul întrevederilor cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul apărării Nicolae Ciucă, “angajamentul SUA față de parteneriatul strategic SUA-România și față de Flancul Estic al NATO și a recunoscut poziția de lider a României în cadrul Alianței în ceea ce privește împărțirea responsabilităților”.

Reamintim că liderii români și american au marcat aniversarea a 10 ani atât a Declarației comune bilaterale de parteneriat strategic, cât și a Acordului bilateral privind apărarea împotriva rachetelor balistice, care a deschis calea pentru primul amplasament Aegis-Ashore din Europa, înființat în urmă cu cinci ani.

Potrivit Departamentului Apărării, secretarul Lloyd Austin “a discutat, de asemenea, despre activitățile maligne ale Rusiei în regiunea Mării Negre, despre cooperarea între aliații și partenerii regionali din Marea Neagră și despre noile provocări prezentate de Republica Populară Chineză”.

Ministrul Ciucă și secretarul Austin au discutat pe larg despre “modernizarea apărării”, iar cei doi înalți demnitari “au fost de acord că punerea în aplicare a Foii de parcurs bilaterale pe 10 ani pentru cooperarea în domeniul apărării este esențială pentru atingerea acestui obiectiv”.

Secretarul apărării și-a încheiat vizita în România prin întâlnirea cu forțele rotative ale SUA desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă coasta Mării Negre.

El a mulțumit militarilor americani pentru devotamentul lor și pentru că lucrează cu aliații români pentru a contribui la asigurarea descurajării și securității de-a lungul flancului estic al NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending