Connect with us

U.E.

Franța își pune amprenta pe planul de reformă al Comisiei Europene cu privire la procesul de aderare la UE a statelor din Balcanii de Vest

Published

on

©La Sorbonne/ Flickr

Intitulată „O perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de Vest”, propunerea de reformă a procesului de aderare anunțată miercuri, 5 februarie, de Comisia Europeană,  poartă amprenta Franței care a cerut ca procesul de extindere să fie reversibil, orientat politic de statele membre și etapizat în raport cu beneficiile acordate țărilor candidate.

Planul înaintat astăzi de Executivul European reprezintă o încercare de a satisface atât Franța, foarte vocală în ultimele luni privind modul în care se desfășoară relația cu statele candidate la UE, cât și Germania și restul statelor membre care cer, în baza recomandărilor Comisiei Europene, începerea negocierilor de aderare cu țările care au înregistrat progresele necesare în raport cu condiționalitățile impuse de UE. Mai exact, propunerea Comisiei vine pe fondul dezamăgirii produse în rândul clasei politice și a cetățenilor din Albania și Macedonia de Nord de decizia Franței de a bloca deschiderea negocierilor de aderare cu cele două state candidate din Balcanii de Vest.

La summitul european, din 17-18 octombrie 2019, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost vârful de lance care a spulberat speranțele celor două state vecine privind aparatenența la UE. Pentru blocarea Albaniei i s-au alăturat Danemarca și Olanda, însă în ceea ce privește Macedonia de Nord, doar Franța și-a exprimat dreptul de veto. De asemenea, și în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, tot cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.

Pentru demararea negocierilor de aderare la UE cu un stat terț, este nevoie de unanimitate în Consiliul European, lucru care nu a fost posibil în luna octombrie, deși Comisia Europeană raportase în mai că Albania și Macedonia de Nord au înregistrat progrese suficiente pentru deschiderea procesului. 

Cele trei state membre au respins începerea negocierilor de aderare cu cele două țări balcanice invocând argumentul că au nevoie de reforme suplimentare în administrație și sistemul de justiție.

În acest sens, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Macron a spus că procesul de aderare trebuie reformat, iar statele membre să facă „mai mult pentru a ajuta aceste țări să se dezvolte, nu doar să ne luăm angajamente”, a declarat acesta, care a atras atenția că reforma este, totodată, necesară având în vedere că procesul de negociere „este momentan ireversibil, nu este unul progresiv și nici adaptat”. În viziunea președintelui francez, UE face „lucruri bizare … chiar înainte să deschidă negocierile de aderare”, precum liberalizarea vizelor sau acordarea dreptului la liberă circulație în Spațiul Schengen.

Astfel, Franța a transmis, la finele anului trecut, statelor membre UE propunerile sale pentru revizuirea procesului de aderare, care prevedeau un nou proces în șapte etape, bazat pe patru principii de asociere treptată a statelor candidate la politicile europene, condiții stricte, beneficii tangibile și reversibilitate.

Propunerile franceze sunt oglindite în planul prezentat astăzi de Comisia Europeană care propune dinamizarea procesului de negociere prin gruparea capitolelor de negociere în șase clustere tematice: elemente fundamentale; piața internă; competitivitatea și creșterea economică favorabilă incluziunii; agenda verde și conectivitatea durabilă; resursele, agricultura și coeziunea; relațiile externe.

Potrivit Comisiei, negocierile vor fi deschise la nivel de cluster – după îndeplinirea criteriilor de deschidere –, și nu la nivel de capitol individual, iar negocierile privind elementele fundamentale vor fi deschise primele și vor fi închise ultimele. Astfel, progresele înregistrate în ceea ce le privește vor imprima ritmul global al negocierilor

În prezent, procesul de aderare presupune negocierea a 35 de capitole, prin care statul candidat respectiv trebuie să-şi alinieze legislaţia la cea a Uniunii Europene. Capitolele pot fi negociate simultan, dar acordul de aderare poate fi convenit numai după încheierea tuturor capitolelor de negociere.

De asemenea, Comisia va oferi mai multă claritate și predictibiliate cu privire la ceea ce așteaptă UE de la țările implicate în procesul de aderare în diferitele etape ale procesului. Aceasta va clarifica, de asemenea, care vor fi consecințele pozitive ale obținerii de progrese în materie de reforme și, totodată, care vor fi consecințele negative atunci când nu se vor înregistra progrese. De exemplu, UE va oferi stimulente clare și concrete de interes direct pentru cetățeni care ar putea include integrarea accelerată și integrarea progresivă („phasing-in”) în politici europene distincte, pe piața internă și în programele UE – asigurându-se condiții echitabile, precum și creșterea finanțării și a investițiilor. 

În același timp, Comisia propune măsuri mai ferme de sancționare în mod proporțional a oricărei stagnări sau a oricărui regres considerabil ori prelungit pe calea punerii în aplicare a reformelor și a îndeplinirii criteriilor procesului de aderare: negocierile ar putea fi suspendate în anumite domenii sau, în cazurile cele mai grave, ar putea fi suspendate complet, iar capitolele deja închise ar putea fi redeschise. Însă, măsurile de impact ar fi întreruperea sau retragerea accesului la beneficiile care decurg dintr-o integrare mai strânsă, cum ar fi accesul la programele UE, iar domeniul de aplicare și intensitatea finanțării UE ar putea fi adaptate în sensul reducerii acestora.

Iată, deci, că Franței i se satisface, astfel, nemulțumirea legată de ireversibilitatea procesului de aderare, mai exact de beneficiile acordate în continuare statelor candidate în ciuda sincopelor din programele de reformă la care s-au angajat.

De asemenea, planul Comisiei adresează îngrijorarea unor state membre, printre care și Franța, că recomandările Comisiei Europene cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu statele candidate sunt uneori prea optimiste și propune implicarea în mod mai sistematic a statelor membre în monitorizarea și revizuirea procesului de aderare. Totodată, dorește să imprime o direcție politică mai puternică și o implicare la cele mai înalte niveluri în procesul de aderare, prin intermediul organizării periodice de summituri între UE și Balcanii de Vest, precum și prin contacte ministeriale intensificate. 

Mai mult, pentru credibilizarea și fluidizarea procesului de aderare, Comisia punctează că este necesar ca angajamentele din partea UE și a Balcanilor de Vest să fie clare și respectate de ambele părți, în acord cu o abordare bazată pe merite. Astfel, Excutivul European consideră că o atenție mai mare ar trebui acordată reformelor fundamentale, începând cu statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice, precum și a economiei țărilor candidate. 

În orice caz, planul de reformă a metodologiei privind desfășurarea negocierilor de aderare la UE, supus atenției publice miercuri, va avea nevoie de acordul liderilor europeni reuniți în cadrul Consiliului European din 26-27 martie, pentru a deveni piatra de temelie care va guverna relațiile viitoare cu statele candidate din Balcanii de Vest. De altfel, reuniunea la cel mai înalt nivel din martie va fi hotărâtoare în privința atingerii unui consens cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu cu Macedonia de Nord și cu Albania, înaintea summitului Uniunea Europeană-Balcanii de Vest din 6-7 mai.

Între timp, Comisia Europeană a anunțat că va examina modalități de promovare a investițiilor, a integrării socio-economice și a statului de drept în regiunea Balcanilor de Vest, după ce, pe 25 ianuarie, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la Tirana, că reforma relațiilor cu statele din Balcanii Occidentali se va baza pe un pact de investiții și creștere a regiunii, pentru care va face eforturi să obțină sprijinul liderilor din statele membre la summitul european de la finele lui martie.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a lansat un apel la crearea unui “fond european de suveranitate pentru a sprijini proiecte industriale” şi a face faţă Inflation Reduction Act (IRA), criticată de preşedintele francez Emmanuel Macron în cursul vizitei sale în SUA, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Uniunea Europeană este îngrijorată de câteva luni de efectele acestui plan de 420 de miliarde de dolari al preşedintelui american Joe Biden dedicat în mare parte climatului şi adoptat în vară, aflat în centrul unei recente vizite oficiale a lui Emmanuel Macron peste Atlantic.

Acest plan prevede, printre altele, reforme favorizând companiile stabilite în Statele Unite, în special în sectoarele vehiculelor electrice, bateriilor, tehnologiei, energiilor regenerabile şi chiar hidrogenului.

El “antrenează distorsiuni de concurenţă în detrimentul companiilor din Uniunea Europeană”, a afirmat Thierry Breton într-un interviu pentru Journal du dimanche (JDD), după ce a ameninţat la începutul lui noiembrie că “va merge în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului” pentru a-şi susţine argumentele.

“A fost deja creat un grup de lucru cu reprezentanţi ai Casei Albe şi Comisiei Europene”, a adăugat el.

Divergența majoră în relațiile dintre cele două maluri ale Atlanticului de Nord este reprezentată de măsurile economice “super agresive” ale administrației Biden pe care Macron le-a deplâns în timpul unei întâlniri cu membri ai Congresului american. Și ministrul de finanțe francez, Bruno Le Maire, membru al delegației președintelui francez în vizita la Casa Albă, criticase anterior ”cursa subvențiilor”, contrară ”tuturor regulilor comerțului internațional”, lansând un apel la un răspuns ” coordonat, unit şi puternic” al UE în fața SUA.

La întâlnirea de la Casa Albă, Joe Biden și Emmanuel Macron şi-au exprimat însă dorinţa de a “consolida parteneriatul SUA-UE în domeniul energiei curate şi al climei” şi s-au angajat să lucreze pentru a “sincroniza” abordările lor privind industria verde, după ce au existat fricţiuni legate de subvenţiile acordate de SUA pentru produsele “Made in USA”.

Biden a recunoscut existenţa unor “defecte tehnice” în Legea privind reducerea inflaţiei şi le-a atribuit amplorii legislaţiei, adoptată în august anul trecut, care prevede cea mai mare investiţie în tehnologii verzi din istoria SUA pentru a reduce emisiile cu 40% până în 2030.

Macron a insistat asupra necesităţii de a “resincroniza” agendele, astfel încât aceste stimulente să nu dăuneze Franţei şi Europei.

“Vom continua să creăm locuri de muncă în industria prelucrătoare din America, dar nu în detrimentul Europei“, a asigurat Joe Biden.

Continue Reading

U.E.

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Decizia prin care statele UE și țările G7 au convenit plafonarea prețului petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril reprezintă o hotărâre “care va afecta și mai mult veniturile Rusiei și îi va reduce capacitatea de a purta un război în Ucraina”, a declarat sâmbătă seară președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat această plafonare printr-un acord al UE, G7 şi Australiei, estimând că “nu este o decizie serioasă”, iar Ungaria a anunțat că este exceptată de acest acord.

“G7 și toate statele membre ale UE au luat o decizie care va afecta și mai mult veniturile Rusiei și îi va reduce capacitatea de a purta un război în Ucraina. De asemenea, această decizie ne va ajuta să stabilizăm prețurile globale la energie, de care vor beneficia țările din întreaga lume care se confruntă în prezent cu prețuri ridicate la petrol”, a declarat von der Leyen, potrivit unui comunicat.

Plafonul de preț a fost conceput special pentru a reduce și mai mult veniturile Rusiei, menținând în același timp stabilitatea piețelor energetice mondiale prin continuarea aprovizionării, a anunțat și Consiliul UE într-un comunicat.

Prin urmare, va contribui, de asemenea, la combaterea inflației și la menținerea stabilității costurilor energetice într-un moment în care costurile ridicate – în special prețurile ridicate ale combustibililor – reprezintă o mare preocupare în UE și în întreaga lume, arată sursa citată.

Plafonarea prețurilor va intra în vigoare după 5 decembrie 2022 pentru țiței și după 5 februarie 2023 pentru produsele petroliere rafinate. Plafonarea prețurilor prevede, de asemenea, o tranziție ușoară – nu se va aplica petrolului cumpărat peste plafonul de preț, care este încărcat pe nave înainte de 5 decembrie și descărcat înainte de 19 ianuarie 2023.

“Nu este o decizie serioasă să se stabilească o astfel de limită pentru preţul rusesc, este foarte confortabil pentru bugetul statului terorist”, a afirmat însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform preşedinţiei de la Kiev, scrie Agerpres.

Cursul barilului de petrol rus (ţiţei Ural) este în prezent în jur de 65 de dolari, puţin sub plafonul european. Cu toate acestea, Kremlinul a respins această plafonare.

Acest acord la nivel occidental, în general, și european, în special, vine după acordul din prima parte a anului, când țările UE au decis să impună un embargo asupra petrolului rusesc, exceptând însă țări precum Ungaria, care nu își putea obține țițeiul prin alte mijloace.

Astfel, potrivit ministrului de externe maghiar, Ungaria a fost scutită de aplicarea plafonării preţului la petrol.

 

Continue Reading

U.E.

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

Published

on

© Prawo i Sprawiedliwość

Preşedintele partidului conservator naţionalist la putere în Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a denunţat sâmbătă “dominaţia” Germaniei în Europa, acuzând-o că doreşte să realizeze prin metode paşnice “planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare”, notează AFP.

Jaroslaw Kaczynski, considerat omul forte şi principalul strateg al dreptei la putere, obişnuit să atace Germania şi Uniunea Europeană, a ţinut un discurs la Legnica, în sud-vestul ţării, în cadrul turneului său în provincie în vederea alegerilor legislative prevăzute în toamna anului 2023, informează Agerpres.

El a declarat, potrivit agenţiei de presă PAP, că puterea Europei constă în cea a naţiunilor sale şi, în mare măsură, în cea a statelor suverane.

El a denunţat “situaţia de dominaţie, o situaţie în care, prin metode paşnice, unul din statele europene, astăzi cel mai mare după Rusia, îşi realizează planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare. Este o cale care duce la criză şi nefericire. Nu numai a Poloniei, ci şi a Europei. Şi, de asemenea, a acestei ţări, Germania”, a spus Kaczynski.

În paralel cu retorica antigermană şi eurosceptică, despre care opoziţia poloneză crede că este cel puţin parţial legată de campania electorală, autorităţile poloneze au lansat recent o ofensivă diplomatică pentru a cere Germaniei reparaţii pentru cel de-Al Doilea Război Mondial, estimate de Varşovia la 1.300 miliarde de euro. Potrivit Germaniei, Polonia a renunţat la reparaţii de război în 1953 şi a confirmat în mai multe rânduri această renunţare.

În acest context, Varşovia a refuzat la sfârşitul lui noiembrie propunerea germană de a-i trimite sistemul de apărare antiaeriană Patriot, după căderea, soldată cu victime, a unei rachete în Polonia. Guvernul polonez a sugerat ca Germania să transfere acest echipament în Ucraina, reaminteşte AFP. 

Continue Reading

Facebook

NATO9 seconds ago

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

U.E.5 mins ago

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

U.E.12 mins ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.26 mins ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA35 mins ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE20 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA21 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA23 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G724 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending