Connect with us

U.E.

Franța își pune amprenta pe planul de reformă al Comisiei Europene cu privire la procesul de aderare la UE a statelor din Balcanii de Vest

Published

on

©La Sorbonne/ Flickr

Intitulată „O perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de Vest”, propunerea de reformă a procesului de aderare anunțată miercuri, 5 februarie, de Comisia Europeană,  poartă amprenta Franței care a cerut ca procesul de extindere să fie reversibil, orientat politic de statele membre și etapizat în raport cu beneficiile acordate țărilor candidate.

Planul înaintat astăzi de Executivul European reprezintă o încercare de a satisface atât Franța, foarte vocală în ultimele luni privind modul în care se desfășoară relația cu statele candidate la UE, cât și Germania și restul statelor membre care cer, în baza recomandărilor Comisiei Europene, începerea negocierilor de aderare cu țările care au înregistrat progresele necesare în raport cu condiționalitățile impuse de UE. Mai exact, propunerea Comisiei vine pe fondul dezamăgirii produse în rândul clasei politice și a cetățenilor din Albania și Macedonia de Nord de decizia Franței de a bloca deschiderea negocierilor de aderare cu cele două state candidate din Balcanii de Vest.

La summitul european, din 17-18 octombrie 2019, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost vârful de lance care a spulberat speranțele celor două state vecine privind aparatenența la UE. Pentru blocarea Albaniei i s-au alăturat Danemarca și Olanda, însă în ceea ce privește Macedonia de Nord, doar Franța și-a exprimat dreptul de veto. De asemenea, și în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, tot cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.

Pentru demararea negocierilor de aderare la UE cu un stat terț, este nevoie de unanimitate în Consiliul European, lucru care nu a fost posibil în luna octombrie, deși Comisia Europeană raportase în mai că Albania și Macedonia de Nord au înregistrat progrese suficiente pentru deschiderea procesului. 

Cele trei state membre au respins începerea negocierilor de aderare cu cele două țări balcanice invocând argumentul că au nevoie de reforme suplimentare în administrație și sistemul de justiție.

În acest sens, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Macron a spus că procesul de aderare trebuie reformat, iar statele membre să facă „mai mult pentru a ajuta aceste țări să se dezvolte, nu doar să ne luăm angajamente”, a declarat acesta, care a atras atenția că reforma este, totodată, necesară având în vedere că procesul de negociere „este momentan ireversibil, nu este unul progresiv și nici adaptat”. În viziunea președintelui francez, UE face „lucruri bizare … chiar înainte să deschidă negocierile de aderare”, precum liberalizarea vizelor sau acordarea dreptului la liberă circulație în Spațiul Schengen.

Astfel, Franța a transmis, la finele anului trecut, statelor membre UE propunerile sale pentru revizuirea procesului de aderare, care prevedeau un nou proces în șapte etape, bazat pe patru principii de asociere treptată a statelor candidate la politicile europene, condiții stricte, beneficii tangibile și reversibilitate.

Propunerile franceze sunt oglindite în planul prezentat astăzi de Comisia Europeană care propune dinamizarea procesului de negociere prin gruparea capitolelor de negociere în șase clustere tematice: elemente fundamentale; piața internă; competitivitatea și creșterea economică favorabilă incluziunii; agenda verde și conectivitatea durabilă; resursele, agricultura și coeziunea; relațiile externe.

Potrivit Comisiei, negocierile vor fi deschise la nivel de cluster – după îndeplinirea criteriilor de deschidere –, și nu la nivel de capitol individual, iar negocierile privind elementele fundamentale vor fi deschise primele și vor fi închise ultimele. Astfel, progresele înregistrate în ceea ce le privește vor imprima ritmul global al negocierilor

În prezent, procesul de aderare presupune negocierea a 35 de capitole, prin care statul candidat respectiv trebuie să-şi alinieze legislaţia la cea a Uniunii Europene. Capitolele pot fi negociate simultan, dar acordul de aderare poate fi convenit numai după încheierea tuturor capitolelor de negociere.

De asemenea, Comisia va oferi mai multă claritate și predictibiliate cu privire la ceea ce așteaptă UE de la țările implicate în procesul de aderare în diferitele etape ale procesului. Aceasta va clarifica, de asemenea, care vor fi consecințele pozitive ale obținerii de progrese în materie de reforme și, totodată, care vor fi consecințele negative atunci când nu se vor înregistra progrese. De exemplu, UE va oferi stimulente clare și concrete de interes direct pentru cetățeni care ar putea include integrarea accelerată și integrarea progresivă („phasing-in”) în politici europene distincte, pe piața internă și în programele UE – asigurându-se condiții echitabile, precum și creșterea finanțării și a investițiilor. 

În același timp, Comisia propune măsuri mai ferme de sancționare în mod proporțional a oricărei stagnări sau a oricărui regres considerabil ori prelungit pe calea punerii în aplicare a reformelor și a îndeplinirii criteriilor procesului de aderare: negocierile ar putea fi suspendate în anumite domenii sau, în cazurile cele mai grave, ar putea fi suspendate complet, iar capitolele deja închise ar putea fi redeschise. Însă, măsurile de impact ar fi întreruperea sau retragerea accesului la beneficiile care decurg dintr-o integrare mai strânsă, cum ar fi accesul la programele UE, iar domeniul de aplicare și intensitatea finanțării UE ar putea fi adaptate în sensul reducerii acestora.

Iată, deci, că Franței i se satisface, astfel, nemulțumirea legată de ireversibilitatea procesului de aderare, mai exact de beneficiile acordate în continuare statelor candidate în ciuda sincopelor din programele de reformă la care s-au angajat.

De asemenea, planul Comisiei adresează îngrijorarea unor state membre, printre care și Franța, că recomandările Comisiei Europene cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu statele candidate sunt uneori prea optimiste și propune implicarea în mod mai sistematic a statelor membre în monitorizarea și revizuirea procesului de aderare. Totodată, dorește să imprime o direcție politică mai puternică și o implicare la cele mai înalte niveluri în procesul de aderare, prin intermediul organizării periodice de summituri între UE și Balcanii de Vest, precum și prin contacte ministeriale intensificate. 

Mai mult, pentru credibilizarea și fluidizarea procesului de aderare, Comisia punctează că este necesar ca angajamentele din partea UE și a Balcanilor de Vest să fie clare și respectate de ambele părți, în acord cu o abordare bazată pe merite. Astfel, Excutivul European consideră că o atenție mai mare ar trebui acordată reformelor fundamentale, începând cu statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice, precum și a economiei țărilor candidate. 

În orice caz, planul de reformă a metodologiei privind desfășurarea negocierilor de aderare la UE, supus atenției publice miercuri, va avea nevoie de acordul liderilor europeni reuniți în cadrul Consiliului European din 26-27 martie, pentru a deveni piatra de temelie care va guverna relațiile viitoare cu statele candidate din Balcanii de Vest. De altfel, reuniunea la cel mai înalt nivel din martie va fi hotărâtoare în privința atingerii unui consens cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu cu Macedonia de Nord și cu Albania, înaintea summitului Uniunea Europeană-Balcanii de Vest din 6-7 mai.

Între timp, Comisia Europeană a anunțat că va examina modalități de promovare a investițiilor, a integrării socio-economice și a statului de drept în regiunea Balcanilor de Vest, după ce, pe 25 ianuarie, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la Tirana, că reforma relațiilor cu statele din Balcanii Occidentali se va baza pe un pact de investiții și creștere a regiunii, pentru care va face eforturi să obțină sprijinul liderilor din statele membre la summitul european de la finele lui martie.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

David Sassoli cere guvernelor UE “să se ridice la înălțimea provocării” și să relanseze economia: Acolo unde Europa nu a intervenit, răspunsul a fost slab

Published

on

© European Union

Preşedintele Parlamentului European David Sassoli le-a cerut miercuri seară guvernelor statelor membre să-şi asume o mare responsabilitate, să lanseze un plan de reconstrucţie pentru a înfrunta efectele crizei, declarația sa fiind îndreptată în special către miniștrii de finanțe din zona euro – Eurogrupul -, a căror reuniune prin videoconferință s-a încheiat miercuri după 16 ore de tratative fără niciun acord, fiind reprogramată pentru joi.

“În acest moment trebuie să facem mult mai mult. Cetăţenii noştri, întreprinderile, familiile, tinerii sunt îngrijoraţi faţă de viitorul incert, deoarece în toate ţările noastre această criză şi starea de urgenţă în domeniul sănătăţii vor distruge milioane de locuri de muncă. În ultimele săptămâni, acolo unde Europa a acţionat, răspunsurile sale au fost la înălţimea provocărilor. Gândiţi-vă la relaxarea normelor privind ajutoarele de stat, care a permis ţărilor să intervină puternic pentru a-şi sprijini cetăţenii şi întreprinderile. Cu toate acestea, acolo unde Europa nu a intervenit, răspunsul a fost slab sau nu a existat niciun răspuns. În acest sens, guvernele naţionale trebuie să îşi asume o mare responsabilitate. Deoarece acum avem nevoie de instrumentele necesare pentru a depăşi această situaţie de urgenţă şi pentru a lansa un plan de reconstrucţie. Trebuie să fim pregătiţi pentru a înfrunta efectele acestei crize şi nu trebuie să ne lăsăm copleşiţi”, a spus Sassoli, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Potrivit preşedintelui Parlamentului European, Organizaţia Internaţională a Muncii a declarat ieri că 2,5 miliarde de persoane din întreaga lume vor suferi din cauza crizei.

„Câte milioane de persoane vor fi afectate în Europa? Avem datoria de a le proteja, la nord, sud, est şi vest. Până în prezent, am pus în aplicare măsuri semnificative: sprijinirea sistemelor naţionale de limitare a şomajului (SURE); îmbunătăţirea condiţiilor de utilizare a Mecanismului european de stabilitate, pentru ţările care doresc să îl utilizeze; refinanţări din partea Băncii Europene de Investiţii, menite în principal să protejeze întreprinderile mici şi mijlocii; şi sprijinul din partea Băncii Centrale Europene pentru lichidităţi bancare şi în vederea achiziţionării de obligaţiuni publice şi private”, a subliniat el.

“Trebuie să creăm un fond pentru redresarea economică, pentru a împărţi costurile de relansare a economiilor noastre. Bugetul UE este prea limitat şi nu va fi suficient. Trebuie să găsim modalităţi noi, extraordinare şi comune de finanţare. Nu este doar o chestiune de solidaritate, este în interesul tuturor, având în vedere modul în care economiile europene sunt profund interconectate. Prăbuşirea unei ţări ar avea în mod inevitabil consecinţe dramatice pentru toate celelalte. În acest context, răspunsul Eurogrupului trebuie să se ridice la înălţimea provocării. Guvernele şi cetăţenii trebuie să creadă în puterea Europei, care ne-a oferit 70 de ani de colaborare şi pace. Astăzi, mai mult decât oricând trebuie să investim în viitorul nostru comun”, a conchis Sassoli.

Eforturile miniştrilor de finanţe din zona euro de a ajunge la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19 s-au extins în noaptea de marţi spre miercuri, însă fără rezultat, prelungind astfel agonia unei potențiale decizii care a debutat cu eșecul videoconferinței liderilor europeni din 26 martie.

Dificultăţile au fost generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului, îndeosebi Germania și Olanda şi cele din sud, cu precădere Italia, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune, aşa numitele coronabonduri.

Potrivit oficialilor, Italia ar fi vrut un acord mai ambiţios cu referinţe mai clare la viitoarele emisiuni comune de obligaţiuni, în timp ce Olanda a militat pentru introducerea de condiţii pentru orice linie de credit de la UE acordată ţărilor în nevoie.

Discuţiile miniştrilor de Finanţe se concentrează pe trei direcţii: acordarea de împrumuturi de la fondul de salvare al zonei euro (MES), un fond de garanţii pentru companii şi sprijinirea schemelor de şomaj parţial. În schimb, nu se întrevede încheierea unui acord privind emiterea unor obligaţiuni comune, aşa cum au cerut Italia şi Spania, cele mai afectate de pandemie, pe fondul opoziţiei Germaniei şi Olandei.

Reuniunea va fi continuată joi. Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE.

Continue Reading

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană lansează lucrările Grupului operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică, cu scopul asigurării liberei circulații a mărfurilor esențiale

Published

on

© European Commission/ Horizon 2020

Comisia a convocat astăzi, 8 aprilie, o primă reuniune cu statele membre, ca parte a noului Grup operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică(Single Market Enforcement Task Force, SMET), pentru a discuta despre nevoia urgentă de a permite libera circulație a mărfurilor, precum măștile, materialele medicale și alimentele pe întreg teritoriul UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat:

„În mod evident, pandemia de coronavirus ne-a demonstrat că nicio țară nu poate face față singură acestui virus. Europa trebuie să fie solidară, să acționăm împreună. Restricțiile pun în pericol această solidaritate și împiedică bunurile esențiale să ajungă la cei care au cea mai mare nevoie de ele. Piața unică este coloana vertebrală a răspunsului nostru comun și avem nevoie de măsuri decisive pentru a înlătura orice restricție care o subminează.”

Crearea grupului operativ fost anunțată pe 10 martie, în cadrul planului de acțiune al Comisiei privind asigurarea respectării normelor referitoare la piața unică, parte a strategiei industriale. Acesta a fost conceput ca o platformă pentru ca statele membre și Comisia să colaboreze în vederea asigurării unei respectări mai bune a normelor privind piața unică.

Această primă reuniune a lansat activitatea noului grup operativ, având în vedere caracterul urgent al problemelor care împiedică funcționarea corectă a pieței unice, în principal restricțiile intracomunitare la exporturile de echipamente medicale și medicamente de maximă importanță, controalele la frontieră și necesitatea de a crește producția de echipamente esențiale.

Acesta urmărește, de asemenea, să pună în aplicare îndrumările clare transmise de liderii Europei în cadrul Consiliului European din 26 martie, de a elimina toate interdicțiile sau restricțiile interne privind libera circulație a bunurilor. Grupul operativ va fi convocat periodic pentru a discuta aspecte legate de aplicarea legislației pe piața unică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană oferă noi orientări în materie de legislație antitrust pentru a facilita cooperarea între întreprinderile europene, în special în ceea ce privește medicamentele esențiale folosite în spitale pe durata pandemiei de COVID-19

Published

on

Comisia Europeană a publicat miercuri Comunicarea privind un cadru temporar, prin care oferă orientări în materie de legislație antitrust întreprinderilor care cooperează ca răspuns la situațiile de urgență legate de actuala epidemie de coronavirus, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

În acest context, Comisia emite și o ”scrisoare de conformitate” privind un proiect specific de cooperare ce vizează evitarea situațiilor de penurie de medicamente esențiale folosite în spitale.

”Trebuie să ne asigurăm că spitalele dispun de suficiente medicamente esențiale pentru tratarea pacienților cu coronavirus. Pentru a evita riscul unei penurii de produse și servicii esențiale și rare din cauza creșterii fără precedent a cererii în contextul pandemiei, este necesar ca întreprinderile să coopereze și ca această cooperare să se realizeze cu respectarea normelor europene în materie de concurență. Prin urmare, pentru a asigura aprovizionarea, vom pune de urgență la dispoziția întreprinderilor orientări și asigurări suficiente astfel încât să facilităm inițiativele de cooperare care stimulează fabricarea de produse cu o cerere ridicată. Cadrul temporar adoptat astăzi explică firmelor când și cum pot obține orientări sau asigurări scrise în conformitate cu normele noastre în materie de concurență.”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

Astfel, cadrul temporar oferă orientări în materie de legislație antitrust societăților care doresc să coopereze temporar și să își coordoneze activitățile pentru a-și intensifica producția în cel mai eficient mod și pentru a optimiza aprovizionarea, în special, cu medicamentele de care spitalele au nevoie urgentă.

În special, Comunicarea privind cadrul temporar explică principalele criterii pe care Comisia le va folosi în evaluarea acestor posibile proiecte de cooperare.

În comunicat mai este precizat că întreprinderile au responsabilitatea de a-și evalua singure legalitatea acordurilor încheiate și a practicilor aplicate. Cu toate acestea, având în vedere situația excepțională, Comisia a inițiat un dialog cu întreprinderile și cu asociațiile profesionale pentru a le ajuta să își evalueze legalitatea planurilor de cooperare și a instituit garanții adecvate împotriva efectelor anticoncurențiale pe termen mai lung.

Comisia semnalează că, în majoritatea situațiilor, sunt suficiente îndrumările orale pe care executivul european le-a oferit întreprinderilor în ultimele săptămâni.

Cu toate acestea, Comisia este pregătită, de asemenea, să ofere în mod excepțional întreprinderilor asigurări în scris (prin scrisori de conformitate) în ceea ce privește proiecte specifice de cooperare care trebuie puse în aplicare rapid pentru a combate în mod eficace epidemia de coronavirus, în special în cazul în care persistă incertitudini cu privire la compatibilitatea acestor inițiative cu legislația UE în materie de concurență.

Scrisoare de conformitate

De asemenea, Comisia recurge pentru prima dată la procedura prevăzută în comunicare, adresând o scrisoare de conformitate asociației Medicines for Europe, fosta European Generics Medicines Association. Scrisoarea de conformitate vizează un proiect specific de cooperare, pe bază voluntară, între producătorii de medicamente – atât membri, cât și nemembri ai asociației – menit să abordeze problema riscului de a ne confrunta cu o penurie de medicamente esențiale folosite în spitale pentru tratarea pacienților cu coronavirus.

Societățile farmaceutice generice produc cea mai mare parte a medicamentelor esențiale de care este în prezent nevoie în spitale, de urgență și în cantități mari, pentru a evita penuria.

În circumstanțele actuale, această cooperare temporară pare, într-adevăr, justificabilă în temeiul legislației antitrust a UE, având în vedere obiectivul său și garanțiile instituite pentru a se evita preocupările legate de nerespectarea legislației în materie de concurență și atât timp cât cooperarea se desfășoară în limitele comunicate Comisiei.

În același timp, Comisia subliniază că, în aceste circumstanțe excepționale, este mai important ca oricând ca întreprinderile și consumatorii să beneficieze de protecție în temeiul legislației în materie de concurență.

Prin urmare, executivul european va continua să monitorizeze îndeaproape și în mod activ evoluțiile relevante ale pieței pentru a detecta întreprinderile care profită de situația actuală pentru a încălca legislația antitrust a UE, fie prin acorduri anticoncurențiale, fie abuzând de poziția lor dominantă.

Pandemia de coronavirus a dus la apariția unui șoc general la nivelul ofertei

Aceste măsuri apar pe fondul unui șoc general la nivelul ofertei, ca urmare a perturbării lanțurilor de aprovizionare, și a unei creșteri bruște a cererii, cauzate în principal de o creștere puternică a cererii pentru anumite produse și servicii, în special în sectorul medical, pe fondul pandemiei de coronavirus.

Aceste circumstanțe riscă să genereze o penurie de produse medicale esențiale, situație care s-ar putea agrava odată cu evoluția pandemiei. Este vorba, în special, de medicamentele și echipamentele medicale care sunt utilizate pentru tratarea pacienților cu coronavirus. Urgențele în materie de aprovizionare provocate de epidemia de coronavirus pot apărea și în ceea ce privește alte bunuri și servicii esențiale, din alte sectoare decât cel medical.

Pentru a aborda în timp util aceste șocuri cu caracter excepțional și a evita penuria, este posibil ca întreprinderile să fie nevoite să se coordoneze rapid, astfel încât să poată depăși sau, cel puțin, atenua efectele crizei, în beneficiul final al cetățenilor. Acest lucru ar putea să necesite, la rândul său, reorientarea sau intensificarea producției în cel mai eficient mod posibil.

De exemplu, este posibil ca întreprinderile să fie nevoite să se coordoneze în ceea ce privește producția, gestionarea stocurilor și, eventual, distribuția de medicamente, astfel încât nu toate întreprinderile să se concentreze pe unul sau mai multe medicamente, neglijându-se alte medicamente care ar rămâne sub nivelul optim de producție.

O astfel de coordonare ar fi contrară normelor antitrust în condiții normale. În contextul unei pandemii precum cea de coronavirus, o astfel de coordonare poate însă aduce beneficii importante cetățenilor.

Comisia va aplica comunicarea începând cu data de 8 aprilie și până la noi dispoziții și invită părțile interesate să acceseze pagina web a DG COMP dedicată acestui subiect pentru a fi la curent cu informațiile actualizate Pentru toate informațiile actuale referitoare la aplicarea normelor antitrust în perioada pandemiei de coronavirus.

Site-ul conține, de asemenea, detalii cu privire la modul cum se pot obține îndrumări din partea DG COMP privind respectarea legislației UE în materie de concurență referitoare la inițiativele specifice de cooperare avute în vedere de părțile interesate.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending