Președintele german Frank-Walter Steinmeier i-a transmis omologului său român Nicușor Dan “sprijinul pentru cursul ambițios de reformă al guvernului român” în cadrul unei prime întrevederi pe care cei doi șefi de stat au avut-o vineri, la Berlin, cu ocazia vizitei oficiale a președintelui român.

Potrivit președintelui german, vizita lui Nicușor Dan la Berlin “la doar două luni după învestirea noului președinte, evidențiază parteneriatul strâns și de încredere dintre Germania și România”.

“Cele două țări ale noastre nu numai că lucrează împreună în cadrul Uniunii Europene și al NATO, dar sunt strâns legate și dincolo de acestea. Minoritatea germană din România și diaspora română din Germania formează o punte vie între națiunile noastre”, i-a transmis Steinmeier lui Dan.

Potrivit Palatului Bellevue, președintele german și cel român au vorbit, de asemenea, despre situația politică internă din cele două țări, iar Steinmeier “și-a exprimat sprijinul pentru cursul ambițios de reformă al guvernului român”.

“România și Germania împărtășesc o prietenie profundă, consolidată de legături istorice și umane. Am convenit să lucrăm împreună pentru a dezvolta în continuare relațiile noastre politice și economice, să ne coordonăm eforturile pentru o Uniune Europeană mai coezivă și un continent european mai sigur”, a transmis și Nicușor Dan.

A great pleasure to visit Berlin and meet Federal President Frank-Walter Steinmeier as we celebrate 145 years of diplomatic relations.

Romania and Germany share a deep friendship reinforced by historical and human ties.

We have agreed to jointly work to further develop our… pic.twitter.com/EQXNqLoJTV

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 18, 2025

Principalele linii de colaborare discutate de Steinmeier și Dan

Într-un comunicat de presă difuzat de Administrația Prezidențială, discuțiile dintre cei doi șefi de stat s-au axat pe aprofundarea dialogului și a cooperării româno-germane la diverse nivele și pe continuarea coordonării strânse în plan bilateral, în cadrul UE și NATO, toate acestea susținute de relațiile bilaterale excelente, cu caracter strategic.

Cei doi Președinți s-au referit la semnificația aniversării a 145 de ani de relații diplomatice, la legăturile istorice și interumane solide, dar și la contribuțiile valoroase ale comunității românești din Germania, cât și ale minorității germane din România la consolidarea dialogului nu doar politic, ci și economic, cultural, educațional dintre cele două țări.

De asemenea, cei doi șefi de stat au încurajat guvernele și companiile din ambele țări să intensifice cooperarea economică, comercială și investițională, profitând cât mai bine de instrumentele europene, precum cele din domeniul apărării. A fost salutat faptul că Germania este, de mulți ani, primul partener comercial al țării noastre și un important investitor în economia românească.

În discuții a fost abordată și situația de securitate în contextul războiului Rusiei contra Ucrainei, cei doi interlocutori fiind de acord asupra necesității continuării sprijinului pentru Ucraina și a eforturilor de a opri atacurile sângeroase ale Rusiei și pentru a ajunge la o pace justă și durabilă.

Șeful statului a mulțumit cu această ocazie omologului său pentru contribuția semnificativă a Germaniei, ca Aliat, la asigurarea securității țării noastre și la întărirea Flancului Estic al NATO.

Au mai fost discutate susținerea de către ambele țări a Republicii Moldova și a parcursului său european, alături de importanța coordonării celor două state și cu alți parteneri europeni, pentru asigura un sprijin în lupta Chișinăului cu atacurile hibride orchestrate de Moscova.

Cei doi președinți au avut și un schimb de vederi referitor la ultimele evoluții în relațiile transatlantice, precum și la găsirea de soluții în plan european care să asigure și să protejeze competitivitatea Uniunii Europene pe plan global.

România și Germania vor continua să contribuie la coeziunea și la întărirea unității europene, pentru a putea răspunde eficient schimbărilor și provocărilor geopolitice, inclusiv a amenințărilor hibride cu care se confruntă Uniunea.

Plan comun de acțiune pe axa Berlin – București

România și Germania au semnat vineri, la Berlin, un plan comun de acțiune, au anunțat președintele Nicușor Dan și cancelarul Friedrich Merz, cu șeful statului român subliniind potențialul colaborării la nivelul industriei de apărare și sprijinul acordat de Germania pentru aderarea României la OCDE. Planul de acțiune pentru o cooperare bilaterală consolidată a fost semnat de ministrul afacerilor externe Oana Țoiu și de secretarul de stat din cadrul Ministerului federal german al Afacerilor Externe, Géza Andreas von Geyr.

Președintele Nicușor Dan se află vineri la Berlin, în prima sa vizită oficială în Germania în calitate de șef al statului, la invitația președintelui Frank-Walter Steinmeier. Vizita cuprinde convorbiri oficiale cu omologul german și cu cancelarul federal Friedrich Merz, participarea la o reuniune cu oameni de afaceri germani, precum și de o întâlnire cu reprezentanți ai comunității românești.

Vizita are loc în contextul aprofundării dialogului româno-german la nivel înalt, și reflectă relațiile cu caracter strategic dintre cele două țări.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, i-a transmis, vineri, președintelui Nicușor Dan că în campania electorală din România a demonstrat că reprezintă o țară democratică europeană, în timp ce a atribuit Rusiei acțiuni și tentative de a destabiliza Uniunea Europeană, menționând explicit alegerile din România.

“Ne bucurăm și eu personal de vizita dumneavoastră la Berlin. În campania electorală din România ați demonstrat că reprezentați o Românie democratică europeană. Astfel, ați dat un semnal politic puternic, care a mers mult peste hotarele României și știți că noi toți în Europa și noi în Germania am observat cu multă atenție alegerile din România. Cu atât mai mult, permiteți-mi să vă felicit pentru alegerea în funcția de președinte al României”, a declarat cancelarul german, într-o conferință de presă comună cu președintele Nicușor Dan, la finalul întrevederii avute la Berlin.

Cu ocazia vizitei oficiale a președintelui Dan la Berlin a fost semnat și un plan comun de acțiune între Germania și România.

Întrevederea celor doi lideri a fost precedată de faptul că România a fost menționată explicit de NATO și Uniunea Europeană ca țintă a campaniilor hibride desfășurate de Rusia, într-o serie de declarații ferme adoptate vineri de Consiliul Nord-Atlantic și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Imediat după difuzarea acestor declarații, România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene în a condamna cu fermitate activitățile cibernetice ostile desfășurate de entități subordonate Serviciului Militar de Informații al Federației Ruse (GRU) și îndreptate împotriva mai multor state membre NATO și ale Uniunii Europene.

Vorbind în acest context, cancelarul Merz, a declarat că există “încercări ale Rusiei de a diviza Uniunea Europeană”, cu referire la alegerile prezidențiale din România.

“Asistăm la tentative ale Rusiei de a diviza Uniunea Europeană, de a slăbi alianța transatlantică și de a dezinforma sau informa greșit societatea și opinia publică. Cred că este una dintre provocările cele mai mari cu care ne confruntăm noi, democrațiile liberale. (…) Cât de concret este un astfel de atac s-a observat în România, cu ocazia alegerilor prezidențiale în turul unu. De aceea cu mare atenție am observat alegerile, procesul electoral din România care și în turul al doilea a fost influențat masiv de către entități din Rusia, dar democrația din România a fost din fericire suficient de puternică și a răspuns, a reușit astfel să răspundă cu o campanie electorală soldată cu președintele care este astăzi în vizită”, a adăugat Friedrich Merz. 

La rândul său, președintele Nicușor Dan a salutat anunțul NATO și al UE privind condamnarea influenței ruse asupra țărilor europene și a precizat că România va veni, într-un termen rezonabil, cu un raport privind manipularea și dezinformarea.

Întrebat cum s-au manifestat aceste atacuri, șeful statului a descris două componente.

“Una este acțiunea cibernetică clasică de atac asupra unor structuri și pe chestiunea aceasta avem rapoarte special de la STS asupra unor astfel de atacuri și a doua parte și care este legată mult mai mult de procesul democratic este influențarea prin fake news și printr-un întreg proces de manipulare și dezinformare care se desfășoară în interiorul țărilor europene, cu atât mai mult cu cât ele sunt apropiate de granița estică a UE și aici avem în țară o lungă dezbatere și o să venim într-un termen rezonabil cu un raport”, a explicat Nicușor Dan.

Președintele Nicușor Dan se află vineri la Berlin, în prima sa vizită oficială în Germania în calitate de șef al statului, la invitația președintelui Frank-Walter Steinmeier. Vizita cuprinde convorbiri oficiale cu omologul german și cu cancelarul federal Friedrich Merz, participarea la o reuniune cu oameni de afaceri germani, precum și de o întâlnire cu reprezentanți ai comunității românești.

Vizita are loc în contextul aprofundării dialogului româno-german la nivel înalt, și reflectă relațiile cu caracter strategic dintre cele două țări.

România a fost menționată explicit de NATO și Uniunea Europeană ca țintă a campaniilor hibride desfășurate de Rusia, într-o serie de declarații ferme adoptate vineri de Consiliul Nord-Atlantic și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Într-o declarație oficială, Consiliul Nord-Atlantic a condamnat activitățile cibernetice malițioase desfășurate de serviciul militar de informații al Rusiei (GRU), arătând că acestea „reprezintă o amenințare la adresa securității Aliaților”. NATO a confirmat că gruparea APT28, sponsorizată de GRU, a vizat entități guvernamentale naționale și operatori de infrastructură critică din mai multe state aliate, „inclusiv din România”.

Potrivit NATO, aceste acțiuni sunt parte a unei campanii hibride mai largi prin care Rusia încearcă să destabilizeze Aliații și să sprijine războiul de agresiune împotriva Ucrainei. „Aceste atribuiri și țintirea constantă a infrastructurilor critice ilustrează cât de importante au devenit amenințările cibernetice și hibride în strategia Rusiei”, se arată în declarația celor 32 de aliați la nivelul Consiliului Nord-Atlantic.

Într-o declarație separată, Uniunea Europeană a denunțat „campaniile hibride persistente” ale Rusiei și a acuzat direct Moscova pentru „un atac hibrid sofisticat” care a avut „un impact semnificativ asupra procesului electoral din România”.

Potrivit UE, aceste acțiuni se înscriu într-un tipar sistematic de comportament malițios desfășurat de GRU, care include și atacuri cibernetice asupra instituțiilor democratice din Germania, Cehia și Franța, dar și sabotaj, manipulare informațională și atacuri fizice. Platforma „RED”, sancționată anterior de Uniune, a fost identificată ca instrument de manipulare informațională în Germania, sub coordonarea Rusiei.

„Aceste acțiuni demonstrează un comportament deliberat și inacceptabil”, transmite declarația UE, care subliniază că astfel de amenințări nu vor slăbi sprijinul acordat Ucrainei și partenerilor din vecinătatea estică, inclusiv Republicii Moldova.

Citiți și România condamnă alături de NATO și UE acțiunile cibernetice ostile orchestrate de Serviciul Militar de Informații al Rusiei împotriva țărilor NATO și UE

România s-a alăturat vineri Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene în a condamna cu fermitate activitățile cibernetice ostile desfășurate de entități subordonate Serviciului Militar de Informații al Federației Ruse (GRU) și îndreptate împotriva mai multor state membre NATO și ale Uniunii Europene.

“Actorii subordonați GRU au vizat instituții publice, operatori de infrastructură critică și alte entități de pe teritoriul Alianței și al Uniunii Europene, inclusiv din România”, transmite MAE într-un comunicat.

Totodată, și șefa diplomației române Oana Țoiu a subliniat că “alături de aliații noştri NATO şi în cadrul UE, condamnăm împreună public şi ferm campaniile cibernetice desfășurate de actori subordonați serviciilor de informații ruse”.

“Vom aloca, împreună, resursele necesare pentru a preveni, a combate şi a răspunde acestor campanii, avem oameni pregătiți şi linii de dialog şi colaborare între noi. Înțelegem toți, clar, că nu doar democrația din România a fost şi este ținta acestor ingerințe ale altor state ci că miza lor în mai multe domenii și țări este să atace chiar baza proiectului european: înțelegerea cetățenilor că împreună ne putem apăra mai bine valorile şi teritoriile şi ne putem construi un viitor mai bun. România a reuşit şi reuşeşte să crească fără ezitare pe drumul european. Prosperitatea şi siguranța pe care direcția europeană și euroatlantică le fac posibile, reziliența democrației noastre care vine și din aceasta, nu sunt vești bune pentru Rusia”, a afirmat Țoiu.