Guvernul României trebuie să identifice tendințele strategice pe care mizează Uniunea Europeană și să propună investiții în aceste domenii pentru a pune bazele unei economii competitive în viitor, a declarat europarlamentarul Clotilde Armand (USR, Renew Europe), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro privind acțiunile și măsurile UE pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.
Vorbind despre oportunitățile de finanțare pe care România le va putea accesa din Fondul de redresare economică de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual de 1.100 miliarde de euro, Clotilde Armand a precizat că România trebuie să includă o nouă strategie în negocierile cu Comisia Europeană și să propună o listă cu proiecte pe care România le consideră strategice în trei domenii cheie pentru relansarea economică: IT, tehnologii verzi, agricultura ecologică.
“Încurajez autoritățile competente din România să propună o listă de proiecte de primă mărime în domeniul cercetării, inovației și economiei verzi pe care noi toți -europarlamentari, guvern și șef al statului – să o promovăm la nivel euopean pentru a fi inclusă în viitorul pachet bugetar”, a spus Armand.
Europarlamentarul Renew Europe s-a referit și la testul de reziliență și solidaritate la care a fost supusă Uniunea Europeană pe parcursul pandemiei de coronavirus, precum și acțiunile concertate de discreditare a Uniunii Europene, venite îndeosebi dinspre China și Rusia.
“Încercând să ne divizeze, China și Rusia ne arată de fapt drumul pe care trebuie să-l urmăm: doar uniți vor reuși să ne menținem în leardership-ul mondial pentru a apăra valorile noastre, o economie durabilă, o societate democratică și un continent de prosperitate și stabilitate”, a spus ea.
CaleaEuropeană.ro: Pandemia de coronavirus a pus la grea încercare sistemele publice sanitare din întreaga Uniune Europeana și ne-a aruncat într-o criză economică fără precedent. În egală măsură, ne-a readus pe noi, europenii, în fața unei probe de solidaritate și de încredere în proiectul european și între noi. Discuțiile despre solidaritate și încredere au devenit și narațiuni pentru campanii de dezinformare împotriva acțiunii comune europene îm combaterea COVID-19. Cum au făcut față Uniunea Europeană, instituțiile sale și statele membre acestor provocări până acum?
Clotilde Armand: Criza actuală a pus în evidență, în principal, două tipuri de reacții publice, care arată că Uniunea Europeană este un proiect de anvergură față de care așteptările și temerile s-au intensificat. Pe de o parte, sunt cetățenii care își doresc un răspuns coerent de la începutul crizei din partea Uniunii Europene. Pe de altă parte, sunt actorii de pe scena internațională, potrivnici proiectului european, care interpretează orice ezitare a cancelariilor europene ca o incapacitatea de mobilizare a Europei. Poziția lor arată de fapt cât de mult se tem de concurența unui bloc european unitar. E adevărat că avem un reflex istoric pe care nu am reușit încă să-l depășim. Când vorbim de Europa ne plasăm de obicei la scară națională și fiecare începem să enumerăm avantajele și dezavantajele apartenenței noastre la sistemul european. Nu abordăm perspectiva corectă decât după o serie de tensiuni interne, de negocieri complicate, iar opinia publică rămâne cu imaginea unor mari disensiuni. Aici intervin și campaniile de dezinformare, pe care va trebui să le combatem cu mai multă forță. Nu voi enumera acțiunile de solidaritate la nivel european în criza sanitară, voi aminti doar măsurile pe care Uniunea Europeană le-a inițiat pentru a face față crizei economice. Mă refer la folosirea tuturor marjelor financiare din bugetul 2020, la care sunt negociator din partea grupului Renew, și la redirectionarea fondurilor de coeziune nefolosite în exercițiul bugetar 2014-2020 spre acoperirea noilor urgențe. Așa România dispune de 3 miliarde pe care altfel le-ar fi pierdut și are șansa de a avea pentru prima dată de la aderare o absorbție de sută la sută. Principalele măsuri vizează însă următorii 7 ani și sunt grupate în planul «Next Generation EU». Planul prevede injectarea de bani noi, « fresh money » cum se spune în jargonul bruxellez, împrumutați de pe piața internațională și investiți în domeniile strategice pe care Europa va miza pentru a-și relansa economia și a-și menține poziția de lider în economia mondială. Sunt 750 de miliarde de euro care se vor adăuga la buget UE – cadrul financiar multianual pentru 2021-2027 – de 1100 de miliarde de euro și la instrumentele financiare de urgență adoptate deja de 540 de miliarde de euro. Efortul financiar este considerabil de aproape 2400 de miliarde de euro. Asistăm la cea mai mare mobilizare de resurse din toate timpurile pentru a lupta împotriva unei crize, dacă ținem cont și de intervențiile Băncii Centrale Europene și de eforturile naționale, prin derogarea acordată de Comisia europeană privind ajutoarele de stat și echilibrul bugetar. Este vorba de cel puțin 20% din PIB european. Celelalte puteri economice mondiale nu au prevăzut un plan la fel de ambițios. Europa aduce, așadar, soluții financiare la această criză, o flexibilizare a regulilor interne ale pietii unice pentru a face față concurenței externe și un plan de relansare economică continentală în domenii strategice. Succesul va depinde și de abilitatea guvernelor naționale de a folosi aceste instrumente financiare și de expertiză, astfel încât să repornească investițiile în direcțiile avantajoase economic și societal pe termen lung.
CaleaEuropeană.ro: Un studiu comandat de Parlamentul European și publicat de instituție arată că 69% dintre cetățenii europeni sunt de părere că Uniunea Europeană ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus. Același studiu reflectă o realitate îmbucurătoare: 79% dintre români susțin ca Uniunea Europeană să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor, ceea ce ne plasează în top trei țări, după Portugalia și Irlanda, la acest capitol. Cu alte cuvinte, am putea spune că UE a ieșit întărită la capitolul încredere. Care ar trebui să fie aceste competențe și cum pot fi ele transpuse în practică?
Clotilde Armand: În primul rând, eu aș miza pe competențele pe care le avem la ora actuală pentru a ne întări poziția economică mondială și a folosi inteligent piața noastră comună. În această perioadă, e nevoie mai mult de o schimbare a modului în care tratăm relațiile noastre externe, e nevoie de o re-evaluare de strategie. E momentul să regândim, de exemplu, bugetul Uniunii Europene. Nu putem continua discuțiile despre 1,1% sau 1,3% din PIB european dacă vrem ca politicile comunitare să ducă la un rezultat. Ca soluție de criză, Comisia europeană a venit cu propunerea unor împrumuturi europene care să dubleze acest buget. Mutualizarea datoriilor bazată pe înțelegerea franco-germană a fost privită de cei mai mulți analiști ca un pas uriaș în proiectul european. Precedentul american a deschis calea federalismului actual din SUA când Alexander Hamilton a înaintat în 1790 Congresului proiectul de a emite o datorie comună pentru statele americane. Am văzut reacțiile unor cititori care se mirau că ne putem bucura că datoriile ne vor uni. Nu ne putem bucura, în mod evident, de criza care ne obligă să recurgem la împrumuturi, dar efectul politic al acestei mutualizări va fi pozitiv pentru proiectul european și viitorul său: creează un liant și impune mari exigențe economice. Revenind la bugetul european, aș spune că avem nevoie și de o reformă a resurselor din care este constituit. Atunci când contribuțiile fiecărui stat nu vor mai fi resursa dominantă, vom ieși din cercul negocierilor de plafoane minimale și de rabaturi. Mărind procentul resurselor proprii din taxe de tip nou, vom evita presiuni suplimentare pe contribuabilul european. Prin noile taxe putem, de exemplu, muta exigențele noastre climatice spre exteriorul Uniunii și menține în mai mare măsură în Europa profitul firmelor ne-europene care beneficiază de piața unică. În al doilea rând, aș spune că sunt necesari câțiva pași premergători înainte de a vorbi de o extindere mai mare de competențe la nivelul Uniunii Europene. Trebuie să reușim să reducem mai mult din decalajele de dezvoltare între statele membre, să susținem convergența economică pe continent. În acest fel, vom avea o bază pentru a discuta serios despre o politică fiscală comună sau un sistem medical integrat. În opinia mea, exista însă un domeniu în care nu avem dificultăți de a extinde competențele comunitare, cu condiția unei minime voințe politice: este vorba de cercetare, cea medicală de care avem atâta nevoie, dar și cea teoretică și aplicată prin care trebuie să ne asigurăm leadership-ul mondial în viitoarele decenii. O putere economică inovativă, cum ne dorim să fie Europa, se menține cu investiții susținute în cercetare. În prezent, intervenția UE este doar marginală. Dincolo de un volum mult mai ridicat de fonduri care ar trebui direcționate spre laboratoarele de cercetare ar trebui să discutăm despre măsuri de încurajare a mobilității cercetătorilor în Europa (de exemplu, un fond compensatoriu de pensii la nivel european) și mai ales de densificare a rețelei de laboratoare finanțate, respectând o repartizare geografică echilibrată.
CaleaEuropeană.ro: Susținerea românilor în a încredința Uniunii Europene mai multe competențe pentru a gestiona criza și provocări a primit un nou motiv de consolidare. Din planul de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, România ar urma să primească între 31 și 33 de miliarde, a șasea cea mai mare alocare, la care se vor adăuga și alte peste 40 de miliarde de euro aferente Cadrului Financiar Multianual. Cum ar trebui să se pregătească România pentru a atrage inteligent aceste fonduri și pentru a reporni, pe baze noi, economia?
Clotilde Armand: Guvernul României trebuie să identifice tendințele strategice pe care mizează Uniunea Europeană și să propună investiții în aceste domenii. Aș enumera 3 direcții : IT, tehnologii verzi, agricultura ecologică. Avem nevoie de o strategie națională de folosire a resurselor europene și apoi de schimbări la nivelul administrației pentru a gestiona mai eficient programele. Vreau să insist în special asupra nevoii de asistență tehnică pe care o avem pentru derularea proiectelor mari de investiții și pentru a atinge o absorbție mai ridicată. Am susținut, în acest sens, de la începutul mandatului de europarlamentar, că Uniunea Europeană trebuie să-și modifice strategia în țările din est care au dificultăți în a absorbi fondurile și să opteze pentru o asistență tehnică mult mai activă din partea echipelor sale de experți. Voi continua să repet că întărirea liniilor bugetare de asistență tehnică va avea efecte benefice pentru dezvoltarea întregului continent, dar e absolut necesar ca această cerere să vină și din partea executivului de la București. Am atras, de asemenea, atenția asupra noii calibrări a bugetului european spre programe la care riscăm să nu avem acces pentru că nu au o etichetă națională și nu suntem pregătiți să facem față competiției europene. În cadrul acestor programe, inițiatorii de proiecte din România vor fi în concurență directă cu cei din celelalte țări cu experiență mai mare în domeniile de cercetare și inovare sau reducerea impactului climatic. Includerea criteriului de echilibru geografic în selecția proiectelor nu va garanta o repartiție uniformă a proiectelor la nivel european. Din acest motiv, mi se pare necesar să introducem în negocieri o nouă formulă: o listă cu proiecte pe care România le consideră strategice în aceste domenii astfel încât să punem bazele unor echipe competitive în viitor. Va trebui să-i convingem pe partenerii noștri europeni că aceste proiecte sunt strategice și la nivel european, pentru că nu avem alte soluții prin care să evităm să se adâncească fracturile est-vest în viitorul imediat. Această formulă cu includerea unei liste de proiecte prioritare în anumite regiuni a fost folosită pentru bugetul CEF. Din acest motiv, încurajez autoritățile competente din România să propună o listă de proiecte de primă mărime în domeniul cercetării, inovației și economiei verzi pe care noi toți -europarlamentari, guvern și șef al statului – să o promovăm la nivel euopean pentru a fi inclusă în viitorul pachet bugetar.
CaleaEuropeană.ro: Provocarea ridicată sub forma pandemiei de COVID-19 a îndreptat atenția și înspre alte probleme sau provocări adesea neglijate: protecția și drepturile lucrătorilor sezonieri din Uniunea Europeană, categorie socio-profesională din care românii reprezintă o parte însemnată. Ce poate să facă Uniunea Europeană pentru a se asigura că statele membre îi tratează corect, fără discriminare și să le asigură protecția socială și sanitară acestor lucrători, care se dovedesc a fi vitali pentru piața europeană a muncii?
Clotilde Armand: În sesiunea plenară din 17-19 iunie din Parlamentul European va fi dezbătută și votată o rezoluție despre situația muncitorilor sezonieri din agricultură. Este o inițiativă a grupului nostru Renew. Colegul meu, Dragoș Pîslaru, a adus deja acest subiect în atenția membrilor din Comisia EMPL, din care face parte, comisie specializată pe ocuparea forței de muncă și afacerile sociale. Ne dorim ca Uniunea Europeană să încurajeze o mai bună coordonare între statele membre, aplicarea unor drepturi sociale egale, campanii de informare privind legislația în vigoare. Valoarea muncii acestor angajați sezonieri trebuie apreciată și protejarea lor nu poate fi un aspect secundar. Autoritățile române sunt cele care trebuie să sesizeze cazurile în care normele privind condițiile sigure de muncă nu se aplică corect. Este revoltător ca oamenii să se considere « sclavii Europei » și cred că reacția noastră trebuie să fie imediată dacă există indicii clare de încălcare a drepturilor cetățenilor români care muncesc în alte state. Putem iniția și noi campanii de presă în care să prezentăm aceste cazuri și să susținem penalizarea acestor practici unde există. Dacă vrem să remediem anumite situații trebuie să vorbim despre ele, nu putem să le privim cu pasivitate, ca și cum nimic nu se poate schimba.
CaleaEuropeană.ro: Acțiunea UE în combaterea pandemiei se confruntă și cu ceea ce mass-media a intitulat drept “infodemie”. O amplă campanie de dezinformare care a încercat să inducă o convingere că pandemia nu ar fi reală, dublată de o campanie de discreditare a Uniunii Europene. Cum ați analiza reacția Uniunii Europene din această perspectivă și ce poate fi îmbunătățit?
Clotilde Armand: La nivel de comunicare, suntem de multe ori reactivi. Trebuie să găsim metode pentru a fi mult mai prezenți în mass-media și pe rețelele de socializare. Nu reușim să transmitem întotdeauna mesaje simple către cetățenii noștri pentru că mediul de lucru la Bruxelles are acest caracter tehnic cu proceduri complicate, în care deciziile se iau într-un sistem permanent de negociere și de vot. Cu inventitate și bunăvoință, va trebui să reușim având în vedere că în miză se află credibilitatea proiectului nostru european. La ora actuală, Comisia Europeană a adoptat metoda listele « adevărat/fals » pentru a lupta împotriva mistificărilor legate de pandemie și de lipsa de reacție UE. A publicat de asemenea o listă de surse de informare din partea autorităților competente. Apoi, există proiectul EUvsDisinfo în cadrul Serviciului European pentru Acțiune Externă care vizează în special să contracareze operațiunile rusești de dezinformare. Avem nevoie de propriile campanii de informare, dar mi se pare important ca în paralel să continuăm să creștem rezistența noastră la dezinformare. Personal, am investit mult timp spre a da chei de lectură tinerilor din România, inclusiv în perioada pandemiei, cu ajutorul conferințelor online. Trebuie să ne îndreptăm toată energia și inventivitatea pentru a le transmite anti-corpii care să le permită să facă față la dezinformare : verificarea mai multor surse, compararea informațiilor, recunoașterea competenței, înțelegerea statisticelor.
CaleaEuropeană.ro: Campania de periclitare a încrederii în UE, orchestrată de actori externi dinspre Moscova sau Beijing, și-a găsit teren fertil în Italia, țara cea mai afectată de pandemie. Cu toate acestea, Italia va fi țara cu cele mai mari beneficii de pe urma pachetului financiar fără precedent pentru redresarea Uniunii Europene. În egală măsură, am asistat la o agresivitate și imixtiune diplomatică a Beijingului, care a încercat să modifice limbajul unui raport UE privind dezinformarea și care a cenzurat un articol al ambasadorilor europeni acreditați în China. Cum trebuie să acționeze o Europă cu aspirații globale pentru a-și proteja propriile interese?
Clotilde Armand: Cred că principiul de reciprocitate trebuie să guverneze relațiile noastre cu exteriorul. Nu este ușor să vorbim pe aceeași voce în 27 de membri, dar istoria recentă ne va obișnui să găsim disciplina colectivă necesară. Diplomația agresivă a Chinei nu a început cu această pandemie, ci a înregistrat doar un nou episod și nu mai ezităm la Bruxelles să catalogăm Beijingul de «rival sistemic în promovarea altor modele de guvernanță». Dacă luăm doar exemplul mediatizării asistenței sanitare, vedem că avem alt tip de percepție. Europenii au trimis ajutoare Chinei în primele săptămâni de epidemie, fără a cere televiziunilor să asiste. În schimb am văzut cu toții avioanele cu măști din China și am citit despre importanța ajutorului chinez. Sunt membră în delegația Parlamentului European pentru Serbia și Albania și am atras atenția Comisiei europene asupra susținerii pe care trebuie să o acordăm regiunii balcanice pentru a nu asista pasivi la pătrunderea investițiilor chineze și alunecarea acestor țări în sfera de control politic al Chinei. Strategia Beijingului este evidentă prin promovarea noilor drumuri ale mătăsii și investițiile masive în porturile mediteraneene din Grecia și mai nou din Italia. China caută toate verigile slabe economic din Europa și creează dependențe financiare. Am făcut greșeli strategice privind transferuri de tehnologie și dezvoltarea cercetării spre China fără a obține în schimb avantaje substanțiale, e momentul să ne reconstruim strategia și să ne poziționăm spre viitor. Încercând să ne divizeze, China și Rusia ne arată de fapt drumul pe care trebuie să-l urmăm: doar uniți vor reuși să ne menținem în leardership-ul mondial pentru a apăra valorile noastre, o economie durabilă, o societate democratică și un continent de prosperitate și stabilitate.