Cea mai profundă formă de respect față de victimele Holocaustului este transformarea lecțiilor trecutului în politici publice care produc schimbări reale în viața oamenilor, a afirmat vineri președintele Agenției Naționale pentru Romi, Iulian Paraschiv, la ceremonia dedicată Zilei Europene de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor.
În debutul alocuțiunii sale, Iulian Paraschiv a evocat exterminarea romilor în lagărul de la Auschwitz-Birkenau și semnificația zilei de 2 august pentru memoria victimelor Holocaustului.
„În noaptea de 2 spre 3 august 1944, aproape 3.000 de femei, bărbați, copii și vârstnici romi au fost uciși în așa-numitul lagăr familial al romilor de la Auschwitz-Birkenau. Ei au fost ultimele victime ale unui mecanism de exterminare construit pe rasism, dezumanizare și ideologia superiorității rasiale”, a declarat președintele Agenției Naționale pentru Romi.
Potrivit acestuia, data de 2 august simbolizează suferința sutelor de mii de romi persecutați și uciși în timpul Holocaustului și reprezintă un apel permanent la memorie și responsabilitate, pentru ca asemenea atrocități să nu se mai repete.
Iulian Paraschiv a atras atenția că păstrarea memoriei este cu atât mai necesară în actualul context internațional, marcat de conflicte armate, radicalizare, răspândirea discursului instigator la ură și tentative de rescriere a istoriei.
„Astăzi, mai mult decât oricând, comemorarea zilei de 2 august este necesară, într-o perioadă în care Europa și lumea se confruntă din nou cu conflicte armate, cu radicalizare, cu discursul urii, care se propagă cu o viteză fără precedent, și cu încercări de rescriere a istoriei. Vedem cum prejudecățile, teoriile conspirației și discursul extremist găsesc loc de propagare, inclusiv în mediul digital”, a avertizat el.
Președintele ANR a subliniat că memoria Holocaustului romilor nu privește exclusiv comunitatea romă, ci face parte din patrimoniul istoric comun al României, al Europei și al întregii umanități.
„Memoria Holocaustului romilor nu aparține doar minorității rome. Este parte a memoriei românești, europene și universale. Memoria victimelor Holocaustului reprezintă un test al capacității noastre de a ne apăra valorile fundamentale: demnitatea umană, egalitatea în drepturi și în fața legii și respectul pentru diversitate”, a afirmat Iulian Paraschiv.
El a insistat că actul comemorării nu trebuie limitat la evocarea trecutului, ci trebuie să ajute societatea să înțeleagă consecințele transformării urii și discriminării în politică de stat.
„Comemorarea nu înseamnă doar să privim spre trecut. Comemorarea victimelor Holocaustului înseamnă să înțelegem ce se poate întâmpla atunci când ura se transformă în politică publică și când discriminarea este tolerată”, a continuat acesta.
Iulian Paraschiv a salutat contribuția noii generații de lideri civici și politici, cercetători, artiști și intelectuali romi și neromi care aduc în spațiul public perspective autentice asupra istoriei și identității comunității rome.
„Este o generație care nu acceptă uitarea și care transformă cultura, educația și dialogul într-o formă de rezistență democratică”, a spus el, evocând în acest context activitatea actriței și regizoarei Alina Șerban, prezentă la ceremonie.
În opinia sa, memoria Holocaustului nu poate rămâne însă doar un exercițiu anual, ci trebuie transpusă în acțiuni și măsuri concrete.
„Memoria trebuie să inspire acțiunea, iar angajamentele asumate de instituțiile statului trebuie să se regăsească în măsuri concrete, în servicii publice de calitate și în oportunități egale pentru fiecare cetățean. Doar astfel comemorarea capătă sens, iar promisiunea «niciodată din nou» încetează să fie doar o formulare solemnă și devine un angajament față de generațiile prezente și viitoare”, a subliniat președintele ANR.
Un rol esențial în acest demers îi revine educației, a continuat Iulian Paraschiv, arătând că școala este nu doar locul în care sunt transmise cunoștințe, ci și spațiul în care se formează cetățeni, se cultivă respectul pentru diversitate și sunt combătute prejudecățile.
„Avem nevoie de un sistem educațional care să-i ofere fiecărui copil șanse reale de dezvoltare, indiferent dacă s-a născut într-o comunitate rurală izolată sau într-un mare oraș, indiferent de etnia sa, de condiția socială a familiei sau de locul în care crește. Viitorul unui copil nu trebuie să fie decis de circumstanțele nașterii sale, ci de talentul, munca și aspirațiile sale”, a punctat acesta.
Președintele Agenției Naționale pentru Romi a cerut, totodată, instrumente mai eficiente pentru prevenirea și combaterea rasismului antirom, a discursului instigator la ură și a tuturor formelor de intoleranță.
„Nu putem considera că democrația este suficient de puternică dacă tolerăm minimalizarea urii, stigmatizarea unor comunități sau răspândirea stereotipurilor care alimentează discriminarea. Libertatea de exprimare și demnitatea umană nu sunt valori aflate în opoziție, ci, dimpotrivă, ele se susțin reciproc într-o societate democratică autentică”, a conchis Iulian Paraschiv.
Ceremonia organizată de Agenția Națională pentru Romi la Memorialul Victimelor Holocaustului din România a reunit reprezentanți ai autorităților statului, ai corpului diplomatic, ai instituțiilor publice, ai organizațiilor rome și ai societății civile.
Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor este marcată anual la 2 august, în memoria romilor uciși în noaptea de 2 spre 3 august 1944 la Auschwitz-Birkenau și a tuturor victimelor rome ale Holocaustului.