Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și Angela Merkel, între cei 25 de lideri mondiali care solicită un tratat internațional privind pregătirea pentru pandemii

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis s-a alăturat marți unui număr 25 de lideri mondiali, între care președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul britanic Boris Johnson și președintele Consiliului European Charles Michel, care solicită un nou tratat internațional privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea.

Cei 25 de lideri și directorul general Organizației Mondiale a Sănătății Tedros Adhanom Ghebreyesus  au semnat marți, împreună, un articol de opinie publicat pe pagina Consiliului European în preambulul unei conferințe de presă pe care Charles Michel și Tedros Adhanom Ghebreyesus o găzduiesc pentru a sublinia că criza “COVID-19 ne arată de ce este nevoie de acțiuni unitare pentru o arhitectură internațională mai solidă în domeniul sănătății”.

Redăm în continuare textul articolului de opinie și co-semnatarii acestuia:

“Pandemia de COVID-19 este cea mai mare provocare pentru comunitatea mondială din anii ’40 și până în prezent. La acel moment, marcat de distrugerile provocate de două războaie mondiale, liderii politici s-au reunit pentru a pune temelia sistemului multilateral. Obiectivele au fost precise: de a aduce țările laolaltă, de a înlătura tentația izolaționismului și a naționalismului și de a aborda într-un spirit de solidaritate și cooperare provocările cărora nu li se putea face față decât împreună, și anume pacea, prosperitatea, sănătatea și securitatea.

Astăzi, în lupta pe care o ducem împreună pentru a pune capăt pandemiei de COVID-19, nutrim aceeași speranță, că putem construi o arhitectură internațională mai solidă în domeniul sănătății, care va proteja generațiile viitoare. Vor apărea noi pandemii și noi urgențe de importanță majoră în domeniul sănătății. Niciun guvern al vreunui stat, niciun organism multilateral nu vor putea face față singure acestei amenințări. Este doar o chestiune de timp. Împreună, trebuie să fim mai bine pregătiți să anticipăm, să preîntâmpinăm, să detectăm și să evaluăm pandemiile, precum și să răspundem la acestea într-un mod eficace și cu un grad înalt de coordonare. Pandemia de COVID-19 a adus cu sine înțelegerea sumbră și dureroasă că, până când toată lumea nu va fi în siguranță, nimeni nu va fi în siguranță.

Prin urmare, ne angajăm să asigurăm un acces universal și echitabil la vaccinuri, medicamente și metode de diagnosticare sigure, eficace și la prețuri accesibile în contextul pandemiei actuale și al pandemiilor viitoare. Imunizarea este un bun public mondial și va trebui să putem dezvolta, fabrica și distribui vaccinuri cât mai rapid cu putință.

Acesta este motivul pentru care a fost instituit Acceleratorul accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 (ACT-A), în vederea promovării accesului egal la teste, tratamente și vaccinuri și a sprijinirii sistemelor de sănătate din întreaga lume. ACT-A a dat rezultate în multe privințe, însă accesul echitabil nu a fost încă realizat. Putem face mai mult pentru a promova accesul la nivel mondial.

În acest scop, credem că națiunile ar trebui să lucreze împreună în direcția unui nou tratat internațional privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea. Un astfel de angajament colectiv reînnoit ar marca un moment de reper în intensificarea pregătirii pentru pandemii la cel mai înalt nivel politic. Acesta ar avea drept fundament Constituția Organizației Mondiale a Sănătății, cu implicarea altor organizații relevante cu rol-cheie în acest efort, în sprijinul principiului „sănătate pentru toți”. La baza unui astfel de tratat ar sta instrumente existente în domeniul sănătății la nivel mondial, în special Regulamentul sanitar internațional, care ar asigura o temelie solidă și testată de la care să putem porni și căreia să îi aducem îmbunătățiri.

Obiectivul principal al acestui tratat ar fi acela de a promova o abordare care integrează ansamblul administrației unui stat și ansamblul societății, consolidând capacitățile naționale, regionale și mondiale și reziliența la viitoarele pandemii. Aceasta presupune o consolidare semnificativă a cooperării internaționale pentru a se îmbunătăți, de exemplu, sistemele de alertă, schimbul de date, cercetarea, precum și producerea și distribuirea la nivel local, regional și mondial a unor măsuri de contracarare medicale și de sănătate publică – cum ar fi vaccinurile, medicamentele, metodele de diagnosticare și echipamentele individuale de protecție. Ar presupune, în plus, recunoașterea unei abordări de tip „o singură sănătate” care corelează sănătatea oamenilor, a animalelor și a planetei noastre. Mai mult, un astfel de tratat ar trebui să conducă la consolidarea răspunderii reciproce și a responsabilității partajate, a transparenței și a cooperării în cadrul sistemului internațional și în raport cu regulile și normele acestuia.

Pentru a duce la îndeplinire acest lucru, vom lucra cu șefi de stat și de guvern la nivel mondial și cu toți actorii relevanți, inclusiv cu societatea civilă și cu sectorul privat. Avem convingerea că este responsabilitatea noastră, ca lideri de națiuni și de instituții internaționale, să ne asigurăm că lumea întreagă învață lecțiile pandemiei de COVID-19.

Într-un moment în care pandemia de COVID-19 ne-a scos la iveală slăbiciunile și a exacerbat disensiunile, trebuie să profităm de ocazie și să acționăm împreună ca o comunitate mondială în direcția unei cooperări pașnice care să dăinuie dincolo de această criză. Va fi nevoie de timp pentru a ne pune la punct capacitățile și sistemele în acest demers. De asemenea, va fi necesar un angajament susținut la nivel politic, financiar și societal de-a lungul multor ani.

Solidaritatea de care vom da dovadă pentru a ne asigura că întreaga lume este mai bine pregătită va reprezenta moștenirea noastră, care îi va proteja pe copiii și nepoții noștri și care va reduce la minimum impactul viitoarelor pandemii asupra economiilor și societăților noastre.

Pregătirea pentru pandemii necesită un leadership mondial pentru un sistem de sănătate mondial adecvat acestui mileniu. Pentru a transpune în realitate acest angajament, trebuie să avem drept principii călăuzitoare solidaritatea, nepărtinirea, transparența, incluziunea și echitatea.

Articolul este co-semnat de: Charles Michel, președintele Consiliului European, Klaus Iohannis, președintele României, Emmanuel Macron, președintele Franței, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Marc Rutte, premierul Olandei, Boris Johnson, premierul Marii Britanii, J. V. Bainimarama, premierul republicii Fiji, António Luís Santos da Costa, premierul Portugaliei; Paul Kagame, președintele Republicii Rwanda; Uhuru Kenyatta, președintele Kenyei;  Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei; Moon Jae-in, președintele Republicii Coreea; Sebastián Piñera, președintele republicii Chile; Carlos Alvarado Quesada, președintele republicii Costa Rica; Edi Rama, premierul Albaniei, Cyril Ramaphosa, președintele Africii de Sud; Keith Rowley, premierul Trinidad și Tobago; Kais Saied, Președintele Tunisiei; Macky Sall, președintele Republicii Senegal; Pedro Sánchez, premierul Spaniei; Erna Solberg, premierul Norvegiei; Aleksandar Vučić, președintele Serbiei; Joko Widodo, președintele Indoneziei; Volodymyr Zelensky, președintele Ucrainei, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis solicită Comisiei Europene să includă energia nucleară și gazul natural pe lista investițiilor “verzi” în cadrul pachetului legislativ privind taxonomia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a solicitat luni Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în viitoarea legislație europeană privind taxonomia și prezentarea “cât mai curând posibil” a acestui pachet legislativ. Securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară, a afirmat șeful statului într-o reuniune virtuală cu mai mulți lideri europeni

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE.

Cu privire la situaţia din energie, șeful statului a subliniat că majorarea semnificativă a prețurilor la energie constituie o preocupare majoră pentru România, având în vedere impactul pe care îl are asupra cetățenilor, întreprinderilor și, în special, asupra consumatorilor vulnerabili, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a evidențiat necesitatea identificării rapide de soluții eficiente pe termen scurt, deoarece criza energetică actuală va avea efecte serioase la nivelul tuturor țărilor Uniunii, cu profund impact socio-economic, atât la nivelul consumatorilor casnici, al populației, cât și la nivelul economiilor în general, afectând competitivitatea industriilor din statele membre.

Iohannis a atras atenția că este nevoie, totodată, și de o abordare pe termen mediu și lung, care să țintească problemele structurale ale sectorului energetic, dar și pe cele ale pieței comune în domeniul energiei. El a subliniat, astfel, necesitatea unei abordări convergente la nivel european, care să vizeze soluții comune, integrate, pentru a coordona răspunsurile naționale și a pledat pentru adoptarea unor măsuri imediate în vederea protejării consumatorilor vulnerabili.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța diversificării surselor de aprovizionare cu energie și a reducerii dependenței de furnizori terți, din afara Uniunii, precum și pentru asigurarea securității în aprovizionarea cu energie.

În acest sens, președintele României a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară, direcții care trebuie să orienteze politicile europene în privința Taxonomiei. Astfel, Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în Actul delegat complementar din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei, care să fie prezentat cât mai curând posibil“, conchide sursa citată.

Tema prețurilor la energie a fost abordată de Klaus Iohannis și într-o altă videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni premergătoare Consiliului European informal din 5 octombrie. În urma reuniunii din Slovenia, președintele a anunțat că va solicita la Consiliul European de la finalul lunii octombrie o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie. Între timp, Comisia Europeană a adoptat o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene.

Comunicarea Comisiei Europene a venit ca urmare a faptului că Spania, Franţa, Cehia, Grecia şi România au solicitat o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune: 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesive.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată recent de reprezentanții Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei, României, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis le-a solicitat omologilor săi din Uniunea Europeană să sprijine Republica Moldova “pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis le-a solicitat luni liderilor europeni să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, în contextul în care și autoritățile de peste Prut se confruntă cu crize creșterii prețurilor la energie.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE, cel din urmă subiect vizând și dimensiunea Parteneriatului Estic.

Astfel în perspectiva Summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna decembrie, la Bruxelles, “preşedintele României a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei țări partenere care doresc consolidarea relaţiei cu Uniunea”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

În contextul crizei energetice actuale, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinirea Republicii Moldova pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică“, mai transmite sursa citată.

Solicitarea lui Iohannis urmează unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Luni, în marja participării sale la reuniunea miniștrilor de externe din UE de la Luxemburg, șeful diplomației române a anunțat că v-a solicita instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Ulterior, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro de Ministerul Afacerilor Externe, diplomația română a precizat că ministrul Aurescu “a ridicat totodată în discuție situația crizei gazului din Republica Moldova și a solicitat sprijinul consistent și rapid al instituțiilor europene și al statelor membre pentru depășirea acesteia”.

Republica Moldova a solicitat ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European și prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei, țara care deține președinția Consiliului UE, și-au manifestat luni, în cadrul unei videoconferințe cu președintele Klaus Iohannis intenția de a sprijini România, în contextul în care țara noastră se confruntă cu o creștere puternică a cazurilor de COVID-19, iar autoritățile de la București au activat Mecanismul European de protecție civilă.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE.

“În cadrul videoconferinței, preşedintele României a evidențiat criza în care se află țara noastră în ceea ce privește incidența cazurilor de COVID-19, arătând că rata de vaccinare scăzută a contribuit semnificativ la această situație. Preşedintele Klaus Iohannis a menționat faptul că România a activat Mecanismul European de protecție civilă și, în acest context, a mulțumit statelor membre care au oferit deja sprijin țării noastre”, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, “premierul Poloniei și premierul Sloveniei au transmis disponibilitatea statelor lor de a ajuta România, iar, la rândul său, preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră“.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă.

Astfel, România a început săptămâna trecută discuţiile cu autorităţile din Ungaria în vederea transferului pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă, după ce Ungaria s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, calificându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

Mai mult, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus marți, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.

În paralel, România va mai primi alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei și prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN7 mins ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ2 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.3 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH3 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL3 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA3 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA4 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.4 hours ago

Președintele Lituaniei consideră că statul de drept nu trebuie legat de fondurile europene: Din punct de vedere moral este incorect și ar putea afecta unitatea UE

U.E.5 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.9 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending