Connect with us

U.E.

Migrație: 12 minori din taberele de refugiați din Grecia au fost relocați la Luxemburg. Zece state membre ale UE și Elveția s-au angajat să primească 1600 de copii refugiați

Published

on

© European Union, 2017

OIM, Organizația Internațională pentru Migrație, UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați și UNICEF, Fondul ONU pentru Copii, au salutat astăzi relocarea a 12 copii neînsoțiți, solicitanți de azil, din Grecia la Luxemburg, pavând astfel, calea spre alte relocări necesare atât pe teritoriul UE, cât și al Spațiului Economic European, potrivit unui comunicat

„Eforturile de relocare reprezintă demonstrații umane și concrete ale solidarității europene”, precizează doamna Afshan Khan, director regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală și coordonator special pentru răspunsul la refugiați și migranți din Europa. „Sper că relocarea de succes de astăzi va stimula și alte state din UE care și-au asumate angajamente să accelereze acțiunile în urma procesului”, a adăugat oficialul ONU. 

Human Rights Watch, un ONG de apărare a drepturilor omului, a cerut Greciei în această săptămâni să elibereze toţi minorii neînsoţiţi, declarând că detenţia lor în tabere supraaglomerate sau în celulele poliţiei sporeşte riscul de a contracta COVID-19, informează Agerpres.

Copiii, care locuiau de câteva luni în centrele de recepție și de identificare supraaglomerate pe insulele Lesbos, Samos și Chios, au ajuns în siguranță în Luxemburg în această după-amiază. Germania este în proces de mutare a unui alt grup de 50 de copii neînsoțiți din Grecia, care urmează să sosească în țară în acest weekend, iar alţi 20 vor fi trimişi în Elveţia la o dată ulterioară, mai relatează sursa citată mai sus.

Acestea sunt primele relocări în cadrul unei inițiative a Uniunii Europene privind relocarea a cca. 1.600 de copii neînsoțiți în cadrul căreia s-au angajat să participe zece state membre și Elveția.

Cele trei agenții ale ONU au salutat sosirea copiilor la Luxemburg drept un precedent încurajator ca parte a unui efort mai mare de relocare a copiilor vulnerabili din Grecia în săptămânile următoare. Agențiile au evidențiat faptul că progresele înregistrate de Grecia, Luxemburg și Germania pentru relocarea copiilor neînsoțiți sunt în conformitate cu protejarea intereselor copiilor, ia în considerare nevoile internaționale de protecție și ține cont de legăturile familiale existente.

Relocarea unei fete și a 11 băieți, dintre care doi sirieni și zece afgani cu vârste între 11 și 15 ani, a fost coordonată de guvernele Greciei și Luxemburg, cu sprijinul Comisiei Europene, UNHCR și OIM.

Rolul de coordonare al Comisiei Europene a fost crucial pentru a găsi soluții durabile în toată regiunea pentru acești copii deosebit de vulnerabili. Agențiile au remarcat că este necesar să se depășească exercițiile de relocare unice și să se stabilească aranjamente mai previzibile pentru relocare în UE, pentru un impact pe termen lung.

Cel puţin 5.200 de copii migranţi din Siria, Afganistan, Irak şi ţări africane trăiesc în prezent în Grecia, mulţi dintre ei în condiţii dure în taberele din insulele din Marea Egee.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Protecția consumatorilor europeni: Măsurile luate în urma alertelor privind produsele periculoase s-au intensificat semnificativ în 2019. Jucăriile și automobilele, produsele cu cele mai multe nereguli

Published

on

© European Union, 2011/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și-a publicat marți, 7 iulie, cel mai recent raport privind sistemul de prevenire sau de restricționare a vânzării de produse periculoase pe piață, așa-numitul „sistem de alertă rapidă”. Raportul arată că numărul de acțiuni întreprinse de autorități în urma unei alerte este în creștere de la an la an, ajungând la 4 477 în 2019, față de 4 050 în 2018, informează un comunicat

Principalele constatări ale raportului

În 2019, autoritățile din 31 de țări participante la sistemul de alertă rapidă (statele membre ale UE, la care se adaugă Regatul Unit, Norvegia, Islanda și Liechtenstein) au lansat în sistem 2 243 de alerte privind produse periculoase, ceea ce a condus la luarea de 4 477 de măsuri. Aceasta reprezintă o creștere de 10 % față de anul trecut și de 63 % față de 2015. Acțiunile întreprinse variază de la retragerea sau distrugerea unui produs – înainte ca acesta să ajungă la consumatori – de către distribuitori și comercianții cu amănuntul, la rechemarea produselor nesigure de la utilizatori.

În conformitate cu raportul de astăzi, jucăriile au fost categoria de produse cu cele mai multe notificări (29 % din totalul notificărilor), urmată de automobile (23 %) și aparate și echipamente electrice (8 %). Cosmeticele, hainele, textilele și articolele de modă, precum și produsele de îngrijire a copiilor și echipamentele pentru copii au fost categoriile pentru care s-au lansat, de asemenea, un număr mare de alerte.

Cel mai frecvent notificat risc a fost cel legat de un produs care provoacă vătămări corporale (27 %), cum ar fi fracturi sau contuzii. Componentele chimice ale produselor au fost următorul motiv de îngrijorare (23 %), urmat de riscul de sufocare pentru copii (13 %).

De la izbucnirea epidemiei de coronavirus s-au înregistrat o serie de noi alerte, care nu sunt incluse în raportul pe 2019. Până la 1 iulie s-au înregistrat 63 de alerte cu privire la măști, 3 alerte privind combinezoane de protecție, 3 alerte privind dezinfectanți pentru mâini și 3 alerte cu privire la lămpi UV (tuburi bactericide). În perioada 1 martie-1 iulie, s-au luat 10 măsuri privind măștile și una privind dezinfectanții pentru mâini, ceea ce a condus la o mai bună armonizare a măsurilor împotriva unor astfel de produse și, prin urmare, la îmbunătățirea protecției consumatorilor din întreaga Europă.


Începând din 2003, prin intermediul sistemului de alertă rapidă, informațiile referitoare la produsele nealimentare periculoase retrase de pe piață și/sau rechemate oriunde în Europa circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană. În acest fel, se pot lua măsuri adecvate peste tot în UE.

Sistemul de alertă rapidă are un site web public dedicat – Safety Gate – unde pot fi consultate actualizările săptămânale ale alertelor transmise de autoritățile naționale ce participă la sistem. Datorită modernizării sistemului, anumite alerte pot fi considerate prioritare și sunt prelucrate imediat, cum ar fi alertele din aprilie 2020 cu privire la unele măști nesigure.

Întreprinderile pot folosi, de asemenea, Business Gateway, prin intermediul căruia pot să transmită rapid și eficient autorităților naționale informații în legătură cu un produs pe care l-au introdus pe piață și care ar putea să nu fie sigur.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi a prezentat Parlamentului European raportul său privind Programul de Sănătate al UE 2021-2027: Este mai mult decât un răspuns la criza COVID-19

Published

on

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a prezentat astăzi Parlamentului European raportul său privind Programul de Sănătate al UE 2021-2027, EU4Health, care se bazează pe investiții în infrastructură și prevenție, realizarea dosarului electronic european al pacientului, întărirea și extinderea rețelei europene de centre de excelență.


”Acest program trebuie să îmbunătățească sistemele noastre de sănătate, să le întărească, astfel încât acestea să fie capabile să facă față unor pandemii viitoare și, în același timp, să abordeze și provocările pe termen lung cu care ne confruntăm deja: rezistența antimicrobiană, îmbătrânirea, bolile transmisibile și netransmisibile, bolile cronice, reticența la vaccinare, deficiența de medicamente.”

Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru programul de sănătate EU4Health


Potrivit eurodeputatului, sectorul sănătății la nivelul european va benificia de cea mai mare finanțare de până acum prin programul EU4Health, adică 9,4 miliarde de euro: ”EU4Health are un buget de 9,4 miliarde de euro, cel mai generos buget pe care l-a avut până acum Sănătatea, iar în principalele obiective ale Programului sunt consolidarea sistemelor de sănătate din statele membre și pregătirea acestora pentru a face față crizelor și provocărilor de sănătate.”

Reamintim că Executivul European a propus alocarea 9,4 miliarde de euro pentru crearea unui program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine țările europene pentru crizele sanitare.

Cu toate acestea, Cristian Bușoi consideră că programul EU4Health trebuie să fie mai mult decât un simplu răspuns la criza COVID-19.

În calitate de raportor al Parlamentului European pentru noul program destinat sănătății, Cristian Bușoi, a propus mai multe modificări față de propunerea Comisie Europene, pe care le consideră esențiale pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților și medicilor și întărirea sistemelor medicale: ”Spre exemplu, realizarea din acest buget a unor investiții în infrastructură medicală, în principal la nivelul asistenței medicale primare; construirea de spitale, care urmează a fi finanțate din fondurile de coeziune pentru consolidarea pe termen lung a sistemelor de sănătate și ca răspuns la provocările actuale și viitoare de sănătate ar trebui sa reprezinte o prioritate.”

Combaterea cancerului devine o prioritate și în acest nou intrument al Comisiei Europene: ”Am propus investiții în prevenție și medicină personalizată. De asemenea, finanțări pentru întărirea Rețelei Europene de Centre de Excelență pentru boli rare, dar și extinderea rețelei pentru centre de excelență în boli transmisibile și netransmisibile, în special, cancer. Cancerul – și mai ales cancerul la copii – trebuie să reprezinte o prioritate a Programului European de Sănătate.”

Cristian Bușoi a propus investiții în diagnosticarea precoce și screeningul timpuriu pentru a consolida prevenirea și depistarea atât pentru bolile transmisibile, cât și pentru cele care nu sunt transmisibile: bolile cardiovasculare, bolile neurodegenerative, bolile respiratorii, diabetul.

Digitalizarea în sectorul sănătății, o altă prioritate propusă de europarlamentarul român: ”Am propus elaborarea și punerea în aplicare din bugetul EU4Health a Dosarului electronic european de sănătate, care să ofere sistemelor de asistență medicală mijloacele necesare pentru a îmbunătăți disponibilitatea și calitatea asistenței medicale, iar pacienții să poată avea acces mai rapid și mai ușor la tratament oriunde in UE.”

Cristian Bușoi subliniază în mesajul său că ”România trebuie să profite la maximum de toate finanțările oferite de Uniunea Europeană în domeniul Sănătății.”


Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, este considerat al treilea cel mai influent din punct de vedere politic membru al PE în ce privește politicile Uniunii Europene în domeniul sănătății.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană a adoptat noi măsuri de sprijin excepționale pentru sectorul vinicol, unul dintre sectoarele agroalimentare care au avut cel mai mult de suferit din cauza crizei COVID-19

Published

on

©audiovisual.ec.europa.eu

Comisia Europeană a adoptat marți un pachet suplimentar de măsuri excepționale pentru sprijinirea sectorului vinicol, ca urmare a crizei provicate de coronavirus și a consecințelor pandemiei asupra acestui sector de activitate, informează Executivul european printr-un comunicat.

Sectorul vinicol este unul dintre sectoarele agroalimentare care au avut cel mai mult de suferit din cauza schimbării rapide a cererii și din cauza închiderii restaurantelor și barurilor din UE, fără ca pierderile să fie compensate de consumul la domiciliu.

”Sectorul vinicol se numără printre sectoarele care au avut cel mai mult de suferit din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19 și din cauza măsurilor de izolare conexe luate în UE. Primul pachet de măsuri specifice pieței adoptat de Comisie a oferit deja un sprijin semnificativ acestui sector. Totuși, incertitudinile legate de amploarea crizei la nivelul UE și la nivel mondial, precum și monitorizarea atentă a pieței ne-au determinat să propunem un nou pachet de măsuri pentru sectorul vinicol. Am convingerea că aceste măsuri vor da rapid roade concrete pentru sectorul vinicol al UE, conferindu-i curând stabilitate”, informează comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski.

Printre aceste noi măsuri se numără autorizația temporară ca operatorii să-și organizeze propriile măsuri de piață, majorarea contribuției Uniunii Europene la programele naționale de sprijinire a sectorului vinicol și introducerea unor plăți în avans pentru distilarea și depozitarea de criză.

De asemenea, o altă măsură excepțională constă în derogarea temporară de la normele Uniunii Europene în materie de concurenţă: Articolul 222 din Regulamentul privind organizarea comună a pieţelor (OCP) permite Comisiei să adopte derogări temporare de la anumite norme ale UE în materie de concurenţă în situaţii de dezechilibre grave ale pieţelor. Comisia a adoptat acum o astfel de derogare pentru sectorul vinicol, permiţându-le operatorilor să se auto-organizeze şi să pună în aplicare măsuri de piaţă fiecare la nivelul său pentru a-şi stabiliza sectoarele, cu respectarea funcţionării pieţei interne, pentru o perioadă maximă de 6 luni. De exemplu, operatorii vor putea să planifice acţiuni de promovare comune, să organizeze depozitarea de către operatori privaţi şi să-şi planifice în comun producţia.

O altă măsură o reprezintă majorarea contribuţiei Uniunii Europene: contribuţia Uniunii Europene la toate măsurile din cadrul programelor naţionale de sprijin va fi majorată cu 10%, ajungând la 70%. O măsură excepţională precedentă a majorat deja această contribuţie de la 50% la 60%. Majorările vor oferi sprijin financiar beneficiarilor.

De asemenea, se vor face plăţi în avans pentru distilarea şi depozitarea de criză. Comisia va permite statelor membre să le ofere plăţi în avans operatorilor pentru operaţiunile de distilare şi depozitare de criză aflate în desfăşurare. Aceste avansuri pot acoperi costurile în proporţie de până la 100% şi vor permite statelor membre să îşi utilizeze în întregime fondurile alocate programelor naţionale de sprijin pentru acest an.

În plus, faţă de aceste măsuri de sprijinire a sectorului vinicol, şi sectorul fructelor şi legumelor va beneficia de o majorare (de la 50% la 70%) a contribuţiei UE la programele gestionate de organizaţiile de producători. Astfel, organizaţiile de producători vor beneficia de o flexibilitate sporită în ceea ce priveşte punerea în aplicare a propriilor programe.

Aceste măsuri completează pachetul adoptat recent, care a fost benefic pentru sectorul vinicol datorită flexibilităţii oferite în cadrul programelor de sprijinire a pieţei. Pachetul respectiv includea, de exemplu, o flexibilitate sporită a mecanismelor de controlare a potenţialului de producţie, aşa-numitul instrument al recoltării în verde, şi posibilitatea de a include măsuri temporare noi, cum ar fi oferirea posibilităţii de a distila vinul în situaţie de criză sau un ajutor pentru depozitarea de criză a vinului.

În plus, Comisia a lansat recent două cereri de propuneri de programe de promovare care vizează sprijinirea sectoarelor care au avut cel mai mult de suferit din cauza crizei, inclusiv a sectorului vinicol. Cele două cereri de propuneri vor fi deschise până la 27 august 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending