Ministrul de externe, Oana Ţoiu, aflată la Forumul Economic Mondial de la Davos, a declarat că România rămâne un partener important al Statelor Unite ale Americii, subliniind totodată că există principii fundamentale de la care nu se poate abdica, între care faptul că „un teritoriu al unei ţări nu poate fi transferat alteia decât prin voinţa acelui popor”, cu trimitere la intenția SUA de a prelua Groenlanda, insula semi-autonomă daneză, spre opoziția groenlandezilor, danezilor și europenilor.
Ţoiu a transmis miercuri de la Davos, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că România este reprezentată de „una dintre cele mai consistente delegaţii guvernamentale” prezente la eveniment. România participă la Forumul Economic Mondial de la Davos cu cea mai mare delegație națională din istoria participării la eveniment, compusă din ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidențial pentru probleme economice, Radu Burnete.
Potrivit acesteia, prezenţa României la Davos are ca obiectiv transmiterea către liderii politici şi mediul de afaceri internaţional a „rolului României ca partener de încredere în regiune, ca destinaţie pentru investiţii, dar şi ca o voce lucidă într-o perioadă de incertitudine”.
În acest context, șefa diplomației române a reafirmat că interesul României este ca NATO să rămână puternică şi ca parteneriatul transatlantic „să nu fie zguduit”, la câteva zile după ce președintele Nicușor Dan s-a declarat “profund îngrijorat” de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici și a făcut apel la dialog.
„Trebuie să fim alături de partenerii noştri internaţionali o voce clară, o voce care susţine multilateralismul, dar în acelaşi timp acceptă că este nevoie de reforme, astfel încât rezultatele multilateralismului să fie mai rapide, să fie mai clare şi să recapete încrederea ţărilor. Suntem un partener important pentru Statele Unite ale Americii şi continuăm să investim în relaţia transatlantică şi în parteneriatul strategic cu ei”, a precizat Oana Ţoiu, înainte ca președintele american Donald Trump să sosească la Davos și să se adreseze Forumului.
Totodată, şefa diplomaţiei române a atras atenţia asupra respectării unor principii esenţiale de drept internaţional, făcând referire la declaraţiile preşedintelui SUA, Donald Trump, privind dobândirea Groenlandei.
„Este cât se poate de clar că sunt nişte principii de la care niciunul dintre noi nu ne putem abate: un teritoriu al unei ţări, mai ales al unei ţări europene, dar un teritoriu al unei ţări, nu poate fi transferat alteia decât prin voinţa acelui popor. Şi aceasta este singura variantă”, a transmis Oana Ţoiu.
În acelaşi timp, ministrul de externe a subliniat că România va continua dialogul diplomatic în interiorul NATO pentru a răspunde cerinţelor legitime de securitate din regiunea arctică şi pentru a preveni escaladarea unor tensiuni economice cu impact global.
„Pentru toate celelalte, continuăm dialogul diplomatic astfel încât să găsim formate împreună în interiorul NATO pentru a răspunde cerinţelor de securitate legitime în zona Arcticului, dar şi pentru a continua să creăm variante şi instrumente posibile de răspuns, astfel încât asta să descurajeze nişte acţiuni viitoare care să se ducă la un conflict global în ceea ce priveşte o creştere accelerată a tarifelor. Odată ce apar tarife noi sau tarife crescute, asta are un efect în ambele economii, atât în economia europeană, cât şi în economia Statelor Unite ale Americii. Sperăm pe parcursul acestor zile şi împreună cu mediul de afaceri să găsim soluţii de dezescaladare”, a mai declarat Oana Ţoiu.
Liderii lumii reuniți la Forumul Economic Mondial de la Davos se văd nevoiți să gestioneze o criză transatlantică de proporții, declanșată prin decizia președintelui SUA de a impune tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene de la data de 1 februarie, cu sporirea lor la 25% începând cu 1 iunie, până „în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite, obiectiv respins cu fermitate de europeni.
Trump a escaladat o criză diplomatică și comercială legată de Groenlanda, vizând Danemarca, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda, Norvegia, Suedia și Finlanda, țări care au răspuns apelului Copenhagăi de a trimite militari ca parte a unui exercițiu militar în zona arctică.
Pe acest fond, liderii celor 27 de guverne ale Uniunii Europene se vor reuni pe 22 ianuarie, pentru a discuta un răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, în vreme ce ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit de urgență la Bruxelles și au luat în calcul aplicarea unor tarife în valoare de 93 de miliarde de euro asupra Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană. De asemenea, este de așteptat ca Parlamentul European să blocheze acordul privind tarifele impuse de Donald Trump Uniunii Europene, negociat anul trecut cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cele două mari grupuri politice din Parlament au anunțat că vor opri procesul de ratificare legală ca răspuns la cele mai recente amenințări ale președintelui american. Acordul prevede stabilirea tarifelor americane pentru importurile din UE la 15%, în schimbul renunțării de către Uniune la aplicarea de taxe vamale pentru exporturile americane.
Pe coridoarele UE, unii oficiali – inclusiv președintele Franței, Emmanuel Macron – lansează ideea de a pune în stare de alertă „bazooka” economică a blocului, Instrumentul Anti-Coerciție (ACI).
Macron a evocat chiar în discursul de la Forumul de la Davos faptul că UE ar putea folosi arma sa comercială împotriva SUA.
Președintele francez a declarat că Uniunea Europeană trebuie „să nu ezite să utilizeze” Instrumentul Anti-Coerciție pentru a răspunde amenințărilor cu tarife formulate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, la adresa europenilor. Este vorba despre așa-numita “bazooka” comercială, care nu a fost întrebuințată de la crearea sa în 2023. Mecanismul ar putea permite Uniunii să impună restricții asupra comerțului, accesului la investiții străine și achizițiilor publice și ar putea permite revocarea licențelor de operare în UE deținute de companii americane.
„Am putea ajunge în situația de a folosi Instrumentul Anti-Coerciție împotriva Statelor Unite. Este o nebunie. Acesta este rezultatul imprevizibilității și al unei agresiuni inutile”, a spus el, precizând că preferă respectul și nu brutalitatea, într-o aluzie la președintele american Donald Trump.
Un apel împotriva acomodării față de marile puteri a făcut tot la Davos și premierul canadian, Mark Carney, în discursul său de la Davos, în timp ce președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a arătat, pe aceeași scenă a Forumului, că șocurile geopolitice „seismice” vor construi o „nouă Europă independentă”, în care răspunsul blocului continental la tarifele americane și situația legată de Groenlanda va fi de neclintit și unit.