Connect with us

INTERNAȚIONAL

Oana Țoiu, la Davos: Interesul României, ca partener important al SUA, este ca alianța transatlantică “să nu fie zguduită”. Un teritoriu al unei ţări nu poate fi transferat alteia decât prin voinţa acelui popor

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Ministrul de externe, Oana Ţoiu, aflată la Forumul Economic Mondial de la Davos, a declarat că România rămâne un partener important al Statelor Unite ale Americii, subliniind totodată că există principii fundamentale de la care nu se poate abdica, între care faptul că „un teritoriu al unei ţări nu poate fi transferat alteia decât prin voinţa acelui popor”, cu trimitere la intenția SUA de a prelua Groenlanda, insula semi-autonomă daneză, spre opoziția groenlandezilor, danezilor și europenilor.

Ţoiu a transmis miercuri de la Davos, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că România este reprezentată de „una dintre cele mai consistente delegaţii guvernamentale” prezente la eveniment. România participă la Forumul Economic Mondial de la Davos cu cea mai mare delegație națională din istoria participării la eveniment, compusă din ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidențial pentru probleme economice, Radu Burnete.

Potrivit acesteia, prezenţa României la Davos are ca obiectiv transmiterea către liderii politici şi mediul de afaceri internaţional a „rolului României ca partener de încredere în regiune, ca destinaţie pentru investiţii, dar şi ca o voce lucidă într-o perioadă de incertitudine”.

În acest context, șefa diplomației române a reafirmat că interesul României este ca NATO să rămână puternică şi ca parteneriatul transatlantic „să nu fie zguduit”, la câteva zile după ce  președintele Nicușor Dan s-a declarat “profund îngrijorat” de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici și a făcut apel la dialog.

„Trebuie să fim alături de partenerii noştri internaţionali o voce clară, o voce care susţine multilateralismul, dar în acelaşi timp acceptă că este nevoie de reforme, astfel încât rezultatele multilateralismului să fie mai rapide, să fie mai clare şi să recapete încrederea ţărilor. Suntem un partener important pentru Statele Unite ale Americii şi continuăm să investim în relaţia transatlantică şi în parteneriatul strategic cu ei”, a precizat Oana Ţoiu, înainte ca președintele american Donald Trump să sosească la Davos și să se adreseze Forumului.

Totodată, şefa diplomaţiei române a atras atenţia asupra respectării unor principii esenţiale de drept internaţional, făcând referire la declaraţiile preşedintelui SUA, Donald Trump, privind dobândirea Groenlandei.

„Este cât se poate de clar că sunt nişte principii de la care niciunul dintre noi nu ne putem abate: un teritoriu al unei ţări, mai ales al unei ţări europene, dar un teritoriu al unei ţări, nu poate fi transferat alteia decât prin voinţa acelui popor. Şi aceasta este singura variantă”, a transmis Oana Ţoiu.

În acelaşi timp, ministrul de externe a subliniat că România va continua dialogul diplomatic în interiorul NATO pentru a răspunde cerinţelor legitime de securitate din regiunea arctică şi pentru a preveni escaladarea unor tensiuni economice cu impact global.

„Pentru toate celelalte, continuăm dialogul diplomatic astfel încât să găsim formate împreună în interiorul NATO pentru a răspunde cerinţelor de securitate legitime în zona Arcticului, dar şi pentru a continua să creăm variante şi instrumente posibile de răspuns, astfel încât asta să descurajeze nişte acţiuni viitoare care să se ducă la un conflict global în ceea ce priveşte o creştere accelerată a tarifelor. Odată ce apar tarife noi sau tarife crescute, asta are un efect în ambele economii, atât în economia europeană, cât şi în economia Statelor Unite ale Americii. Sperăm pe parcursul acestor zile şi împreună cu mediul de afaceri să găsim soluţii de dezescaladare”, a mai declarat Oana Ţoiu.

Liderii lumii reuniți la Forumul Economic Mondial de la Davos se văd nevoiți să gestioneze o criză transatlantică de proporții, declanșată prin decizia președintelui SUA de a impune tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene de la data de 1 februarie, cu sporirea lor la 25% începând cu 1 iunie, până „în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite, obiectiv respins cu fermitate de europeni.

Trump a escaladat o criză diplomatică și comercială legată de Groenlanda, vizând Danemarca, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda, Norvegia, Suedia și Finlanda, țări care au răspuns apelului Copenhagăi de a trimite militari ca parte a unui exercițiu militar în zona arctică.

Pe acest fond, liderii celor 27 de guverne ale Uniunii Europene se vor reuni pe 22 ianuarie, pentru a discuta un răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, în vreme ce ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit de urgență la Bruxelles și au luat în calcul aplicarea unor tarife în valoare de 93 de miliarde de euro asupra Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană. De asemenea, este de așteptat ca Parlamentul European să blocheze acordul privind tarifele impuse de Donald Trump Uniunii Europene, negociat anul trecut cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cele două mari grupuri politice din Parlament au anunțat că vor opri procesul de ratificare legală ca răspuns la cele mai recente amenințări ale președintelui american. Acordul prevede stabilirea tarifelor americane pentru importurile din UE la 15%, în schimbul renunțării de către Uniune la aplicarea de taxe vamale pentru exporturile americane.

Pe coridoarele UE, unii oficiali – inclusiv președintele Franței, Emmanuel Macron – lansează ideea de a pune în stare de alertă „bazooka” economică a blocului, Instrumentul Anti-Coerciție (ACI).

Macron a evocat chiar în discursul de la Forumul de la Davos faptul că UE ar putea folosi arma sa comercială împotriva SUA.

Președintele francez a declarat că Uniunea Europeană trebuie „să nu ezite să utilizeze” Instrumentul Anti-Coerciție pentru a răspunde amenințărilor cu tarife formulate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, la adresa europenilor. Este vorba despre așa-numita “bazooka” comercială, care nu a fost întrebuințată de la crearea sa în 2023. Mecanismul ar putea permite Uniunii să impună restricții asupra comerțului, accesului la investiții străine și achizițiilor publice și ar putea permite revocarea licențelor de operare în UE deținute de companii americane.

„Am putea ajunge în situația de a folosi Instrumentul Anti-Coerciție împotriva Statelor Unite. Este o nebunie. Acesta este rezultatul imprevizibilității și al unei agresiuni inutile”, a spus el, precizând că preferă respectul și nu brutalitatea, într-o aluzie la președintele american Donald Trump.

Un apel împotriva acomodării față de marile puteri a făcut tot la Davos și premierul canadian, Mark Carney, în discursul său de la Davos, în timp ce președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a arătat, pe aceeași scenă a Forumului, că șocurile geopolitice „seismice” vor construi o „nouă Europă independentă”, în care răspunsul blocului continental la tarifele americane și situația legată de Groenlanda va fi de neclintit și unit.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

De la München, Stoltenberg face apel la interesul comun al securității între Europa și SUA: Cu cât putem cădea mai mult de acord și asupra valorilor, cu atât mai bine

Published

on

© Alexander Koerner/ MSC

Corespondență din München

Alianța transatlantică dintre Europa și Statele Unite trebuie să funcționeze ținând cont de valori și de interese, a afirmat duminică ministrul finanțelor din Norvegia, Jens Stoltenberg, ex-secretar general al NATO și viitor președinte al Conferinței de Securitate de la München.

Vorbind în cadrul panelului „Visul european: Apărarea valorilor fundamentale, aflată sub presiune”, Stoltenberg a oferit perspectivă pragmatică asupra modului în care ar trebui să funcționeze Alianța Nord-Atlantică.

Cu cât putem cădea mai mult de acord asupra valorilor, cu atât mai bine. Dar, în esență, ceea ce contează cu adevărat când vine vorba de securitate este să realizăm că avem un interes comun de a ne proteja și apăra reciproc”, a spus el, în ceea ce pare să reprezinte un apel la realismul lucid invocat și de președintele finlandez Alexander Stubb în politica externă a țării sale.

Cel care a condus vreme de un deceniu destinele NATO, de la jumătatea celei de-a doua administrații Obama și până la finalul administrației Biden, trecând prin prima administrație Trump, a recunoscut că există o relație între valori și interese

„Și uneori aceste chestiuni se amestecă și, desigur, există o relație între valori și interese, dar cred că istoria NATO și a prietenilor săi demonstrează că pot exista diferențe destul de serioase în privința valorilor, iar totuși suntem capabili să ne mobilizăm în jurul intereselor noastre comune”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Citiți și „Plec. SUA nu au nevoie de NATO” – a spus Trump, rememorează Stoltenberg din culisele întâlnirii care a adus NATO în pragul colapsului: Am crezut că Alianța se destramă sub ochii mei

Fostul secretar general al NATO a fost numit în poziția noul ministru de finanțe al Norvegiei, în cadrul unei remanieri guvernamentale, în ianuarie 2025, marcând o reîntoarcere în politica națională a țării pe care a servit-o în două rânduri ca prim-ministru.

Stoltenberg, care ar fi trebuit să preia funcția de președinte al Conferinței de Securitate de la München după ediția din 2025 de la Christoph Heusgen, a acceptat să revină în guvernul țării sale într-un context complicat. Până atunci, la cârma Conferinței a revenit veteranul diplomat Wolfgang Ischinger.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Zelenski și “curajosul” popor ucrainean, laureații premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München la patru ani de război al Rusiei în Ucraina

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Corespondență din München

Poporul ucrainean, reprezentat de președintele Volodimir Zelenski, este laureatul din acest an Premiului Ewald von Kleist al Conferinței de Securitate de la München, la patru ani de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Zelenski a transmis, într‑o postare oficială pe X, că premiul reprezintă „un premiu al forței ucrainene și al prieteniei noastre.

Șeful statului ucrainean a subliniat că „fără prietenie, forța nu este niciodată suficientă” și a explicat că Ucraina muncește pentru a construi „cel puțin înțelegere reciprocă, respect reciproc și tratament corect cu toată lumea… și, și mai bine – o prietenie adevărată.”

El a mulțumit tuturor celor care susțin Ucraina și celor care „lucrează pentru a opri acest război cu o pace reală.”

„Vă mulțumesc că respectați poporul nostru – toți ucrainenii. Și noi vă respectăm. Vă mulțumesc”, a mai afirmat Zelenski.

 

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă.

Membru al familiei von Kleist și ofițer în Wehrmacht în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, părinții săi au fost activi în rezistența germană împotriva lui Adolf Hitler. von Kleist a fost desemnat să îl ucidă pe Hitler într-un atac sinucigaș și a fost ultimul supraviețuitor al complotului din 20 iulie 1944 pentru asasinarea lui Hitler.

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

În 2019, premiul a revenit prim-miniștrilor Greciei și Macedoniei de Nord pentru acordul istoric care a favorizat intrarea celei din urmă țări în NATO, în 2020 acest premiu a fost acordat Organizației Națiunilor Unite, în 2021 fostului cancelar german Angela Merkel, în 2022 fostului secretar general al NATO Jens Stoltenberg, în 2023 Finlandei și Suediei ca urmare a deciziei aderării celor două țări la NATO, în 2024 fostului secretar de stat american John Kerry, iar în 2025 șefei diplomației Uniunii Europene Kaja Kallas.

Continue Reading

ROMÂNIA

BREAKING Nicușor Dan anunță că România acceptă invitația lui Trump: Va participa la Washington la prima reuniune a Consiliului Păcii, în calitate de observator

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că România acceptă invitația lui Trump și va participa la prima reuniune a Consiliului Păcii, în calitate de observator.

“Voi participa sǎptǎmâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Pǎcii la Washington, rǎspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza. Decizia de a fi prezent la aceste discuții are la bază susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite ale Americii. România a susținut permanent necesitatea identificării unei soluții care să ducă la încheierea conflictului și a acordat sprijin populației civile din Fâșia Gaza, în special prin operațiuni de evacuare medicalǎ de urgențǎ”, a scris el, pe Facebook.

 

Citiți și Meloni anunță că Italia va participa la Consiliul Păcii în calitate de observator, după o invitație din partea SUA

Carta fondatoare a Consiliului pentru Pace în Gaza înființat la propunerea președintelui american Donald Trump a fost semnată, pe 22 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, cu Bulgaria și Ungaria fiind singurele țări din Uniunea Europeană care au semnat documentul.

Mai multe țări ale UE au declinat oferta lui Trump, în vreme ce Polonia și România au afirmat că au demarat analize interne privind implicațiile acestei decizii asupra obligațiilor internaționale ale celor două țări, respectiv Carta ONU, Tratatul Uniunii Europene și decizii ale UE în materie de politică externă și de securitate comună.

Șeful statului român Nicușor Dan a declanșat un aprofundat proces de analiză al conținutului și implicațiilor Cartei Consiliului pentru Pace în Gaza, unde România a fost invitată să se alăture de președintele american Donald Trump. În același timp, Nicușor Dan a salutat inițiativa omologului american.

Ulterior, Nicușor Dan a anunțat că a primit invitația de a participa la prima reuniune a Consiliului de Pace, care va avea loc la Washington, în data de 19 februarie, subliniind că autoritățile române analizează în acest moment condițiile în care țara noastră ar putea lua parte la eveniment.

Suntem încă în discuții cu partea americană și obiectul discuției este care poate să fie statutul unei țări care în momentul acesta, cum e România, nu poate să fie decât observator. Adică, care este formatul discuției și eventualii observatori care este rolul lor în această ședință? În funcție de răspunsul părții americane, decidem dacă să mergem sau să nu mergem”, a explicat președintele și joi, 12 februarie, înaintea participării la reuniunea informală a Consiliului European care are loc în Belgia, la Castelul din Alden Biesen.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

NATO8 hours ago

De la München, Stoltenberg face apel la interesul comun al securității între Europa și SUA: Cu cât putem cădea mai mult de acord și asupra valorilor, cu atât mai bine

U.E.9 hours ago

Kaja Kallas, ironică la München după discursul lui Rubio: Contrar a ceea ce ar spune unii, Europa woke decadentă nu se confruntă cu “o dispariție civilizațională”

ROMÂNIA9 hours ago

Viitorul hub de securitate maritimă al UE la Marea Neagră, discutat de Oana Țoiu și Kaja Kallas la Conferința de Securitate de la München

INTERVIURI14 hours ago

EXCLUSIV INTERVIU | Ministrul de externe Oana Țoiu respinge “narativul unei alegeri explicite” între Europa și SUA: România, o țară profund pro-europeană, care susține ferm parteneriatul strategic cu SUA

ROMÂNIA16 hours ago

“Triunghiul Odesa” România – Ucraina – Republica Moldova au convenit, la München, să lanseze Tripla Alianță Cibernetică

INTERVIURI16 hours ago

EXCLUSIV De la München, Oana Țoiu explică decizia României de a merge la prima reuniune a Consiliului Păcii: Sprijinim efortul de pace al lui Trump și respectăm mandatul ONU

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Zelenski și “curajosul” popor ucrainean, laureații premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München la patru ani de război al Rusiei în Ucraina

ROMÂNIA17 hours ago

BREAKING Nicușor Dan anunță că România acceptă invitația lui Trump: Va participa la Washington la prima reuniune a Consiliului Păcii, în calitate de observator

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul apărării: Cine spune că România suferă în relația cu SUA s-ar bucura să avem relații de prietenie cu Rusia. Relația cu SUA – vie, consistentă și în creștere

NATO18 hours ago

Ministrul apărării, despre criticile că România ar cumpăra armament second-hand din Germania și Franța: “Este un narativ rusesc, deranjat că România se mișcă”

NATO2 weeks ago

UE își actualizează Strategia pentru regiunea arctică. Kallas: Arctica a devenit linia de front a competiției globale pentru putere

U.E.4 weeks ago

Europol a destructurat o rețea de trafic de droguri sintetice care opera în UE. Rețeaua se angaja în activități de spălare de bani pentru a-și continua operațiunile ilicite

ROMÂNIA4 weeks ago

Ministerul Muncii și Banca Mondială facilitează dialogul regional privind reformele în serviciile sociale. Florin Manole: Dacă vrem servicii sociale care să conteze, trebuie să ieșim din zona de confort

SUA4 weeks ago

Giorgia Meloni a discutat telefonic cu Donald Trump, căruia i-a transmis că amenințarea cu tarife vamale în chestiunea Groenlandei este „o eroare”

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Președinții Braziliei și Comisiei Europene au sărbătorit acordul comercial UE-Mercosur. Ursula von der Leyen: Bine ați venit în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă

ROMÂNIA2 months ago

Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună

SUA2 months ago

Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată

COMISIA EUROPEANA2 months ago

Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații

ROMÂNIA3 months ago

Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 months ago

Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil

Trending