Șocurile geopolitice „seismice” ar trebui să determine Uniunea Europeană să „se schimbe permanent” și să valorifice oportunitatea de a construi o „nouă Europă independentă”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, în parte perceput ca o aluzie subtilă la președintele american Donald Trump, care marchează marți un an de la revenirea la Casa Albă.
Liderii lumii, în frunte cu Trump, se reunesc în aceste zile la Davos, sub deviza „Spiritul dialogului”, dar încercând să gestioneze pe fundal o criză transatlantică de proporții, declanșată prin decizia președintelui SUA de a impune tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene de la data de 1 februarie, cu sporirea lor la 25% începând cu 1 iunie, până “în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite, obiectiv respins cu fermitate de europeni.
Astfel, Ursula von der Leyen a adresat un apel la consolidarea independenței Europei, evocând atât lecțiile istorice ale sistemului Bretton Woods, cât și provocările actuale ale relației transatlantice, inclusiv printr-o paralelă cu șocul produs de președintele american Richard Nixon în 1971 la adresa ordinii economice globale.
„1971 a fost anul așa-numitului șoc Nixon și al deciziei de a decupla dolarul american de aur. Într-o clipă, bazele Sistemului Bretton Woods și întreaga ordine economică globală – stabilită după război – s-au prăbușit efectiv”, a declarat von der Leyen, amintind de momentul istoric care a marcat începutul unei economii cu adevărat globale. Ea a subliniat că acest eveniment „a oferit și o lecție dură Europei privind necesitatea de a-și întări puterea economică și politică. A fost un avertisment pentru a reduce dependențele – în acest caz de o monedă străină”.
Președinta Comisiei Europene a trasat o paralelă cu situația actuală, arătând că lecția este similară.
„Șocurile geopolitice pot – și trebuie – să servească ca o oportunitate pentru Europa. În opinia mea, schimbarea seismică prin care trecem astăzi este o oportunitate, de fapt o necesitate, pentru a construi o nouă formă de independență europeană. Această nevoie nu este nici nouă, nici o reacție la evenimente recente. Este un imperativ structural de mult timp”, a continuat ea.
„Această nouă Europă deja începe să se contureze”, a spus von der Leyen, dedicând o parte semnificativă a discursului pentru a evidenția aprofundarea legăturilor UE cu țări din întreaga lume, precum blocul Mercosur din America de Sud, Indonezia, Mexic și India.
„Europa vrea să facă afaceri cu centrele de creștere de astăzi și cu marile puteri economice ale acestui secol. De la America Latină la Indo-Pacific și mult dincolo, Europa va alege întotdeauna lumea. Iar lumea este pregătită să aleagă Europa”, a adăugat ea.
Ursula von der Leyen a avertizat Washingtonul să nu intervină în Groenlanda și a subliniat că răspunsul Europei la amenințările lui Trump va fi „neclintit”. Ea a recunoscut că situația de securitate a continentului s-a schimbat, în contextul eforturilor președintelui american de a rescrie dramatic alianța transatlantică.
„Cred că Europa trebuie să se adapteze noii arhitecturi de securitate și noilor realități cu care ne confruntăm acum”, a afirmat von der Leyen, fără a-l menționa în mod explicit pe Trump. „De aceea Europa își pregătește propria strategie de securitate, pe care intenționăm să o publicăm mai târziu în acest an”, a continuat președinta executivului european.
Strategia a fost anunțată pentru prima dată săptămâna trecută, la o conferință de presă în Cipru, pentru a „recunoaște schimbările și nevoile geostrategice” și a calcula „răspunsul adecvat” al Uniunii Europene.
„A ne arunca într-o spirală descendentă periculoasă ar ajuta doar adversarii pe care ne străduim amândoi atât de mult să-i ținem departe de peisajul nostru strategic. Deci răspunsul nostru va fi neclintit, unit și proporțional”, a spus ea în discursul său de la Davos.
Șefa Comisiei Europene a reafirmat că suveranitatea Groenlandei este „non-negociabilă” și a subliniat că „este dreptul unui popor suveran să-și decidă propriul viitor”.
Pe acest fond, liderii celor 27 de guverne ale Uniunii Europene se vor reuni pe 22 ianuarie, pentru a discuta un răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, în vreme ce ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit de urgență la Bruxelles și au luat în calcul aplicarea unor tarife în valoare de 93 de miliarde de euro asupra Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană, iar Franța, prin președintele Emmanuel Macron, solicită activarea Instrumentului anti-coerciție al UE, așa-numita “bazooka” comercială, care nu a fost întrebuințată de la crearea sa în 2023. De asemenea, este de așteptat ca Parlamentul European să blocheze acordul privind tarifele impuse de Donald Trump Uniunii Europene, negociat anul trecut cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cele două mari grupuri politice din Parlament au anunțat că vor opri procesul de ratificare legală ca răspuns la cele mai recente amenințări ale președintelui american. Acordul prevede stabilirea tarifelor americane pentru importurile din UE la 15%, în schimbul renunțării de către Uniune la aplicarea de taxe vamale pentru exporturile americane.
Sporind tensiunile, președintele american Donald Trump a publicat peste noapte o serie de mesaje pe rețeaua sa socială, precizând că a discutat telefonic cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că a convenit asupra unei întâlniri la Davos cu actorii-cheie pe tema Groenlandei, după care a publicat un mesaj text de la președintele francez Emmanuel Macron care îl invita la o cină și la o reuniune G7 la Paris, a distribuit o fotografie modificată cu o hartă a emisferei vestice care prezenta Canada (și Venezuela) drept teritorii americane și a criticat dur Marea Britanie pentru cedarea unei baze militare din Oceanul Indian.
Tot în discursul de la Davos, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția asupra necesității unei strategii europene ferme pentru securitatea Arcticii, în contextul tensiunilor cu Statele Unite privind tarifele și regiunea arctică. Ea a criticat, de asemenea, ultimele amenințări de tarifare ale lui Trump împotriva țărilor UE, ca represalii pentru trimiterea de trupe în Groenlanda, considerând că acestea au fost „o greșeală”, care a subminat spiritul acordului încheiat între Washington și Bruxelles vara trecută.
Discursul lui von der Leyen a venit după ce secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a transmis un mesaj de liniștire a apelor transatlantice tulburate de decizia președintelui SUA de a impune tarife vamale. “Apartenența SUA la NATO nu este pusă la îndoială. Suntem parteneri în încercarea de a opri acest război tragic dintre Rusia și Ucraina. Asta nu înseamnă că nu putem avea dezacorduri cu privire la viitorul Groenlandei”, a declarat oficialul american.
„Când vine vorba de securitatea regiunii arctice, Europa este pe deplin angajată. Și împărtășim obiectivele Statelor Unite în această privință. De exemplu, Finlanda – unul dintre cei mai noi membri NATO – vinde primele sale nave de tip icebreaker către SUA. Aceasta arată că avem capacitatea chiar aici, în gheață. Forțele noastre nordice NATO sunt pregătite pentru Arctica. Și, mai presus de toate, securitatea Arcticii poate fi asigurată doar împreună. De aceea, tarifele suplimentare propuse sunt o greșeală, mai ales între aliați de lungă durată. UE și SUA au convenit asupra unui acord comercial în iulie trecut. Și în politică, la fel ca în afaceri – un acord este un acord. Iar când prietenii își strâng mâinile, acest lucru trebuie să însemne ceva”, a afirmat von der Leyen.
Președinta Comisiei a detaliat planurile Uniunii pentru regiunile arctice, subliniind investițiile și cooperarea europeană.
„Primul principiu: solidaritate deplină cu Groenlanda și Regatul Danemarcei. Suveranitatea și integritatea teritoriului lor nu sunt negociabile. În al doilea rând, lucrăm la un val masiv de investiții europene în Groenlanda. Vom colabora cu Groenlanda și Danemarca pentru a sprijini economia locală și infrastructura. În al treilea rând, vom lucra cu SUA și toți partenerii pentru o securitate arctică mai largă. Aceasta este clar în interesul nostru comun și vom intensifica investițiile. În special, cred că ar trebui să folosim creșterea cheltuielilor pentru apărare pentru a dezvolta capacități europene de icebreaker și alte echipamente esențiale pentru securitatea Arcticii. În al patrulea rând, în același spirit, trebuie să lucrăm cu toți partenerii regionali pentru a consolida securitatea comună. De aceea, vom analiza modul de întărire a parteneriatelor de securitate cu parteneri precum Marea Britanie, Canada, Norvegia, Islanda și alții. În cele din urmă, cred că Europa trebuie să se adapteze la noua arhitectură și la realitățile de securitate pe care le avem acum. De aceea, Europa își pregătește propria strategie de securitate, pe care intenționăm să o publicăm mai târziu în acest an. Ca parte a acesteia, ne actualizăm strategia arctică. Și în centrul acesteia va sta principiul fundamental: este pentru popoarele suverane să decidă propriul viitor”, a susținut ea.
Ursula von der Leyen a subliniat astfel că Europa trebuie să combine independența strategică cu cooperarea transatlantică, pentru a preveni conflictele comerciale și pentru a-și consolida securitatea în cel mai nordic punct al continentului.
„Europa trebuie să-și accelereze eforturile pentru independență – de la securitate la economie, de la apărare la democrație. Ce este esențial este că lumea s-a schimbat permanent. Trebuie să ne schimbăm odată cu ea”, a conchis șefa Comisiei Europene.
