Eurodeputatul Dan Motreanu, alături de mai mulți europarlamentari, a solicitat Comisiei Europene elaborarea unei strategii europene cuprinzătoare pentru alimentele și furajele pe bază de plante.

„Încurajăm Comisia să prezinte cât mai repede strategia pe care a anunțat-o privind proteinele pentru alimente și furaje”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Acesta a precizat că sprijinirea producției de alimente pe bază de plante completează agricultura tradițională și nu se află în opoziție cu aceasta.

„Pentru a ne asigura că suntem aprovizionați cu destule alimente și să fim mai puțin dependenți de alte țări, este important să ne diversificăm sursele de proteine. În prezent, sistemul nostru alimentar se bazează foarte mult pe importurile de furaje bogate în proteine, așa că trebuie să găsim și alte variante, mai ales din surse europene”, a adăugat Dan Motreanu.

Potrivit eurodeputatului, un exemplu bun care poate fi urmat este Strategia Națională a Danemarcei pentru alimentele pe bază de plante.

„Acest program, sprijinit prin fonduri dedicate și intervenții bine gândite, de la cursuri specializate pentru bucătari la stimulente pentru agricultori, arată cum o politică publică coerentă poate încuraja inovația și dezvoltarea durabilă”, a spus el.

În final, Dan Motreanu a subliniat faptul că sprijinirea acestui sector nu doar că va răspunde cererii tot mai mari din partea consumatorilor și va susține obiectivele de mediu, dar va întări și autonomia noastră strategică, va încuraja inovația în domeniul alimentar și va păstra libertatea de alegere a consumatorilor europeni.

O delegație a Comisiei pentru Libertăți Civile din Parlamentul European a efectuat o vizită de lucru în Ungaria, în perioada 14-16 aprilie, pentru a verifica în teren dacă preocupările instituțiilor europene cu privire la starea valorilor UE se justifică, iar Parlamentul European trage un nou semnal de alarmă privind statul de drept în Ungaria, care trece printr-o „deteriorare incontestabilă.” Constatările delegației vor sta la baza unui viitor raport care propune căi de urmat în procedura de protejare a valorilor UE în Ungaria, informează un comunicat al Legislativului European.

„Constatările delegației indică faptul că nu există nicio îmbunătățire în comparație cu situația evidențiată în rezoluțiile anterioare ale Parlamentului. În plus, există o tendință îngrijorătoare de continuare a erodării, inclusiv în ceea ce privește independența sistemului judiciar, libertatea mass-media, libertatea academică și spațiul critic pentru societatea civilă. Aceste evoluții sunt în contrast puternic cu valorile consacrate la articolul 2 din TUE”, a declarat în numele delegației eurodepuatul din grupul Verzilor, Tineke Strik, șeful delegației LIBE.

© European Union 2025 – Source : EP

Eurodeputatul Wawrykiewicz, reprezentant al Grupului Popularilor Europeni din PE, a declarat: „Am observat o deteriorare incontestabilă a situației și chiar o negare deschisă a statului de drept. Aceasta include procesul de reducere a independenței sistemice a sistemului judiciar. Standardele și garanțiile UE în această privință nu sunt respectate. În plus, avem de-a face cu refuzul intenționat al guvernului de a pune în aplicare hotărârile-cheie ale instanțelor europene din punctul de vedere al valorilor consacrate în articolul 2 din tratat.”

Eurodeputatul Śmiszek, reprezentantul Grupului Social-democraților din PE, a declarat că: „Încălcarea continuă a drepturilor LGBTIQ în Ungaria este foarte îngrijorătoare. Interzicerea Budapest Pride și a tuturor evenimentelor LGBTIQ conexe încalcă legislația și valorile UE. Este, de asemenea, o restricție gravă a dreptului la întrunire pașnică. Aceasta subminează statul de drept și democrația.”

Eurodeputatul Wilmès (Renewa declarat următoarele: „Ceea ce vedem în Ungaria nu este statul de drept, ci mai degrabă un stat de drept în care majoritatea conducerii și-a consolidat puterea, reducând la tăcere vocile minorităților și oprimând opiniile diverse, după cum demonstrează încă o dată restricționarea libertății de întrunire. Retorica agresivă și intimidarea sistemică sunt permise de controlul extins al guvernului asupra peisajului mediatic, unde campaniile de defăimare au devenit noua normă.”

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat, împreună cu mai mulți europarlamentari, direcționarea unor resurse dedicate din politica de coeziune către regiunea celor Trei Mări, care include și România.

„Am semnat o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, prin care cerem recunoașterea importanței speciale a regiunii celor Trei Mări în conturarea viitorului Uniunii Europene. Facem apel la înființarea unui fond special în cadrul politicii de coeziune a UE pentru a sprijini proiecte strategice, transnaționale, desfășurate sub egida Inițiativei celor Trei Mări”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Citiți și: În cadrul discuțiilor de la Cotroceni cu Ilie Bolojan, eurodeputatul Dan Motreanu a subliniat că România trebuie să acționeze rapid pentru a putea folosi în continuare fondurile din Politica de Coeziune

Dan Motreanu a explicat că Inițiativa celor Trei Mări, care reunește treisprezece state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Adriatică, Marea Baltică și Marea Neagră, joacă un rol tot mai important în asigurarea coeziunii europene, a rezilienței strategice și a unității.

El a avertizat că, în ciuda progreselor remarcabile, regiunea se confruntă în continuare cu disparități persistente în ceea ce privește infrastructura, energia și dezvoltarea digitală, care riscă să adâncească inegalitățile din cadrul Uniunii

„În fața amenințărilor geopolitice tot mai mari, în special din partea Rusiei, necesitatea investițiilor în conectivitatea, reziliența și integrarea regiunii este mai urgentă ca niciodată”, a subliniat eurodeputatul.

Acesta a punctat că investițiile în transport, energie, infrastructură digitală și în capacitățile regionale de securitate nu mai sunt doar despre reducerea decalajelor din Uniunea Europeană.

„Aceste investiții au devenit un imperativ strategic pentru întreaga Europă”, a afirmat Dan Motreanu.