Connect with us

NATO

NATO: Un număr record de 23 de aliați, inclusiv România (2,25%), ating sau depășesc ținta de 2% din PIB pentru apărare în 2024

Published

on

© NATO

Un număr record de 23 de țări NATO din 32 vor atinge ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare ale Alianței în anul 2024, potrivit celor mai recente statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică la începutul săptămânii trecute, în contextul vizitei secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington, cu România fiind situată la un buget estimat al apărării de 2,25% din PIB pentru anul 2024.

Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins cifra de 2% pentru prima dată.

“În toată Europa și Canada, aliații NATO cresc, în acest an, cheltuielile pentru apărare cu 18%. Aceasta este cea mai mare creștere din ultimele decenii”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, săptămâna trecută.

Faptul că 23 de țări îndeplinesc obiectivul – care a fost stabilit în urmă cu 10 ani – înseamnă “mai mult de două ori mai multe decât în urmă cu patru ani și demonstrează că aliații europeni și Canada fac cu adevărat un pas înainte și își asumă partea lor de responsabilitate comună de a ne proteja pe toți în alianța NATO”.

Polonia se află în fruntea clasamentului, cu 4,12 %, urmată de Estonia (3,43%), SUA (3,38%), Letonia (3,15%) și Grecia (3,08%). Croația, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare.

Potrivit raportului anual al NATO, publicat la 14 martie 2024 pentru anul 2023, România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară.

În 2024, România plănuiește să investească 2,25% din PIB pentru apărare.

© NATO

Și în 2024, România are proiectat să aloce și să cheltuiască minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, fiind preconizat 30,8% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară urmează a fi înregistrat în Polonia (51,1%), Ungaria (47,8%), Albania (47,7%) și Finlanda (45,8%).

© NATO

Din totalul bugetului militar, România va cheltui 30,8% din fonduri pentru înzestrare, 43,3% pentru personal, 15,0% pentru operațiuni și mentenanță și 10,9% pentru infrastructură.

Spre comparație, în 2023, România a cheltuit 21,9% din fonduri pentru înzestrare, 59,7% pentru personal, 13,9% pentru operațiuni și mentenanță și 4,5% pentru infrastructură. Se observă astfel o diminuare cu peste 16 puncte procentuale a cheltuielilor pentru personal distribuite în creștere de 9% pentru înzestrare, 1% pentru operațiuni și 6,4% pentru înfrastructură, o creștere cu o treime a cheltuielilor pentru înzestrare și mai mult decât dublă în ce privește investițiile în infrastructură.

© NATO

NATO colectează date privind cheltuielile de apărare de la aliați și le publică în mod regulat. Ministerul Apărării al fiecărui aliat raportează cheltuielile de apărare curente și viitoare estimate în conformitate cu o definiție convenită. Sumele reprezintă plățile unui guvern național care au fost sau vor fi efectuate în cursul anului fiscal pentru a satisface nevoile forțelor sale armate, ale aliaților sau ale Alianței.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

MSC 2025 | Donald Tusk iese la rampă și cere un plan european de acțiune pentru Ucraina și securitatea Europei: Altfel viitorul nostru va fi decis de alte puteri

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din München

Europa are nevoie de propriul plan de acțiune pentru Ucraina și pentru propria securitate, altfel viitorul ei va fi decis de alte puteri, a declarat sâmbătă premierul polonez Donald Tusk.

Europa are nevoie urgentă de propriul plan de acțiune privind Ucraina și securitatea noastră, altfel alți actori globali vor decide cu privire la viitorul nostru. Nu neapărat în conformitate cu propriul nostru interes”, a scris Tusk pe platforma de social media X ca urmare a evoluțiilor de la Conferința de Securitate de la München.

Acest plan trebuie să fie pregătit acum. Nu există timp de pierdut”, a completat el.

La o zi după ce vicepreședintele american J.D. Vance a urcat pe scena Conferinței, lansând diatribe puternice la adresa europenilor cu privire la abordarea lor față de democrație și afirmând că aceasta este în regres pe bătrânul continent, liderii europeni au reacționat și au cuplat eforturile lor de apărare a democrației și a libertății la nevoia unei Uniuni Europene mai puternice și mai suverane, inclusiv pentru a sprijini Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la o unitate europeană sporită în fața amenințării reprezentate de agresiunea rusă și a posibilității ca SUA, sub conducerea lui Donald Trump, să își retragă sprijinul pentru Ucraina, evaluând că a sosit vremea înființării forțelor armate europene.

Zelenski s-a întâlnit vineri și cu vicepreședintele american, iar după dialogul dintre delegațiilor Ucrainei și Statele Unite, liderul de la Kiev a avut o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron, cu liderul francez anunțând accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge cu adevărat pe Putin să negocieze pacea.

O abordare similară a avut-o și cancelarul german în exercițiu Olaf Scholz, care a prezis că noul guvern ce va rezulta după alegeri va crea o scutire pentru cheltuielile cu apărarea și securitatea atunci când se va face referire la limita constituțională a națiunii privind datoria publică.

Frâna datoriei care este consacrată în constituția germană include excepții pentru situații de urgență. Un război în mijlocul Europei este o urgență, ce altceva ar putea fi?”, a spus Scholz, la o zi după ce, pe scena Conferinței, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar.

În ceea ce îi privește, atât Scholz, cât și von der Leyen au abordat situația Ucrainei, ca urmare a faptului că președintele american Donald Trump a anunțat că a convenit cu președintele rus Vladimir Putin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Președinta Comisiei Europene a declarat că forțarea Ucrainei să încheie un acord prost pentru a pune capăt războiului cu Rusia ar dăuna intereselor SUA.

Voi fi foarte limpede. O Ucraină eșuată ar slăbi Europa, dar ar slăbi și Statele Unite”, a afirmat von der Leyen, într-un discurs susținut pe podiumul Conferinței de Securitate de la München, care este umbrită de incertitudinea cu privire la politica SUA față de Ucraina.

Continue Reading

NATO

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

Published

on

© Angelika Warmuth/MSC

Corespondență din München

Cancelarul german Olaf Scholz a prezis sâmbătă că un nou guvern va crea o scutire pentru cheltuielile cu apărarea și securitatea atunci când se va face referire la limita constituțională a națiunii privind datoria publică.

Scholz s-a declarat convins că viitoarea conducere a țării, care va fi stabilită la alegerile din 23 februarie, va introduce scutiri suplimentare pentru a slăbi așa-numita “frână a datoriei”, în timp ce Germania și alte națiuni europene se luptă cu răspunsul lor la atacul Rusiei asupra Ucrainei.

“Prezic acest lucru astăzi, va exista un sprijin majoritar pentru acest lucru după alegeri”, a declarat el într-un discurs la Conferința de securitate de la München.

Frâna datoriei care este consacrată în constituția germană include excepții pentru situații de urgență. Un război în mijlocul Europei este o urgență, ce altceva ar putea fi?”, a spus Scholz, la o zi după ce, pe scena Conferinței, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar.

Săptămâna trecută, la summitul apărării europene, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că țara sa intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.

La scurt timp după ce a ajuns cancelar al Germaniei și Rusia a invadat Ucraina, Scholz a rostit în Parlamentul german celebrul discurs “Zeitenwende” prin a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru ca Berlinul să ajungă la 2% din PIB pentru apărare.

Alianța conservatoare CDU/CSU condusă de Friedrich Merz, care conduce în sondaje cu un sprijin de aproximativ 30%, a semnalat că este deschisă la ajustări ale limitei de îndatorare, dar în general dorește să o mențină în vigoare.

Rolul Germaniei și al aliaților săi europeni în sprijinirea Ucrainei a intrat în centrul atenției după convorbirea telefonică de miercuri dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin cu privire la modalitatea de a pune capăt războiului din Ucraina.

Legat de creșterea bugetelor militare, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.

Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.

Continue Reading

NATO

Trump nu va intra cu “ochelari de cal” în negocierile de pace Rusia-Ucraina, asigură J.D. Vance, amenințând cu sancțiuni și acțiuni militare dacă Putin nu încheie un acord cu Ucraina

Published

on

© NATO

Corespondență din München

Statele Unite ar putea adopta sancțiuni contra Moscovei și ar putea trece la o eventuală acțiune militară dacă președintele rus Vladimir Putin nu acceptă un acord de pace cu Ucraina ce ar garanta independența pe termen lung a Kievului, a avertizat vicepreședintele american J.D. Vance, într-un interviu pentru Wall Street Journal, potrivit Reuters.

Există pârghii economice, există evident pârghii militare’‘ pe care SUA le-ar putea folosi contra lui Putin, a spus JD Vance într-un interviu acordat publicației americane înainte de a respecta o tradiție a politicii externe a SUA și anume ca vicepreședintele SUA să se adreseze Conferinței de Securitate de la München.

”Există o serie de formulări, de configurări, dar ne pasă de independența suverană a Ucrainei”, a spus el.

Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa.

Cred că se va ajunge la o înțelegere care va șoca o mulțime de oameni. Președintele nu va intra în asta cu ochelari de cal. El va spune: „Totul este pe masă, haideți să facem o înțelegere””, a declarat Vance, citat de Wall Street Journal.

Aflat la München. J.D. Vance s-a întâlnit deja cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a respins o “pace care este o capitulare” în Ucraina și a făcut apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă. De la Berlin, cancelarul demisionar olaf Scholz a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.

Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus și Donald Tusk, premierul polonez, într-o discuție de coordonare cu mai mulți lideri europeni înainte de Conferința din capitala Bavariei.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL58 seconds ago

MSC 2025 | Donald Tusk iese la rampă și cere un plan european de acțiune pentru Ucraina și securitatea Europei: Altfel viitorul nostru va fi decis de alte puteri

NATO2 hours ago

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

POLITICĂ3 hours ago

Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace

INTERNAȚIONAL3 hours ago

MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa

U.E.5 hours ago

MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei

INTERNAȚIONAL7 hours ago

MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin

EDITORIALE20 hours ago

“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”

INTERNAȚIONAL22 hours ago

MSC 2025 | “Nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”, îi transmite Zelenski lui Trump, având alături senatori republicani și democrați

ROMÂNIA2 days ago

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ2 weeks ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.2 weeks ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

Trending