Un număr record de 23 de țări NATO din 32 vor atinge ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare ale Alianței în anul 2024, potrivit celor mai recente statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică la începutul săptămânii trecute, în contextul vizitei secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington, cu România fiind situată la un buget estimat al apărării de 2,25% din PIB pentru anul 2024.
Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins cifra de 2% pentru prima dată.
“În toată Europa și Canada, aliații NATO cresc, în acest an, cheltuielile pentru apărare cu 18%. Aceasta este cea mai mare creștere din ultimele decenii”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, săptămâna trecută.
Faptul că 23 de țări îndeplinesc obiectivul – care a fost stabilit în urmă cu 10 ani – înseamnă “mai mult de două ori mai multe decât în urmă cu patru ani și demonstrează că aliații europeni și Canada fac cu adevărat un pas înainte și își asumă partea lor de responsabilitate comună de a ne proteja pe toți în alianța NATO”.
Polonia se află în fruntea clasamentului, cu 4,12 %, urmată de Estonia (3,43%), SUA (3,38%), Letonia (3,15%) și Grecia (3,08%). Croația, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare.
Potrivit raportului anual al NATO, publicat la 14 martie 2024 pentru anul 2023, România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară.
În 2024, România plănuiește să investească 2,25% din PIB pentru apărare.
Și în 2024, România are proiectat să aloce și să cheltuiască minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, fiind preconizat 30,8% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară urmează a fi înregistrat în Polonia (51,1%), Ungaria (47,8%), Albania (47,7%) și Finlanda (45,8%).
Din totalul bugetului militar, România va cheltui 30,8% din fonduri pentru înzestrare, 43,3% pentru personal, 15,0% pentru operațiuni și mentenanță și 10,9% pentru infrastructură.
Spre comparație, în 2023, România a cheltuit 21,9% din fonduri pentru înzestrare, 59,7% pentru personal, 13,9% pentru operațiuni și mentenanță și 4,5% pentru infrastructură. Se observă astfel o diminuare cu peste 16 puncte procentuale a cheltuielilor pentru personal distribuite în creștere de 9% pentru înzestrare, 1% pentru operațiuni și 6,4% pentru înfrastructură, o creștere cu o treime a cheltuielilor pentru înzestrare și mai mult decât dublă în ce privește investițiile în infrastructură.
NATO colectează date privind cheltuielile de apărare de la aliați și le publică în mod regulat. Ministerul Apărării al fiecărui aliat raportează cheltuielile de apărare curente și viitoare estimate în conformitate cu o definiție convenită. Sumele reprezintă plățile unui guvern național care au fost sau vor fi efectuate în cursul anului fiscal pentru a satisface nevoile forțelor sale armate, ale aliaților sau ale Alianței.