Diagnosticul precoce și accesul rapid la tratamente inovatoare pot schimba semnificativ evoluția bolilor autoimune, reducând complicațiile și îmbunătățind calitatea vieții pacienților, subliniază Prof. Univ. Dr. Andra Bălănescu, șef al Secției Clinice Reumatologie și Medicină Internă I din cadrul Spitalului Clinic Sfânta Maria.
„Dacă la anumiți pacienți începi un tratament inovator mai precoce, șansa ca, la un moment dat, acel pacient să se reintegreze în muncă, să ajungă în ceea ce cu toții ne-am dorit, ceea ce se numește drug-free remission, adică să nu mai aibă nevoie de tratament, este mult mai mare decât dacă aștepți să ajungă într-o formă tardivă”, a subliniat specialistul în cadrul mesei rotunde „Boli inflamatorii mediate imun – parteneriat și dialog pentru pacienți”, organizată de U.S. Commercial Service și Abbvie.
De asemenea, aceasta a menționat că există beneficii financiare și pentru întregul sistem de sănătate: „Inclusiv din punct de vedere financiar, este mai costisitor să aștepți decât să începi tratamentul devreme. Se reintegrează mai repede. Pacientul aflat într-un stadiu avansat nu va ajunge în drug-free remission. În schimb, la cel la care tratamentul începe precoce, șansele sunt mult mai mari”.
În cadrul intervenției sale, Prof. Univ. Dr. Andra Bălănescu, a explicat de ce pacientul cu o boală autoimună are nevoie de un management holistic: „Cum ar putea un reumatolog să se descurce singur în fața unor boli precum sclerodermia, o boală absolut îngrozitoare, cu afectare multisistemică și, parcă în ultima vreme, din ce în ce mai severă și mai greu de manageriat, fără ajutorul dermatologului care să se ocupe de afectarea cutanată, fără ajutorul gastroenterologului care să se ocupe de afectarea tractului gastrointestinal, foarte severă în această boală, fără ajutorul pneumologului care să ne ajute să evaluăm pneumopatia interstițială difuză?”
„Suntem deja în fața unor boli complexe, heterogene, în care o singură specialitate nu poate face față. Afectarea multisistemică din aceste boli face ca abordarea multidisciplinară să fie indispensabilă”, a mai adăugat aceasta.
Timpul de așteptare al pacienților români pentru accesul la medicamente inovatoare continuă să crească semnificativ, în timp ce pacienți cu aceleași probleme medicale, dar care locuiesc în alte state UE, au un timp de așteptare rezonabil, de doar câteva luni. CaleaEuropeana.ro prezintă, într-o nouă analiză, cele mai recente date oferite de Studiul W.A.I.T. 2025, care prezintă atât numărul de medicamente inovatoare disponibile în statele europene, cât și timpul de așteptare pentru accesarea acestora de către pacienți. În medie, un pacient român a ajuns să aștepte peste trei ani de zile până când a avut acces compensat la un medicament inovator care a primit aprobarea Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) în perioada 2021-2024.
Ani vs. luni
Timpul de așteptare al pacienților din România nu a scăzut niciodată sub borna de doi ani de zile în ultimele Studii W.A.I.T., începând cu cel din 2020. În studiile anterioare pacienții români au așteptat după cum urmează: 828 de zile în (Studiul W.A.I.T. 2024), 778 de zile în (Studiul W.A.I.T. 2023), 918 de zile (Studiul W.A.I.T. 2022), 899 de zile (Studiul W.A.I.T. 2021) sau 883 de zile (Studiul W.A.I.T. 2020). România a trecut de borna de 1.000 de zile în Studiul W.A.I.T. 2025, care analizează proporția medicamentelor inovatoare compensate și timpul până la compensare pentru medicamentele aprobate la nivel european în perioada 2021-2024.
