Investițiile în domeniul apărării în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au atins un nivel fără precedent de 343 miliarde de euro în anul 2024, o creștere privită drept un răspuns la mediul de securitate aflat în schimbare pe fondul războiului Rusiei în Ucraina și incertitudinii în privința relației transatlantice și a angajamentului de lungă durată al SUA față de securitatea europeană. Acest nivel record este așteptat să crească în 2025, pe fondul investițiilor masive în apărare asumate de liderii UE, depășind pentru prima dată peste 2% din PIB la nivelul statelor UE, în timp ce persistența fragmentării în materie de investiții și armament plasează Europa într-un registru minor în raport cu SUA, Rusia și China.
Recordul de 343 de miliarde de euro reprezentând cheltuieli militare pentru anul trecut reprezintă o creștere de 19% față de anul 2023, ajungând la o medie 1,9% din PIB, se arată în raportul anual al Agenției Europene de Apărare dat publicității marți. În tendința acestei creșteri este surprinsă și România, conform datelor EDA, cu aproape 2,25% din PIB cheltuieli în apărare în 2024, față de 1,7% în 2023.
Pentru prima dată, investițiile în apărare au depășit pragul de 100 miliarde de euro, reprezentând 31% din cheltuielile totale — cea mai mare pondere înregistrată de EDA de la începutul colectării datelor.
„Europa cheltuiește sume record pentru apărare pentru a ne menține oamenii în siguranță și nu ne vom opri aici. Această investiție va fi direcționată către tot, de la cercetare și dezvoltare până la achiziția și producția comună de componente esențiale pentru apărare. Uniunea Europeană folosește toate pârghiile financiare și politice pe care le avem pentru a sprijini statele membre și companiile europene în acest efort. Apărarea astăzi nu mai este un lux, ci fundamentală pentru protejarea cetățenilor noștri. Aceasta trebuie să fie era apărării europene”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene și a Agenției Europene pentru Apărare.
Constatări-cheie privind cheltuielile de apărare europene în 2024: România între cele 16 țări UE care și-au majorat investițiile militare cu peste 10%
În 2024, 25 de state membre și-au majorat cheltuielile de apărare în termeni reali, cu una mai mult decât în 2023, în timp ce doar două țări au redus ușor cheltuielile. Șaisprezece state membre, inclusiv România și-au majorat cheltuielile cu peste 10%, comparativ cu unsprezece în 2023.
În 2024, cheltuielile totale de apărare per militar activ au atins un record de 249.000 de euro, față de 211.000 de euro în 2023 și mult peste cei 138.000 de euro din 2014.
În 2024, 24 de state membre au atins pragul de 20% pentru investițiile în apărare, comparativ cu 20 de state în 2023, ceea ce reflectă o tendință accelerată de orientare a cheltuielilor către investiții.
Achizițiile militare au crescut cu 39%: România, dată ca exemplu cu participarea la achizițiile de rachete Mistral 3 în cadrul UE și rachete sol-aer prin intermediul NATO
Achizițiile de echipamente de apărare au crescut cu 39% față de 2023, ajungând la 88 miliarde de euro în 2024, iar cheltuielile din 2025 sunt prognozate să depășească 100 miliarde. Tendința ascendentă este de așteptat să continue, deoarece mai multe state membre au anunțat noi creșteri bugetare și au semnat contracte majore de achiziții în 2024.
Între exemplele de astfel de achiziții se regăsește și sprijinul financiar acordat prin EDIRPA (instrumentul UE pentru consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun) pentru cumpărarea de rachete Mistral 3, un proiect condus de Franța, în cooperare cu Belgia, Cipru, Estonia, Ungaria, România, Spania, Slovenia și Danemarca.
Potrivit EDA, pe lângă cooperarea în domeniul achizițiilor publice în domeniul apărării la nivelul UE, statele membre cooperează și prin intermediul altor cadre, cum ar fi structurile NATO, acordurile bilaterale sau multilaterale sau acordurile de coproducție pentru achiziționarea de produse din domeniul apărării.
În acest sens, EDA oferă ca exemplu faptul că în 2024 Agenția NATO pentru sprijin și achiziții (NSPA) a anunțat că sprijină Germania, Țările de Jos, România și Spania în achiziționarea de rachete sol-aer.
Achizițiile de echipamente reprezintă peste 80% din investițiile în apărare.
Raportul mai arată că deși nevoile pe termen scurt au determinat statele membre să prioritizeze soluțiile existente, investițiile în R&D au crescut. O creștere semnificativă a cheltuielilor pentru R&D este esențială pentru dezvoltarea capacităților de nouă generație și reducerea dependenței de piețele externe. Cooperarea în domeniul apărării aduce beneficii precum economii de scară, costuri reduse, interoperabilitate îmbunătățită și reducerea duplicărilor. În 2024, cheltuielile pentru R&D în domeniul apărării au crescut. Creșterea de 20% din 2024 reprezintă o accelerare semnificativă față de avansul de 6% înregistrat în 2023. Cheltuielile pentru R&D în apărare au ajuns la 13 miliarde de euro în 2024.
Comparația cu SUA, Rusia și China și eterna fragmentare a apărării europene
Raportul EDA prezintă eforturile europene de apărare și în dinamica celorlalte puteri militare, precum aliatul de peste Ocean, Statele Unite, sau regimurile autocrate de la Moscova și Beijing.
Dincolo de diferența între cheltuielile militare americane (845 miliarde de euro în 2024) și cele europene (343 de miliarde de euro), raportul observă cum fragmentarea de la nivelul UE, în comparație cu bugetul centralizat și unitar al SUA, duce la suprapuneri, risipă de resurse și eficiență redusă.
De exemplu, deși statele UE dețin mai multe tancuri, sisteme de artilerie și vehicule de luptă pentru infanterie decât SUA, acestea sunt împărțite între numeroase modele incompatibile. În schimb, SUA folosesc un număr redus de platforme standardizate, ceea ce simplifică logistica și coordonarea operațională. Fragmentarea este vizibilă și în domeniul naval, unde statele membre operează o gamă foarte variată de fregate, distrugătoare și submarine. În același timp, flota europeană de avioane cisternă pentru realimentare în aer și de aeronave de transport mediu și greu rămâne limitată, creând vulnerabilități în mobilitatea strategică, comparativ cu SUA.
Această fragmentare este cauzată de factori precum utilizarea în continuare a unor sisteme de proveniență sovietică, lipsa de coordonare a ciclurilor de planificare și constrângerile industriale. O planificare și o achiziție comună la nivel european, sprijinite de priorități clare și stimulente financiare, ar putea reduce aceste probleme în viitor și ar contribui la crearea unei apărări europene mai eficiente și mai integrate.
Deși, la nivel agregat, Uniunea Europeană cheltuiește mai mult pentru apărare decât Rusia (107 miliarde de euro) și China (250 miliarde de euro), lipsa de transparență a acestor țări și diferențele de costuri interne fac ca Moscova și Beijingul să obțină o eficiență superioară a cheltuielilor militare. Planificarea integrată, fragmentarea redusă și costurile mai mici pentru personal și infrastructură le permit să transforme bugete aparent mai reduse într-o capacitate operațională mai mare. În termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP), bugetul real al Rusiei a atins 234 miliarde de euro în 2024, aproape dublu față de cifrele obținute prin cursul de schimb oficial, o situație probabil similară și în cazul Chinei.
În ultimele două decenii, Rusia, China și India și-au dublat cheltuielile pentru apărare, în timp ce statele UE au înregistrat doar o creștere de puțin peste 50%, comparabilă cu Japonia. În paralel, SUA și Marea Britanie au menținut un nivel relativ constant. Escaladarea războiului din Ucraina a împins Rusia să majoreze rapid ponderea apărării în PIB, de la 3,7% în 2023 la 5,5% în 2024, cu estimări de 6,4% pentru 2025, accentuând presiunea asupra economiei. În schimb, China și-a păstrat bugetul apărării relativ stabil ca procent din PIB (1,2–1,5% din 2008 încoace), dar valoarea absolută a crescut semnificativ datorită avansului economic accelerat.
Prognoză pentru 2025 pentru apărarea europeană
Raportul EDA arată că deși cheltuielile continuă să crească și se preconizează că vor urca și mai mult în 2025, acestea rămân sub nivelurile puterilor militare precum Statele Unite, subliniind necesitatea unei investiții susținute și a unei colaborări sporite pentru a maximiza eficiența și pentru a asigura interoperabilitatea între forțele armate ale UE.
Cheltuielile de apărare ale UE sunt estimate să ajungă la 381 miliarde de euro în 2025 (față de 343 miliarde în 2024) și vor reprezenta 2,1% din PIB în 2025, depășind pentru prima dată vechiul obiectiv NATO de 2% de la începutul înregistrărilor EDA.
Investițiile în apărare sunt prognozate să se apropie de 130 miliarde de euro în 2025 (față de 106 miliarde în 2024), iar cheltuielile pentru Cercetare și Dezvoltare (R&D) ar putea crește la 17 miliarde de euro în 2025 (față de 13 miliarde în 2024).
Investițiile deja record sunt așteptate să crească anul viitor având în vedere deciziile fără precedent adoptate în prima parte a anului 2025 la nivelul Uniunii Europene.
Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe”/ Readiness 2030 elaborat de Comisia Europeană și care se ridică la 800 de miliarde de euro. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360°” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.
Prima parte a Planului “ReArm Europe / Readiness 2030” vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. Cinsprezece state membre au solicitat deja activarea acestei clauze.
Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.
