Consiliul Uniunii Europene a activat marți clauza de exceptare de la calculul deficitului bugetar a unor investiții suplimentare de până la 1,5% din PIB pentru 15 state membre, măsura fiind parte a planului mai larg “ReArm Europe/ Readiness 2030” anunțat la începutul anului de către Comisia Europeană cu scopul ca țările UE să fie capabile să apere continentul de o potențială agresiune sau să o descurajeze.
Astfel, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul a activat clauza de salvgardare națională în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) pentru a facilita tranziția acestora către cheltuieli mai mari pentru apărare la nivel național, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei.
Statele membre care au solicitat o derogare pentru această clauză de flexibilitate sunt Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia.
“În această conjunctură critică, investițiile în capacitățile noastre de apărare trebuie să rămână principala noastră prioritate. Activarea clauzei de salvgardare națională va permite statelor membre să majoreze cheltuielile pentru apărare, menținând în același timp finanțele publice sustenabile”, a declarat Stephanie Lose, ministrul pentru afaceri economice din Danemarca, țară ce a preluat la 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE.
Una dintre prioritățile președinției daneze a Consiliului este legată de domeniul apărării și securității europene. „Consolidarea apărării europene, este o prioritate absolută. Până în 2030, trebuie să fim capabili să ne apărăm singuri”, a declarat, în aceeași zi, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, premierul danez Mette Frederiksen, în timp ce a prezentat programul Copenhagăi la cârma Consiliului.
Clauza acoperă o perioadă de patru ani și o flexibilitate maximă de 1,5 % din PIB. În practică, această activare înseamnă că Comisia și Consiliul pot decide să nu deschidă o nouă procedură de deficit excesiv pentru aceste 15 state membre, chiar dacă acestea depășesc traiectoria maximă a cheltuielilor nete aprobată de Consiliu, cu condiția ca această depășire să se datoreze creșterii cheltuielilor pentru apărare.
Pentru toate celelalte cheltuieli, statele membre rămân legate de normele bugetare și trebuie să își mențină angajamentul față de punerea în aplicare a cadrului revizuit de guvernanță economică, indiferent de activarea clauzei.
Utilizarea acestei flexibilități ar trebui să contribuie substanțial la consolidarea capacităților de apărare și securitate ale Uniunii Europene și la protecția cetățenilor. De asemenea, aceasta va consolida gradul general de pregătire a UE în materie de apărare, va reduce dependențele strategice, va aborda lacunele critice în materie de capacități și va consolida baza industrială și tehnologică de apărare europeană în întreaga Uniune.
Toate statele membre s-au angajat să consolideze capacitățile de apărare necesare în UE, astfel cum se reamintește în concluziile Consiliului European privind apărarea europeană din 6 martie 2025.
Ulterior, întruniți la Bruxelles în luna iunie, după ce liderii țărilor NATO au agreat ținta de 5% din PIB pentru bugetele apărării până la orizontul anului 2035, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, dintre care 23 conduc și state aliate NATO, au reafirmat necesitatea ca Europa să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine pregătită să răspundă provocărilor și amenințărilor, printr-o abordare completă de tip 360 de grade și având ca punct central planul “ReArm Europe / Readiness 2030”.
Prima parte a Planului “ReArm Europe / Readiness 2030” vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. A doua propunere vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare, acesta fiind noul program SAFE. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.
Deși România, aflată în procedură de deficit bugetar excesiv și în miezul unor pachete fiscale pentru redresarea finanțelor țării, nu se regăsește între cele 15 state care au solicitat activarea clauzei de scutire, la finalul lunii aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis că România va accesa creditul facilitat de UE pentru apărare prin programul SAFE, cu rambursare pe 40 de ani și 10 ani perioadă de grație, și că un grup de lucru coordonat de Cancelaria premierului va pregăti proiectele eligibile.
