Connect with us

U.E.

Robert Habeck atrage atenția asupra riscului ascensiunii extremei-drepte în Germania după modelul austriac și califică alegerile legislative din februarie drept un referendum pentru viitorul politic al țării

Published

on

© European Union 2022

Robert Habeck, candidat la funcția de cancelar din partea Partidului Verzilor germani și ministru al economiei, a lansat duminică un avertisment dur: Germania s-ar putea confrunta cu o preluare a puterii politice de către extrema-dreaptă, asemănătoare cu traiectoria actuală a Austriei, informează Politico Europe

”Dacă se poate întâmpla în Austria, se poate întâmpla și în Germania. Iar hotărârea dacă acest lucru se va întâmpla este acum supusă alegerilor”, a declarat Habeck la convenția Partidului Verzilor din Berlin.

Habeck a dat drept exemplu ascensiunea Partidului Libertății (FPO), de extremă-dreapta, din Austria, însărcinat cu formarea unei coaliții de guvernare, considerând că această situație reprezintă un semnal de avertizare pentru peisajul politic din Germania.

FPO, un partid cu rădăcini naționaliste profunde, conduce negocierile pentru formarea unei coaliții cu Partidul Popular Austriac (OVP), conservator, după ce forțele centriste nu au reușit să formeze un guvern. Pentru Habeck, paralela cu Germania este clară: în ambele țări, popularitatea partidelor de extremă-dreapta a crescut pe fondul dezbaterilor privind migrația și al preocupărilor legate de siguranța publică.

Avertismentul vine în contextul în care Germania se confruntă cu efectele recentului atac cu cuțitul comis de un refugiat afgan, soldat cu moartea a două persoane, inclusiv a unui copil de doi ani.

Incidentul a intensificat apelurile pentru controale mai stricte ale migrației, o platformă politică susținută de liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, care conduce în sondaje cu aproximativ 30 %.

Ca răspuns la tragedie, Merz a propus închiderea granițelor Germaniei pentru toate intrările ilegale, inclusiv pentru solicitanții de azil – o poziție care ar putea atrage sprijinul partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Observațiile lui Merz, care au inclus un apel la acțiune ”indiferent cine este de acord cu propunerile noastre”, au alimentat speculațiile conform cărora CDU este dispusă să riște să renunțe la tabuul colaborării cu AfD în vederea adoptării unor legi mai dure privind migrația.

AFD, creditat cu aproximativ 20% din voturi, a organizat în weekend propria conferință în orașul Halle, din estul țării, și a sărbătorit potențiala prăbușire a zidului politic din Germania, urmat de ani de partidele mainstream pentru a izola extrema-dreaptă.

Habeck l-a criticat direct pe Merz pentru că a luat în considerare sprijinul AfD pentru a adopta legi privind migrația în Bundestag.

El l-a îndemnat pe Merz să se răzgândească, avertizând că astfel de mișcări erodează normele democratice: ”Uitarea istoriei duce la rezultate complet, complet greșite în Europa”.

Pentru Habeck, situația din Austria, precum și evoluțiile din Germania evidențiază ce se poate întâmpla atunci când partidele mainstream nu reușesc să rămână unite împotriva forțelor naționaliste.

”Austria este foarte apropiată de noi în ceea ce privește cultura și tradiția politică. În Austria, nu a fost posibil ca o coaliție formată din social-democrați conservatori și un partid progresist, liberal, să formeze un guvern, deși știau că un partid de extremă dreaptă ar putea prelua apoi conducerea guvernului”, a declarat Habeck.

Definind viitoarele alegeri federale din 23 februarie drept un referendum privind viitorul politic al Germaniei, Habeck a avertizat că miza merge dincolo de politica privind migrația. ”Aceste alegeri federale s-au transformat brusc într-o adevărată alegere a alternativelor”, a spus el. ”Ele pun întrebări fundamentale: Se vor ridica Germania, Europa, la înălțimea provocărilor cu care ne confruntăm și cum?”, a continuat acesta.

Habeck a legat lupta împotriva populismului de extremă-dreapta de luptele mai ample pentru democrație și acțiuni climatice, făcând apel la alegători să respingă ceea ce el a descris ca fiind o alunecare periculoasă spre autoritarism.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Europa de Sud trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare, avertizează ministrul lituanian de externe: „Este timpul să devenim serioși”

Published

on

© Kestutis Budrys / Facebook

Este timpul ca întregul continent să aloce mai mulți bani pentru apărare, a declarat luni ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, într-un mesaj aparent adresat țărilor din sudul Europei, care cheltuiesc mai puțin, informează Politico

Budrys a declarat că „acum avem instrumentele și avem nevoie de voință politică pentru a ne crește cheltuielile de apărare”, referindu-se la planul Comisiei Europene de a trimite împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro guvernelor naționale pentru a le ajuta să crească cheltuielile militare.

„Este timpul să devenim serioși. Considerăm că sunt instrumente utile, nu doar pentru o parte a Uniunii Europene, ci pentru întreaga uniune. Dacă doar nordicii, balticii sau alte părți … își vor spori apărarea, nu va funcționa”, a declarat el jurnaliștilor înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe la Bruxelles.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat săptămâna trecută că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor

Lituania, care se învecinează cu Belarus, aliat al Kremlinului, și cu exclava rusă Kaliningrad, s-a angajat să aloce între 5% și 6% din PIB-ul său pentru apărare de anul viitor până în 2030. Polonia vecină va cheltui 5 % din PIB pentru apărare în acest an – cel mai mare procent din NATO. Și Letonia a anunțat că va spori cheltuielile pentru apărare la cel puțin 4% din PIB în 2026 și creșterea va continua până la 5% în anii următori. 

Cu toate acestea, în sud, Italia va cheltui 1,57% din PIB pentru apărare în 2025, iar Spania 1,28%; Madridul militează în prezent pentru o definiție mai largă a cheltuielilor de apărare, care să includă securitatea cibernetică, lupta împotriva terorismului și eforturile de combatere a schimbărilor climatice.

Citiți și: Antonio Costa îi convoacă pe liderii UE la summitul Consiliului European axat pe competitivitate, apărare și Ucraina. Va avea loc o primă dezbatere privind viitorul buget pe termen lung

Continue Reading

CONSILIUL UE

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

Published

on

© European Union 2025

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kalals, salută discuțiile dintre SUA și Ucraina de la Jeddah, din Arabia Saudită, și rezultatele acestora, ridicând semne de întrebare cu privire la dorința Rusiei de a face pace.

”Trebuie să vedem cu adevărat că mingea este în terenul Rusiei și ce fel de condiții prezintă, ceea ce reprezintă un mare semn de întrebare dacă doresc pacea”, a menționat Kallas înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE.

Aceasta a anunțat pe masa discuțiilor se mai află și situația din Orientul Mijlociu, cea din Gaza, precum și dosarul sirian și recentele evoluții din această țară măcinată de conflict.

”Salutăm planul arab de reconstrucție, planul de reconstrucție din Gaza și încercăm să ajutăm cât de mult putem. În ceea ce privește Siria, izbucnirea violenței este foarte îngrijorătoare și arată că speranța în Siria este cu adevărat amenințată. Acest lucru arată că trebuie să facem mai mult pentru a arăta cu adevărat că Siria merge în direcția cea bună. Trebuie să colaborăm cu partenerii noștri regionali atunci când vine vorba de Siria”, a mai descris oficialul european.

În pofida tensiunilor recente dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Kievul a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile mediată de SUA dacă Moscova pune capăt atacurilor sale, arată Deutsche Welle

Doar că președintele Rusiei a prezentat o serie de avertismente privind acceptarea propunerii înaintate de SUA și Ucraina menite să deschidă calea încetării războiului declanșat de Kremlin.

Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.

Citiți și: Secretarul de stat american și ministrul rus de externe au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin va trebui, ”mai devreme sau mai târziu, să vină la masa” negocierilor, a declarat sâmbătă premierul britanic Keir Starmer după videoconferința organizată la Londra, la care au participat aproximativ 25 de lideri aliați ai Ucrainei.

Dacă Putin vrea cu adevărat pace, este foarte simplu: el trebuie să înceteze atacurile sale barbare contra Ucrainei și să accepte un armistițiu”, a adăugat Starmer, detaliind detaliile discutate de oficiali. 

Aceștia au subliniat nevoie unor acorduri de monitorizare puternice, în eventualitatea în care Rusia va fi de acord cu armistițiul.

În cazul în care Putin refuză o încetare a focului necondiționată, liderii occidentali au convenit să intensifice eforturile de consolidare a poziției Ucrainei prin accelerarea sprijinului militar pentru această țară, prin înăsprirea sancțiunilor contra Moscovei și prin prospectarea căilor legale ”pentru a ne asigura că Rusia plătește pentru daunele pe care le-a produs” Kievului, aluzie la activele rusești înghețate.

În contextul în care planurile ”coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, șefii militari din aproximativ 30 de aliați ai Kievului vor organiza joi, la Londra, o nouă “reuniune de planificare operațională” pentru a stabili modul în care vor trimite trupe de menținere a păcii într-o Ucraină postbelică.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele UE dau undă verde celei de-a treia plăți de 3,5 miliarde de euro din cadrul Facilității pentru Ucraina, ridicând valoarea totală a sumei livrate până acum către Kiev la 20 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Ucraina urmează să primească aproximativ 3,5 miliarde de euro, după ce Consiliul UE a aprobat o a treia plată de granturi și împrumuturi nerambursabile pentru Ucraina în cadrul Facilității pentru Ucraina. Obiectivul principal al Facilității este de a sprijini stabilitatea macrofinanciară a Ucrainei și recuperarea, reconstrucția și modernizarea acesteia.

Cu această a treia plată, Ucraina va primi aproape 20 de miliarde de euro în cadrul Facilității pentru Ucraina, de la intrarea sa în vigoare acum un an, informează un comunicat al Consiliului UE.

Consiliul UE a concluzionat astăzi că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare prevăzute în Planul Ucraina pentru a primi o a treia plată din cadrul Facilității Ucraina.

Ucraina a demonstrat cu succes că a pus în aplicare 13 măsuri diferite. Acestea includ, printre altele, adoptarea de reforme pentru a crește utilizarea energiei regenerabile; creșterea autonomiei autorității de reglementare în domeniul energiei; simplificarea procedurilor de trecere a frontierelor în conformitate cu standardele UE; adoptarea unei strategii pentru agricultură și dezvoltare rurală (inclusiv îndepărtarea minelor de teren din zonele agricole); și continuarea activității de întocmire a listei materiilor prime strategice și critice.

Citiți și: UE este la Kiev la trei ani de la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei: Nu este în joc doar destinul Ucrainei, ci și destinul Europei; Un nou ajutor de 3,5 miliarde de euro pentru Kiev

Planul pentru Ucraina stabilește intențiile Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării și reformele pe care își propune să le întreprindă în următorii patru ani ca parte a procesului său de aderare la UE.

În mai 2024, Consiliul a concluzionat că Planul pentru Ucraina îndeplinește condițiile prealabile pentru ca Ucraina să primească sprijin în valoare de până la 50 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, iar în august Consiliul a dat undă verde primei plăți periodice.

Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde euro sub formă de granturi și de împrumuturi pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.

Din acest cuantum, până la 32 de miliarde euro sunt alocate cu titlu indicativ pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul pentru Ucraina, aceasta însemnând că plățile vor fi condiționate de realizarea indicatorilor identificați.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.31 minutes ago

Europa de Sud trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare, avertizează ministrul lituanian de externe: „Este timpul să devenim serioși”

ROMÂNIA51 minutes ago

2.000 de localități din România vor beneficia de fonduri europene. Ministerul Muncii lansează selecția pentru cel mai amplu program social

CONSILIUL UE58 minutes ago

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

ROMÂNIA60 minutes ago

România, între cele cinci state ale UE care „dezmembrează” principiile democratice potrivit unui raport privind statul de drept

CONSILIUL UE2 hours ago

Statele UE dau undă verde celei de-a treia plăți de 3,5 miliarde de euro din cadrul Facilității pentru Ucraina, ridicând valoarea totală a sumei livrate până acum către Kiev la 20 miliarde de euro

SUA2 hours ago

SUA se retrag din Centrul Internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită CE să propună măsuri de sprijin pentru regiunile UE aflate la granița cu Rusia, Ucraina și Belarus: „Acest lucru va permite o redresare economică eficientă”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

”Într-o economie globală în schimbare”, Canada și UE discută despre ”oportunități comerciale transatlantice”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Giganții europeni din domeniul tehnologiei solicită Ursulei von der Leyen un fond suveran de infrastructură pentru a consolida autonomia strategică

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Erdogan a discutat cu Trump despre situația din Ucraina și Siria, precum și despre ridicarea sancțiunilor privind achiziția de avioane de luptă americane

CONSILIUL UE58 minutes ago

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

MAREA BRITANIE2 days ago

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

INTERNAȚIONAL4 days ago

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

COMUNICATE DE PRESĂ6 days ago

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 week ago

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

NATO2 weeks ago

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

Trending