Turcia lansează un efort diplomatic pentru a relua negocierile în domeniul energiei cu Uniunea Europeană, având în vedere perspectiva de a deveni un furnizor important de gaze naturale, după ce discuțiile anterioare au fost întrerupte de tensiunile cu Cipru, informează Politico.
Ambasadorul Turciei la UE, Faruk Kaymakcı, a declarat duminică că că o prioritate pe agenda sa este reprezentată de cooperarea energetică, ca parte a unui plan mai amplu de a îmbunătăți relațiile dintre cele două părți, care va include discuții comerciale și cooperare politică legată de războaiele din Europa de Est și Orientul Mijlociu.
Această inițiativă vine pe fondul căutărilor din partea unor state membre ale UE, precum Ungaria și Slovacia, a unor alternative la gazele rusești, după ce acordul care permitea tranzitul prin Ucraina s-a încheiat la începutul acestui an.
„Avem Coridorul Sudic de Gaz. Avem 18 miliarde de metri cubi de gaz, care vin în principal din Azerbaidjan și putem extinde acest lucru cu ușurință, conectându-l la gazul din Marea Mediterană. Rolul nostru este acolo, potențialul nostru este acolo”, a spus Kaymakcı.
Cu toate acestea, discuțiile la nivel înalt privind comerțul cu energie între Turcia și UE au fost suspendate în 2019, liderii europeni afirmând că nu vor avea loc întâlniri „pentru moment” din cauza unui conflict între Ankara și Cipru privind drepturile de foraj pentru gaze în Marea Mediterană.
Conform unei declarații a Consiliului European, companiile turcești căutau să extragă combustibili fosili „în apele teritoriale cipriote”. Cipru și Grecia au, de asemenea, speranțe de a exploata resursele naturale valoroase, dar s-au confruntat cu opoziție din partea Turciei.
„În ciuda acestui potențial, dialogul energetic între UE și Turcia este blocat din cauza deciziilor luate în 2019. Considerăm aceasta o situație în care toată lumea pierde. Turcia este una dintre cele trei sau patru principale artere energetice — dacă se va folosi sau nu depinde de UE”, a mai spus Kaymakcı.
Ungaria și Slovacia insistă că vor avea de suferit ca urmare a încetării fluxului de gaz rusesc prin Ucraina, în ciuda evaluării Comisiei Europene că nu au apărut probleme de aprovizionare.
Vineri, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a amenințat că va bloca reînnoirea întregului cadru de sancțiuni al UE împotriva Rusiei dacă Kievul nu va accepta reluarea rutei.
De asemenea, premierul Slovaciei Robert Fico a avut recent o ciocnire la nivel de declarații cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, provocată de hotărârea Ucrainei de a nu mai prelungi contractul care permitea companiei ruse Gazprom să folosească conductele ucrainene pentru a livra gaze către Slovacia și alte țări europene.
Preşedintele ucrainean a refuzat să prelungească contractul de tranzit cu Gazprom care a expirat pe 31 decembrie 2024, decizie încurajată de Comisia Europeană, care le-a sugerat ţărilor afectate, în special Republica Moldova, Ungaria, Slovacia şi Austria, să se aprovizioneze din alte surse prin patru rute alternative, chiar dacă aceasta ar presupune costuri suplimentare.