Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

România are, începând de astăzi, 33 de membri în Parlamentul European: Victor Negrescu redevine eurodeputat după ce Marea Britanie a ieșit din UE

Published

on

Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la 1 februarie 2020, produce o serie de schimbări semnificative la nivel european. În timp ce statutul viitoarei relații dintre UE și Regatul Unit urmează a fi negociat pe parcursul perioadei de tranziție, care va dura până la 31 decembrie, principalele modificări care se produc sunt de ordin instituțional, politic și economic. La nivel politic, Parlamentul European își schimbă configurația, în baza unei decizii luate încă din 2018 și potrivit căreia România revine la 33 de locuri în Parlamentul European, mandat ce îi revine lui Victor Negrescu, fost eurodeputat și fost ministru delegat pentru afaceri europene.

Drapelul britanic a fost retras din sediile instituțiilor UE – Consiliu și Parlament -, Reprezentanța permanentă a Marii Britanii la Bruxelles a devenit delegația Marii la UE, iar britanicii care lucrau în arhitectura instituțională europeană și-au părăsit locurile de muncă. Din punct de vedere economic, Marea Britanie nu mai contribuie la bugetul Uniunii Europene, în timp ce la nivelul reprezentării politice, Parlamentul European și-a schimbat configurația, deopotrivă numerică și politică.

În baza unei decizii votate în februarie 2018, de la data de 1 februarie 2020, Parlamentul European are 705 membri, comparativ cu 751 – numărul maxim permis de tratatele UE – dinaintea retragerii Regatului Unit, pe 31 ianuarie 2020.

Din cele 73 de mandate care au aparținut Regatului Unit, 27 au fost redistribuite altor state, în timp ce restul de 46 vor fi păstrate pentru potențiale extinderi în viitor.

În sens politic, principalii câștigători ai acestei situații sunt grupul PPE, care își consolidează poziția de forță dominantă în hemiciclu, spre deosebire de socialiști și liberali, care au pierdut mandate, dar și grupul eurosceptic Identitate și Democrații, care au devansat grupul Verrzilor și au devenit al patrulea grup ca mărime din Parlamentul European.

Cele 27 de locuri cuprinse în procesul redistribuirii sunt împărțite de 14 state membre. Astfel, cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

Astfel, Victor Negrescu, președintele PES activists România, a devenit al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Prin comparație cu legislatura precedentă, Franța, Spania, Italia și Olanda au câștigta cele mai multe locuri, astfel: Franța (de la 74 la 79), Spania (de la 54 la 59), Italia (de la 73 la 76), Olanda (de la 26 la 29). Alte state cărora li s-au alocat locuri suplimentare sunt: Irlanda (de la 11 la 13), Danemarca, Estonia, România (de la 32 la 33), (Polonia (de la 51 la 52), Austria, Slovacia, Finlanda și Suedia primind câte un loc.

Până la producerea Brexit, România a deținut 32 de fotolii în Parlamentul European, situându-se pe locul 7 după Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania și Polonia (51). Ieșirea Marii Britanii din UE a transformat România în a șasea cea mai puternică delegație națională din legislativul european.

România a mai deținut 33 de mandate în Parlamentul European în mandatul 2009-2014, însă o dată cu aderarea Croației a pierdut un loc.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu: Pachetul Mobilitate este discriminatoriu și îi pune în dificultate pe transportatorii din țările estice

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) atrage atenția că transportatorii din țările estice ale Uniunii Europene se află în dificultate din cauza prevederilor cuprinse în Pachetul Mobilitate 1 pe care Parlamentul European urmează să-l voteze săptămâna viitoare, în pofida nemulțumirilor manifestate de transportatori, de nouă state membre ale UE, inclusiv România, dar și de eurodeputații români.

Pachetul Mobilitate nu este oportun în acest moment. Situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizata de către Comisie la prezentarea propunerii. Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme”, a spus Băsescu, într-o intervenție în Parlamentul European, conform unei postări de pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul PMP subliniază că creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale Uniunii Europene și că întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice.

“O altă măsura care pune bariere în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj intr-un stat membru străin. Obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3-4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o alta măsură care este discriminatorie față de transportatorii din est. Obligarea acestora de a se întoarce în țara de origine afectează drepturile fundamentale. Ei sunt liberi sa își petreacă timpul unde doresc. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă. Ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID-19. Adesea, cabinele sunt mai confortabile decât cazările pe care le au in jurul autostrăzilor. Si în sfârșit o ultimă remarcă, modelul propus în Pachetul „Mobilitate”, este împovărător administrativ si financiar. În plus, el pune transportatorii din afara Uniunii Europene într-o poziție concurențiala avantajoasă față de cei din interior“, a completat Băsescu.

Amintim faptul că în perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș propune “o viziune pentru Europa rurală”: Liderul Renew Europe organizează un webinar la care participă Ursula von der Leyen și Michel Barnier

Published

on

© Dacian Cioloș/ Twitter

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, organizează marți, 7 iulie, începând cu ora 14:30, un nou webinar LIVE pe Facebook despre valorificarea potențialului comunităților rurale din Europa.

La eveniment vor participa, printre alții, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, și Michel Barnier, șeful Grupului de lucru al Comisiei Europene privind relațiile viitoare cu Regatul Unit și fost comisar european pentru dezvoltare regională, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Zonele rurale se află în centrul celor mai grave probleme cu care ne confruntăm în prezent iar, la rândul lor, fermierii și întreprinderile rurale se confruntă cu o serie de provocări serioase. Mai mult, vedem cum depopularea zonelor rurale se accentuază în Europa, iar locurile de muncă în mediul rural devin din ce în ce mai greu de găsit”, a spus Dacian Cioloș, citat în comunicat.

Fostul comisar european pentru agricultură afirmă că mediul rural are potențialul de a oferi soluții unice, de la creștere durabilă la incluziune socială, de la transformări ecologice și digitale la suveranitatea alimentară.

“De aceea, zonele rurale trebuie să joace un rol mai important în planul de recuperare și reconstrucție a Uniunii Europene după criza COVID-19. Cu o viziune corectă și politici adecvate implementate, comunitățile rurale pot face tranziția către o Europă mai ecologică și mai rezistentă, în beneficiul tuturor cetățenilor săi din mediul urban și rural. Într-un moment în care Uniunea Europeană este pregătită să ia măsuri decisive pentru a-și elabora strategia pentru perioada 2021-2027, acest seminar își propune să creioneze conceptul «o singură Europă», care să diminueze decalajul dintre zonele rurale și cele urbane, Est, Vest  Nord și Sud și să ducă la stabilirea de bune practici pentru zonele rurale de succes, durabile și prospere de pe continentul nostru”, a mai declarat Dacian Cioloș.

Continue Reading

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan avertizează că Pachetul Mobilitate I poate provoca falimentul transportatorilor români și „blinda Europa cu două viteze”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Rareș Bogdan (PNL, PPE), liderul delegației României în grupul PPE din Parlamentul European, avertizează că Pachetul Mobilitate I poate provoca falimentul transportatorilor români și „blinda Europa cu două viteze”, într-o postare pe Facebook în care expune argumentele pentru care România nu susține adoptarea acestor reglementări în sectorul de transport.

„Respingem categoric scoaterea de pe piață a transportatorilor români! De ce sunt împinși în faliment? Săptămâna viitoare avem la Bruxelles votul pe Pachetul Mobilitate 1, care ar trebui să asigure condiții de muncă mai bune pentru transportatorii români. Ar trebui, dar nu se întâmplă așa. Sper într-o minune, căci aceste reguli vor avea un impact negativ semnificativ. Ca și când pandemia n-ar fi fost suficientă! Păi ce facem, blindăm Europa cu două viteze?”, scrie eurodeputatul PNL.

De astfel, Rareș Bogdan precizează că miniștrii Afacerilor Externe și ai Transporturilor din 9 țări (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România) au trimis eurodeputaților o scrisoare în care au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I.

Citiți și România și alte opt state UE au trimis o scrisoare către toți membrii Parlamentului European, cerând reconsiderarea “prevederilor problematice” ale Pachetului Mobilitate I

De asemenea, Rareș Bogdan precizează că oficialii folosesc un limbaj diplomatic, însă din apelul lor reiese disperarea de a-și apăra cetățenii.

Mai departe, eurodeputatul român prezintă argumentele pentru care România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I, așa cum figurează într-un document oficial al Reprezentanței României la Bruxelles:

  • Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună. Situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii. Scopul Pachetului Mobilitate a fost de întări piața internă și eficiența transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrare acestor deziderate.
  • Criza cauzată de răspândirea Coronavirus-ului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid; el a fost una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și au contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei.
  • Întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere, întrucât graba de a ajunge la sediul firmei își va spune cuvântul în numărul de accidente.
  • Întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în state membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare).
  • O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Această prevedere va obliga de multe ori vehiculele să stea, în loc să lucreze. Cu atât mai mult, aplicarea acestei restricții în cazul segmentelor rutiere ale transportului combinat face ca face ca avantajele pe care multimodalitatea le aduce în diminuarea emisiilor de CO2 să pălească în fața descurajării economice a transportatorilor rutieri.
  • Obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Este suficient ca operatorul să organizeze activitatea companiei astfel încât conducătorul auto să poată reveni acasă, dacă dorește; obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber.
  • Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID. Cabina unui autovehicul modern este mult mai confortabilă decât un motel ieftin, deci ar trebui stimulată dezvoltarea de rețele de parcări sigure cu facilități pentru conducătorii auto.
  • Un model care să crească gradul de flexibilitate a aplicării detașării la transportul rutier, care să aibă în vedere gradul ridicat de mobilitate al conducătorului auto, este necesar. Modelul restrictiv propus în Pachetul Mobilitate este împovărător administrativ și financiar. În plus, el pune transportatorii din afara UE într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, SM din Est vor trebui să cedeze foarte mult.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending