Ministrul german de externe, Johann Wadephul, consideră că Uniunea Europeană ar trebui să renunțe la principiul unanimității care guvernează majoritatea deciziilor sale, informează DPA, citat de Agerpres.
Într-un interviu pentru publicațiile din grupul media Funke, a făcut trimitere la opoziția Ungariei față de sprijinul european destinat Ucrainei, în valoare de 90 de miliarde de euro.
„Ar trebui să eliminăm principiul unanimității în UE în domeniul politicii externe și de securitate înainte de sfârșitul actualei legislaturi, pentru a putea acționa mai eficient pe plan internațional și pentru a ne comporta cu adevărat ca niște adulți”, a declarat el, potrivit surselor citate.
Următoarele alegeri pentru Parlamentul Europeană vor avea loc în 2029.
Wadephul a declarat că susține votul cu majoritate calificată în cadrul celor 27 de state membre ale UE. „Toată experiența pe care am acumulat-o în ultimele săptămâni în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei și sancțiunile împotriva Rusiei indică acest lucru”, a afirmat el.
Opinia sa referitoare la renunțarea principiului unanimității în majoritatea deciziilor europene este împărtășită de noul prim-ministru olandez Rob Jetten. Cu ocazia primei sale vizite la Bruxelles după preluarea funcției, acesta din urmă a transmis că „noul guvern olandez este în favoarea reducerii numărului de decizii luate cu unanimitate la nivel european.”
Ungaria a blocat împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, cu doar o zi înainte de împlinirea a patru ani de când Kievul se luptă pentru suveranitate și independență, respingând Rusia invadatoare.
Devansat în sondajele independente de partidul de opoziție Tisza, Viktor Orban a încercat să câștige teren electoral pentru partidul său Fidesz, acuzând Ucraina că împiedică livrările de petrol rusesc către țara sa și către Slovacia prin conducta Drujba, devenită nefuncțională ca urmare a unor atacuri cu drone rusești care au avut loc la sfârșitul lunii ianuarie.
O reformă cu privire la principiul unanimității e puțin probabilă, având în vedere că însăși această reformă necesită unanimitate din partea țărilor membre.
Unanimitatea se aplică unui sector restrâns de domenii, precum extinderea și finanțele UE, politica externă și de securitate, acordarea de noi drepturi cetățenilor europeni sau anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și al protecției sociale.
Trebuie menționat că abținerea nu împiedică luarea unei decizii. Acest lucru a fost exemplificat în luna decembrie a anului 2023.
Cancelarul german de la acea vreme, Olaf Scholz, l-a convins pe Viktor Orban să părăsească temporar sala de ședință, fapt ce le-a permis liderilor UE să ia decizia istorică de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, față de care premierul ungar se opunea.
Revenind la procedura de vot, Consiliul decide cu majoritate calificată pentru aproximativ 80% din activitatea sa legislativă, în cazurile în care legislația este adoptată în comun cu Parlamentul European.
Această procedură prevede respectarea concomitentă a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează pentru (adică 15 din 27) și acele state membre reprezintă cel puțin 65% din populația totală a UE.
