Din 2021, Ucraina și-a consolidat în mod semnificativ cadrul de guvernanță al întreprinderilor de stat, aliniind în mare măsură arhitectura juridică la Liniile directoare ale OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, în ciuda constrângerilor impuse de război, relevă cel mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică referitor la guvernanța corporativă a companiilor de stat din Ucraina.
Întreprinderile de stat (IES) dețin o pondere substanțială în activitatea economică și în patrimoniul public al Ucrainei, având o prezență puternică în industriile de rețea și în alte sectoare de importanță strategică.
Conform estimărilor recente, sectorul întreprinderilor de stat din Ucraina cuprinde peste 3 000 de întreprinderi dominante în sectoare precum energia, transporturile, infrastructura și finanțele.
Consolidarea guvernanței întreprinderilor de stat nu este, prin urmare, doar o chestiune legată de performanța întreprinderilor, ci și de protejarea valorii publice și de sprijinirea transformării economice pe termen lung a Ucrainei.
Acest lucru este valabil în special în contextul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Începând din 2021, Ucraina a întreprins reforme legislative și de politică substanțiale pentru a îmbunătăți ecosistemul întreprinderilor de stat. În special, adoptarea Legii nr. 3587-IX/2024 („Legea privind întreprinderile de stat”) și aprobarea unei politici privind proprietatea publică au consolidat în mod semnificativ cadrul formal de guvernanță.
Aceste reforme clarifică rolul statului în calitate de proprietar, consolidează autoritatea și obligațiile fiduciare ale consiliilor de supraveghere, introduc principii de proprietate mai clare și extind cerințele de divulgare și raportare.
Împreună, acestea apropie în mod semnificativ cadrul juridic al Ucrainei de standardele stabilite în Liniile directoare ale OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat („Liniile directoare privind întreprinderile de stat”), în ciuda presiunilor operaționale extraordinare create de război, constată OCDE.
Punerea în aplicare la nivelul întregului portofoliu de întreprinderi de stat rămâne inegală, iar rezultatele în materie de guvernanță diferă semnificativ între întreprinderile de stat mari și restul portofoliului.
Raportul OCDE o lentoare când vine vorba de mecanismele de aplicare, coordonarea instituțională și practicile profesionale de proprietate, deși constată o îmbunătățire considerabilă a cadrului juridic.
Derogările din timpul războiului, măsurile provizorii de gestionare, capacitatea limitată și responsabilitățile fragmentate în materie de proprietate au încetinit aplicarea practică a reformelor, observă OCDE.
În consecință, „punerea în aplicare a reformelor a fost mai consecventă în cazul întreprinderilor de stat mari, cu importanță strategică, decât în restul portofoliului, unde practicile de guvernanță rămân mai eterogene”, subliniază raportul.
Modalitățile fragmentate de exercitare a dreptului de proprietate continuă să slăbească capacitatea statului de a-și exercita acest drept în mod activ, profesionist și fără conflicte de interese.
Conform raportului, responsabilitățile legate de proprietate rămân dispersate între mai multe ministere de resort și organisme publice, multe dintre acestea continuând să combine atribuțiile de proprietate cu funcțiile de reglementare sau de elaborare a politicilor.
Această dualitate structurală, mai reliefează documentul, generează conflicte de interese și slăbește supravegherea consecventă la nivel de portofoliu și, deși Politica privind proprietatea statului introduce principii importante, realizarea de progrese suplimentare în consolidarea coordonării și a capacității instituționale, precum și evoluția către o funcție de proprietate mai centralizată sau coordonată mai eficient, ar spori capacitatea statului de a-și exercita proprietatea în mod activ, informat și profesionist.
Consolidarea neutralității concurențiale și eliminarea treptată a derogărilor de război vor fi esențiale pentru menținerea încrederii pieței și a sustenabilității fiscale.
În contextul legii marțiale, întreprinderile de stat au beneficiat de măsuri excepționale, printre care moratoriile privind insolvența, acordurile de finanțare preferențială și restricțiile privind aplicarea normelor privind ajutoarele de stat.
OCDE recunoaște că aceste măsuri au fost necesare pentru menținerea stabilității economice, dar utilizarea lor prelungită riscă să denatureze piețele, să descurajeze investițiile private și să slăbească disciplina fiscală.
Prin urmare, raportul subliniază nevoia unei foi de parcurs clare pentru eliminarea treptată a derogărilor de război și restabilirea neutralității concurențiale și a condițiilor de piață echitabile între întreprinderile de stat și firmele private, odată ce condițiile o vor permite, despre care spune că va fi esențială pentru redresarea Ucrainei și pentru îndeplinirea angajamentelor legate de aderare.
Obligațiile în materie de servicii publice rămân insuficient formalizate și sunt compensate în mod inconsecvent.
Deși obligațiile în materie de servicii publice (OSP) joacă un rol esențial în asigurarea accesibilității și a stabilității sociale – în special în sectoarele energiei și transporturilor –, costurile acestora nu sunt separate, bugetate sau divulgate în mod sistematic. Acest lucru afectează transparența, ascunde riscurile fiscale și complică evaluarea performanței.
Dezvăluirea informațiilor, transparența și responsabilitatea s-au îmbunătățit în cadrul juridic și de reglementare, dar rămân inegale în practică.
Obligațiile de raportare financiară sunt extinse, însă publicarea acestora rămâne inegală, în special în cazul întreprinderilor clasificate drept infrastructuri critice sau entități din domeniul apărării, constată OCDE.
Organizația consemnează progrese în ceea ce privește crearea unui sistem electronic de raportare, dar transparența portofoliului agregat rămâne limitată.
„Lipsa unor rapoarte agregate periodice, publice și cuprinzătoare privind portofoliul întreprinderilor de stat continuă să limiteze supravegherea cuprinzătoare a riscurilor fiscale, a obligațiilor de serviciu public și a performanței generale a întreprinderilor de stat”, semnalează organizația în raport.
Guvernanța consiliilor de administrație a înregistrat progrese notabile, printre care se numără înființarea unor consilii de supraveghere independente în cadrul mai multor întreprinderi de stat importante și introducerea unor proceduri mai clare de nominalizare și evaluare.
În pofida acestor progrese, arată OCDE, întârzierile persistente în numiri, consiliile incomplete, aranjamentele de conducere interimară și modificările ad-hoc în temeiul legii marțiale continuă să submineze eficacitatea consiliilor de administrație.
„Evoluțiile recente din cadrul anumitor întreprinderi de stat subliniază importanța protejării independenței consiliilor de administrație, a asigurării respectării procedurilor legale în evaluări și demiteri, precum și a consolidării rolului consiliilor de administrație în supravegherea gestionării riscurilor, a integrității și a sistemelor de control intern”, atrage atenția OCDE.
Transformarea progreselor legislative într-o practică consecventă la nivelul întregului portofoliu reprezintă acum principala provocare a procesului de reformă.
OCDE recomandă o serie de reforme prioritare care ar putea sprijini punerea în aplicare eficientă:
- clarificarea rațiunilor care stau la baza proprietății și instituționalizarea procesului de triere pentru a determina viitorul întreprinderilor de stat din cadrul portofoliului de proprietate a statului;
- consolidarea coordonării proprietății și a capacității profesionale;
- restabilirea progresivă a neutralității concurențiale și a condițiilor de piață echitabile, pe măsură ce circumstanțele o permit;
- îmbunătățirea transparenței la nivelul întregului portofoliu și a raportării agregate;
- consolidarea independenței consiliilor de administrație, a proceselor de nominalizare bazate pe merit și a cadrelor de evaluare;
- integrarea mai sistematică a sustenabilității, a integrității și a conduitei responsabile în guvernanța întreprinderilor de stat.
