Connect with us

MAREA BRITANIE

Uniunea Europeană ia în considerare recursuri împotriva proiectului de lege al Regatului Unit prin care Londra intenționează să revină asupra Acordului de retragere

Published

on

© La Moncloa/ Facebook

Uniunea Europeană ia în calcul recursuri împotriva proiectului de lege al Regatului Unit care revizuiește parțial Protocolul privind Irlanda de Nord, anexat Acordului de retragere din UE, considerând că acesta încalcă dreptul internațional, potrivit unui document intern consultat de AFP, citat de Agerpres.

Așadar, în cazul chestiunilor de drept european, este posibil ”să deschidem proceduri de infrigement pentru încălcare unor dispoziţii pertinente ale protocolului” la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Curtea, singura competentă, conform acordului de retragere, în chestiuni de drept european, ar fi putea astfel să ia o hotărâre prin care să se stabilească o astfel de încălcare. Dacă Marea Britanie nu se va conforma, Curtea ar putea ”impune o sumă forfetară sau o penalizare”.

Pentru chestiunile care nu ating direct aplicarea dreptului european, UE ar putea de asemenea ”să folosească mecanismul de reglementare a diferendurilor prevăzut de acordul de retragere”.

Mecanismul prevede crearea unui ”grup special de arbitraj”, abilitat de asemenea să impună ”sancţiuni financiare”.

În eventualitatea neachitării sau nerespectării persistente, ”partea care a depus pângerea este îndreptățită să își suspende obligațiile care decurd din Acordul de retragere (cu excepția notabilă a unor dispoziții legate de cetățeni) sau dintr-un viitor acord UE-Regatul Unit”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Miercuri, Guvernul britanic a prezentat un proiect de lege privind piața internă în Regatul Unit, care va permite Londrei să decidă unilateral care dintre bunurile care părăseasc Marea Britanie și se îndreaptă spre Irlanda de Nord ar trebui să fie supuse tarifelor. Doar că Acordul de retragre specifică clar că această decizie ar trebui adoptată de către o comisie comună, formată din reprezentanți atât din Regatul Unit, cât și din Uniunea Europeană, 

Scoția Țara Galilor și Irlanda au denunțat acest proiect de lege, considerându-l un ”atac frontal” care încalcă dreptul internațional.

De altfel, Guvernul britanic a recunoscut marţi că acest proiect de lege, care urmează să definească piaţa internă britanică după Brexit, încalcă ”în mod limitat” angajamentele internaţionale pe care şi le-a asumat în cadrul Protocolului privind Irlanda de Nord, anexat Acordului de retragere din UE, care garantează conservarea Acordului de la Belfast, care a pus capăt la 10 aprilie 1998 conflictului de 30 de ani dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Ulterior, premierul Irlandei, Micheál Martin, a declarat că se pregătește pentru scenariul în care nu va exista un acord între Regatul Unit și Uniunea Europeană privind relațiile post-Brexit, declarând că, în urma publicării acestui proiect de lege, ”încrederea” sa în premierul Boris Johnson ”s-a erodat”, informează Politico Europe. 

În acest context, vicepreședintele pentru relații interinstituționale al Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a solicitat miercuri o reuniune de urgență cu ministrul britanic de stat, Michael Gove, responsabil pentru aplicarea acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Această reuniune se desfășoară în paralel cu discuțiile în cadrul celei de-a opta runde de negocieri în vederea încheierii unui acord comercial și de securitate care va configura viitoarea relație între Londra și Bruxelles.

Până în prezent, negocierile au progresat lent. Discuțiile s-au intensificat în cursul verii, cu runde de negocieri și/sau sesiuni specializate programate în fiecare săptămână începând cu 29 iunie 2020, după ce discuțiile au fost afectate de pandemia de COVID-19, motiv pentru care cele două părți au fost nevoite în prima parte a anului să organizeze runde de negocieri, trei la număr din cele patru, în sistem de videoconferință.

Amintim că Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, după aproape jumătate de secol de apartenență la familie europeană, acest ”divorț” deschizând calea unei etape de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

MAREA BRITANIE

Guvernul britanic: Negocierile între Uniunea Europeană și Regatul Unit se prelungesc, în încercarea de a găsi un consens privind un acord comercial post-Brexit

Published

on

© European Communities, 2008

Negociatorii-șefi pentru relațiile post-Brexit din partea Uniunii Europene și Regatului Unit, în speță, Michel Barnier și David Frost, au anunțat că vor continua negocierile pentru identificarea unui consens privind un acord comercial între cele două părți până miercuri, a transmis Downing Street 10, potrivit BBC, citat de Digi24.

Secretarul pentru Irlanda de Nord al guvernului britanic, Brandon Lewis, a declarat că extinderea discuțiilor este ”un semn bun” că se va ajunge la un acord. ”Trebuie să ne asigurăm că va fi un acord care funcționează nu doar pentru partenerii noștri europeni, dar și pentru Regatul Unit”, a completat acesta.

Negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier, a ajus joi la Londra, pentru a relua negocierile cu omologul său britanic, David Frost, după ce acestea au fost deblocate după a treia convorbire telefonică din această săptămână între cei doi oficiali.

Sosind la Londra, Barnier a transmis că ”fiecare zi contează” și că ambele părți au o ”responsabilitate comună uriașă” în cadrul negocierilor. 

Negocierile au fost suspendate săptămâna trecută după reuniunea șefilor de stat sau de guvern, care a avut loc la Bruxelles, în urma căreia UE-27 a cerut Londrei să depună eforturile necesare ”pentru ca un acord să fie posibil” în puținul timp rămas până la încheierea perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020.

Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, care a primit această poziție drept una ultmativă, a criticat vineri Uniunea Europeană pentru că a refuzat solicitarea sa privind încheierea unui acord comercial după modelul celui încheiat de UE cu Canada. În acest context, șeful Executivului de la Londra a declarat că țara sa va fi dispusă să reia tratativele comerciale doar dacă Uniunea arată ”o schimbare fundamentală de abordare”, în caz contrar va accepta un tratat după modelul celui australian, aluzie la relații comerciale guvernate de regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

În urma unor declarații ale negociatorului-șef al UE, Michel Barnier, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, desfășurate între 19-22 octombrie, în care acesta a transmis că este pregătit să caute ”compromisuri necesare, de fiecare parte”, astfel încât Uniunea și Marea Britanie să ajungă la un acord comercial, Londra a anunțat că este pregătită pentru negocieri ”intensive”.

Negocierile sunt blocate în continuare în trei subiecte, şi anume accesul pescarilor europeani în apele britanice, o chestiune sensibilă pentru mai multe state europene, cu precădere Franța, pescarii ţărilor din UE fiind puternic dependenţi de apele britanice, ceea reprezintă 30% din cifra afaceri a pescarilor francezi, garanţiile cerute Londrei în domeniul concurenţei şi modul în care să fie soluţionate diferendele în viitorul acord.

Pe ansamblu, Bruxelles-ul doreşte un acord extins care să cuprindă şi norme ale UE privind concurenţa, mediul sau fiscalitatea, în timp ce Londra doreşte doar un acord clasic de liber schimb.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit a semnat cu Japonia primul mare acord comercial post-Brexit. Principalele beneficiare vor fi industria, sectoarele agroalimentar şi tehnologic

Published

on

© Antonia Romeo/ Twitter

Regatul Unit și Japonia au semnat vineri, la Tokyo, primul acord comercial post-Brexit, într-un moment în care negocierile între Londra și Bruxelles au intrat într-o etapă accelerată în încercarea de a evita relații comerciale guvernate de reglementările Organizației Mondiale a Comerțului, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Acordul a fost semnat în cursul unei scurte ceremonii la Tokyo, în prezenţa ministrului britanic pentru comerţul internaţional, Liz Truss, şi a şefului diplomaţiei nipone, Toshimitsu Motegi.

Tratatul comercial, anunţat la 11 septembrie de Guvernul britanic, reproduce în mare parte tratatul UE-Japonia existent, care nu i se va mai aplica Regatului Unit începând de la 1 ianuarie.

Textul a fost prezentat de Londra drept un mijloc de a creşte schimburile comerciale cu Japonia cu 15,2 miliarde de lire sterline (16,8 miliarde de euro).

Acesta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, dată care coincide cu încheierea perioadei de tranziție convenite cu Uniunea Europeană după ieșirea oficială din comunitatea europeană, la 31 ianuarie 2020.

Conform Londrei, acordul le va permite firmelor britanice să evite taxele vamale la 99% din exporturile lor către Japonia.

Principalele beneficiare vor fi industria, sectoarele agroalimentar şi tehnologic.

Textul mai necesită ratificarea de către Dieta japoneză, până la finalul anului, pentru a intra ăn vigoare.

Negocierile pentru stabilirea prevederilor unui acord comercial au fost demarate la începutul lunii iunie, în încercarea de a identifica noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea celui mai important partener al Londrei, Uniunea Europeană.

Regatul Unit speră astfel ca acest acord comercial cu Japonia să fie o trambulină pentru a adera la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

De altfel, în vederea atingerii acestui obiectiv, la mijlocul lunii iunie, premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.

Regatul Unit se numără printre principalii parteneri comerciali ai Japoniei, al doilea din Uniunea Europeană, după Germania. În 2018, exporturile nipone totale către Marea Britanie se ridicau la 14 miliarde de dolari (1.53 trilioane de yeni). De asemenea, Japonia a importat din Regatul Unit, în 2018, bunuri în valoare de peste opt miliarde de dolari (909.4 miliarde de yeni).

În plus, Marea Britanie găzduiește reprezentanțe a aproape 1.000 de companii nipone, potrivit Organizației Comerțului Exterior Japonez.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit va interzice accesul cetățenilor UE cu antecedente penale. Măsurile vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021

Published

on

© Biroul Parlamentului European în România

Cetățenii Uniunii Europene care au condamnări penale mai mari de un an de închisoare nu vor mai putea intra în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2021, când se încheie perioada de tranziție post-Brexit.

”Pentru prea mult timp, regulile UE ne-au forțat să primim în țară infractori periculoși din străinătate, care abuzează de valorile noastre și ne amenință stilul de viață. Marea Britanie va fi mai sigură mulțumită unui control mai ferm și mai corect la graniță safer, unde infractorii din străinătate vor fi supuși acelorași reguli, indiferent de naționalitate”, a declarat ministrul britanic de Interne Priti Patel, potrivit unui comunicat al ministerului de resort.

Potrivit Digi24, regulile care se vor aplica cetățenilor UE de la 1 ianuarie 2021 sunt cele care se aplică deja cetățenilor non-UE. Interdicția de intrare pe teritoriul Marii Britanii de va aplica următoarelor categorii de cetățeni UE:

– Infractori care au o condamnare de cel puțin un an de închisoare

– Infractori care au o condamnare mai mică de un an de închisoare, în cazul cărora Ministerul de Interne face o evaluare a întregului cazier penal și verifică dacă au legături de familie în UK

– Cetățeni UE care nu au fost condamnați la închisoare, dar care au comis acte de hărțuire sexuală, de exemplu, sau al căror comportament se consideră că este împotriva binelui public

– Cetățeni UE care au o condamnare de orice fel în ultimele 12 luni și vor să intre pe teritoriul marii Britanii pentru prima dată.

Citiți și:
Guvernul britanic: Începând cu luna octombrie 2021, cetățenii UE vor avea nevoie de pașaport pentru a călători în Regatul Unit

Amintim că Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, după aproape jumătate de secol de apartenență la familie europeană, acest ”divorț” deschizând calea unei etape de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020.

În cursul perioadei de tranziție, Regatul Unit continuă să participe la piața unică a UE și la uniunea vamală, să beneficieze de politicile și programele Uniunii și trebuie să respecte în continuare obligațiile care decurg din acordurile internaționale la care Uniunea este parte.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

MAREA BRITANIE3 hours ago

Guvernul britanic: Negocierile între Uniunea Europeană și Regatul Unit se prelungesc, în încercarea de a găsi un consens privind un acord comercial post-Brexit

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu, mesaj cu prilejul Zilei Armatei României: Curajul arătat de militarii români în cele mai grele momente ale istoriei țării, dovada unui înalt spirit de sacrificiu pentru apărarea unității și libertății naționale

ROMÂNIA5 hours ago

Primul parc experimental de cercetare pentru tehnologii avansate în energii alternative, dezvoltat la Cluj cu confinațare europeană de peste 6,5 milioane de lei

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Bulgaria s-a alăturat inițiativei SUA Clean Network privind securitatea rețelelor de telecomunicații mobile 5G

ROMÂNIA7 hours ago

Ziua Armatei Române. Premierul Ludovic Orban: Apreciem profesionismul militarilor care astăzi întăresc capacitatea defensivă a țării, la standarde euro-atlantice și activează în misiuni desfășurate sub egida NATO, OSCE, ONU sau a UE

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Armatei României: Țara noastră are o armată bine pregătită, care asigură îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul NATO și implementarea Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE

ROMÂNIA9 hours ago

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, mesaj cu ocazia Zilei Armatei Române: Prin devotamentul și profesionalismul de care au dat dovadă, militarii noștri au făcut România respectată în interiorul NATO

ROMÂNIA10 hours ago

CSM: Octavia Spineanu-Matei, candidatul României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Proiectele pentru arădeni pornesc de la nivel local și județean și au susținere națională prin Guvernul PNL, prin Parlament și, mai departe, prin Parlamentul European

ROMÂNIA11 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României: Peste 725.000 de persoane fizice și juridice au cont pe Ghișeul.ro, singura platformă online de plată a serviciilor publice fără comision

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending