Uniunea Europeană ia în calcul recursuri împotriva proiectului de lege al Regatului Unit care revizuiește parțial Protocolul privind Irlanda de Nord, anexat Acordului de retragere din UE, considerând că acesta încalcă dreptul internațional, potrivit unui document intern consultat de AFP, citat de Agerpres.
Așadar, în cazul chestiunilor de drept european, este posibil ”să deschidem proceduri de infrigement pentru încălcare unor dispoziţii pertinente ale protocolului” la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Curtea, singura competentă, conform acordului de retragere, în chestiuni de drept european, ar fi putea astfel să ia o hotărâre prin care să se stabilească o astfel de încălcare. Dacă Marea Britanie nu se va conforma, Curtea ar putea ”impune o sumă forfetară sau o penalizare”.
Pentru chestiunile care nu ating direct aplicarea dreptului european, UE ar putea de asemenea ”să folosească mecanismul de reglementare a diferendurilor prevăzut de acordul de retragere”.
Mecanismul prevede crearea unui ”grup special de arbitraj”, abilitat de asemenea să impună ”sancţiuni financiare”.
În eventualitatea neachitării sau nerespectării persistente, ”partea care a depus pângerea este îndreptățită să își suspende obligațiile care decurd din Acordul de retragere (cu excepția notabilă a unor dispoziții legate de cetățeni) sau dintr-un viitor acord UE-Regatul Unit”, este precizat în documentul mai sus amintit.
Miercuri, Guvernul britanic a prezentat un proiect de lege privind piața internă în Regatul Unit, care va permite Londrei să decidă unilateral care dintre bunurile care părăseasc Marea Britanie și se îndreaptă spre Irlanda de Nord ar trebui să fie supuse tarifelor. Doar că Acordul de retragre specifică clar că această decizie ar trebui adoptată de către o comisie comună, formată din reprezentanți atât din Regatul Unit, cât și din Uniunea Europeană,
Scoția Țara Galilor și Irlanda au denunțat acest proiect de lege, considerându-l un ”atac frontal” care încalcă dreptul internațional.
De altfel, Guvernul britanic a recunoscut marţi că acest proiect de lege, care urmează să definească piaţa internă britanică după Brexit, încalcă ”în mod limitat” angajamentele internaţionale pe care şi le-a asumat în cadrul Protocolului privind Irlanda de Nord, anexat Acordului de retragere din UE, care garantează conservarea Acordului de la Belfast, care a pus capăt la 10 aprilie 1998 conflictului de 30 de ani dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.
Ulterior, premierul Irlandei, Micheál Martin, a declarat că se pregătește pentru scenariul în care nu va exista un acord între Regatul Unit și Uniunea Europeană privind relațiile post-Brexit, declarând că, în urma publicării acestui proiect de lege, ”încrederea” sa în premierul Boris Johnson ”s-a erodat”, informează Politico Europe.
Această reuniune se desfășoară în paralel cu discuțiile în cadrul celei de-a opta runde de negocieri în vederea încheierii unui acord comercial și de securitate care va configura viitoarea relație între Londra și Bruxelles.
Până în prezent, negocierile au progresat lent. Discuțiile s-au intensificat în cursul verii, cu runde de negocieri și/sau sesiuni specializate programate în fiecare săptămână începând cu 29 iunie 2020, după ce discuțiile au fost afectate de pandemia de COVID-19, motiv pentru care cele două părți au fost nevoite în prima parte a anului să organizeze runde de negocieri, trei la număr din cele patru, în sistem de videoconferință.
Amintim că Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, după aproape jumătate de secol de apartenență la familie europeană, acest ”divorț” deschizând calea unei etape de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020.