Călin Georgescu, fostul candidatul anti-NATO și anti-UE la alegerile prezidențiale din 2024, a declarat luni într-o serie de interviuri că susține organizarea unui referendum privind ieșirea României din Alianța Nord-Atlantică și din Uniunea Europeană, precizând totodată că România nu are nevoie de fondurile europene pentru a se dezvolta.
În cel de-al treilea interviu dat în ultima perioadă controversatului jurnalist James Freeman, Călin Georgescu folosește retorica lui Vladimir Putin și spune că România este sclava UE și că NATO vrea să bage țara noastră în război cu Rusia, relatează Adevărul.
Și în campania electorală Călin Georgescu a atacat apartenența României la Uniunea Europeană și NATO, menționând că scutul de la Deveselu este o “rușine diplomatică” și România nu are nevoie de NATO.
Întrebat dacă românii mai susțin apartenența la Uniunea Europeană și NATO, Georgescu a spus: “Sincer vorbind, de la poporul meu nu există niciun sprijin, adică nu există oameni care să meargă acolo sau să conducă o asemenea situație. Cum putem să credem să mergem în alt loc, pentru ce? Din asemenea motive, nimeni nu vrea o asemenea situație. Nimeni nu susține asta. Apropo, James, de ce nu organizează un referendum, care este total normal. Să faci un referendum pentru oamenii tăi pentru că știu sigur că va fi negativ pentru ei”.
Totodată, într-un interviu de peste o oră acordat jurnalistei Natalia Morari din Republica Moldova, Călin Georgescu a susținut că România nu are nevoie de banii oferiți de Uniunea Europeană, pentru că “îl avem pe Dumnezeu”.
“Eu și poporul român îl avem pe cel mai puternic, pe Dumnezeu, despre asta vorbim, nu ne interesează”, a spus Călin Georgescu despre situația în care Uniunea Europeană ar putea suspenda fondurile acordate României, într-o formă similară cu ce s-a întâmplat în cazul regimului iliberal condus de către Viktor Orban, notează Digi24.
România a marcat anul trecut 20 de ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, iar la 1 ianuarie 2025, în ziua în care a aderat deplin la spațiul Schengen, România a împlinit “majoratul” în Uniunea Europeană, respectiv 18 ani de la aderare.
Majoritatea românilor au încredere în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică, peste media cetățenilor din celelalte state membre ale UE, evidențiază datele unui sondaj Eurobarometru cu date colectate în perioada 10-30 octombrie 2024 și care, la nivel european, relevă cel mai ridicat nivel de încredere în Uniunea Europeană din 2007.
Astfel, 56% dintre români au încredere în UE, peste media cetățenilor europeni de 51%. În ceea ce privește optimismul cu privire la viitorul Uniunii Europene, românii se situează, de asemenea, peste media UE, 67% dintre cetățeni fiind optimiști. În ceea ce privește NATO, 61% dintre români au încredere în NATO, față de media europeană de 56%.
La nivelul NATO, un sondaj anual pe care Alianța îl publică în fiecare primăvară, arată că România este în top 6 țări aliate cu cel mai puternic sprijin popular pentru NATO, cu 82% dintre români care ar vota să rămână în NATO.
Tot referitor la România, sondajul arată că 75% dintre cetățenii țării noastre consideră că apartenența la NATO ne protejează și ”face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine.
Din partea Uniunii Europene, România are în dreptul său un acces exclusiv la peste 75 de miliarde de euro până în 2027 (fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență) gata să fie accesate și bazate pe reforme pentru modernizarea țării.
Ca parte a mecanismului de redresare economică post-pandemică, România beneficiază de 29,2 miliarde de euro (14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro în împrumuturi luate la o dobândă sub 1% grație rating-ului de creditare al Comisiei Europene) pentru investiții și reforme în multiple domenii în cadrul PNRR. La aceste finanțări se adaugă aproape 32 de miliarde de euro din politica de coeziune pentru investiții în economie, sănătate, transporturi și educație. Totodată, România primește aproximativ 15,8 miliarde de euro, și la nivelul politicii agricole comune.
De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a beneficiat de aproximativ 95,5 miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și 2024. Potrivit celei mai recente (31.03.2024) balanțe a fluxurilor financiare România – UE, realizată de Ministerul Finanțelor, România a contribuit cu 30,3 miliarde de euro la bugetul UE în 17 ani și a primit în schimb 95,5 miliarde de euro, rezultând o balanță financiară pozitivă de peste 65 miliarde de euro care au intrat în economia românească. Totodată, grație fondurilor europene investite, nu există localitate din România care să nu fi beneficiat de bani europeni ca urmare a apartenenței României la UE.
Fiecare stat membru al Uniunii Europene, de la Germania și Franța la România și Bulgaria, contribuie cu aproximativ 1% din Venitul Național Brut la bugetul UE, însă România se numără printre statele UE care primește mai mult decât alocă de la bugetul Uniunii.
