Premierul polonez Donald Tusk a apreciat marți că „nu este în interesul” țării sale ca ucraineanul reținut pentru sabotajul asupra gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică să fie extrădat către Germania, considerând că nu atacarea acestor gazoducte prin care Rusia exporta gaz în Germania este o problemă, ci faptul că ele au fost construite, relatează Reuters.

Tusk a precizat că, în cele din urmă, instanța este cea care va decide dacă Volodimir Z., reținut la sfârșitul lunii septembrie în apropiere de Varșovia, va fi sau nu predat autorităților germane. Totuși, el a reiterat opoziția de lungă durată a Poloniei față de gazoductele Nord Stream, despre care Varșovia susține că au făcut Europa prea dependentă de energia rusească.

„Problema Europei, problema Ucrainei, a Lituaniei și a Poloniei nu este că Nord Stream 2 a fost aruncat în aer, ci că a fost construit”, a declarat Tusk într-o conferință de presă.

„Cu siguranță nu este în interesul Poloniei… să predea acest cetățean unei țări străine”, a adăugat el.

Autoritățile germane nu au răspuns imediat unei cereri de comentarii.

Un tribunal polonez a decis luni că Volodimir Z. trebuie să rămână în arest pentru încă 40 de zile, în timp ce se ia o hotărâre privind posibila sa extrădare în Germania, în baza unui mandat european de arestare.

Exploziile din 2022, descrise atât de Moscova, cât și de Occident ca un act de sabotaj, au marcat o escaladare a conflictului din Ucraina și au redus aprovizionarea cu energie. Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru atacuri, iar Ucraina a negat orice implicare.

Un alt cetățean ucrainean suspectat că ar fi coordonat atacurile a fost arestat în Italia în luna august și intenționează să conteste extrădarea sa în Germania. Avocatul polonez al lui Volodimir Z. a declarat că clientul său nu a făcut nimic rău și că va pleda nevinovat.

Biroul procurorului general al Germaniei a transmis anterior că scafandrul face parte dintr-un grup de persoane suspectate că ar fi închiriat un iaht cu vele și ar fi plasat explozibili pe conductele care leagă Rusia de Germania, în apropierea insulei daneze Bornholm, în septembrie 2022.

El este acuzat de conspirație pentru comiterea unui atac cu explozibili și de „sabotaj anticonstituțional”, au precizat procurorii germani.

Europarlamentarul Dan Motreanu a avut o intervenție în plenul Parlamentului European, în cadrul dezbaterii privind viitorul Politicii Agricole Comune, prilej cu care a reiterat poziția popularilor europeni, deputatul fiind responsabil din partea grupului PPE pe acest „dosar extrem de important pentru fermierii români”.

Eurodeputatul român a semnalat că, în perspectiva următorului buget al UE, există riscul unui alt tip de „simplificare” propus de Comisia Europeană, „respectiv o reducere bugetară de 20–30% în termeni reali, după ajustarea la inflație, și dispariția Pilonului II, prin comasarea acestuia cu fondurile de coeziune”: „Această propunere a stârnit reacții puternice în rândul fermierilor, al autorităților locale și al comunităților rurale, ale căror nemulțumiri riscă să fie exploatate de forțele populiste, atât la nivel național, cât și european. Fermierii cer simplificare reală, sprijin concret, venituri echitabile și predictibilitate, iar cetățenii așteaptă hrană de calitate, la prețuri corecte.”

„De aceea, avem nevoie de o Politică Agricolă cu adevărat Comună, simplificată și corect finanțată, care să asigure demnitatea fermierilor și să protejeze identitatea satelor, tradițiile și hrana de calitate”, a mai adăugat acesta.

Reamintim că în urma amendamentelor votate în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, eurodeputatul Dan Motreanu a reușit, alături de familia PPE, o flexibilizare a regulilor mediu, să fie incluse bolile animalelor în lista situațiilor eligibile pentru plăți de criză, să reducă pragul pierderilor de la 20% la 15% și, foarte important, să crească sprijinul pentru micii fermieri (până la 5.000 de euro anual și o plată unică de 75.000 de euro pentru dezvoltarea afacerii.)

Banca Centrală Europeană (BCE) atrage atenția asupra riscurilor generate de rețelele sociale în momentele de instabilitate financiară, subliniind că platforme precum X (fostul Twitter) sau Instagram pot amplifica panica și pot accelera retragerile masive de fonduri — un fenomen similar celui care a dus la colapsul Silicon Valley Bank în 2023, informează EFE, preluat de Agerpres.

Potrivit lui Pedro Machado, membru al Consiliului de Supraveghere al BCE, „rețelele de socializare pot alimenta panica, în timp ce serviciile bancare online și mobile pot face scoaterea banilor dintr-o bancă mai ușoară ca niciodată”. Oficialul a precizat, în cadrul unei conferințe dedicate sistemului bancar spaniol, organizate la Frankfurt, că în perioadele de stres financiar utilizarea sporită a serviciilor digitale amplifică retragerile extreme de depozite.

Analiza BCE, realizată pe baza datelor provenite de la cele mai mari 110 bănci din zona euro, arată că o creștere cu 20 de puncte procentuale a utilizării serviciilor bancare online în ultimii ani a dus la o majorare de aproape șase puncte procentuale a ieșirilor extreme de depozite.

„Rețelele de socializare au accelerat căderea Silicon Valley Bank în 2023 și au intensificat contagiunea către băncile regionale”, a declarat Machado, subliniind necesitatea ca autoritățile de supraveghere să includă depozitele digitale neasigurate în testele de stres și să monitorizeze mai atent fluxurile de lichiditate.

Deși BCE nu a identificat până acum o legătură directă între rețelele sociale și retragerile de depozite în băncile europene, Machado a explicat că efectele pot fi subestimate, deoarece datele disponibile sunt lunare și nu surprind mișcările rapide care pot avea loc în doar câteva ore.

În acest context, BCE ia în considerare posibilitatea de a impune raportări mai frecvente sau chiar monitorizare în timp real pentru băncile mari din zona euro, în special în perioadele de tensiune financiară.

Totodată, digitalizarea accelerează transferul depozitelor din băncile tradiționale către alternative cu randamente mai mari, în special cele neasigurate, a adăugat Machado, avertizând că această tendință ar putea pune presiune suplimentară pe stabilitatea sistemului bancar european.