Premierul italian Giorgia Meloni, al cărui partid Fratelii d’Italia a câștigat scrutinul europarlamentar, a declarat că este prea devreme pentru a da un răspuns cu privire la posibilitatea unui al doilea mandat pentru președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În cadrul unei intervenții la 102,5 RTL Radio cu privire la rezultatul alegerilor europarlamentare, Meloni a declarat că rezultatele votului au arătat că Europa trebuie să implementeze politici mai pragmatice în viitor și că Italia va avea un rol fundamental în acest sens, relatează The Guardian.
Cu 96% din buletinele de vot numărate, Frații din Italia ai lui Meloni au obținut 28,8% din voturi, de peste patru ori mai mult decât a luat la ultimele alegeri europene din 2019 și peste cele 26% pe care le-a obținut la scrutinul național din 2022, când a ajuns la putere.
Italia, care va deține 76 din cele 720 de locuri din noul parlament, ar putea juca un rol crucial în decizia privind echilibrul de putere în cadrul blocului.
Aceasta înseamnă că prim-ministrul italian ar putea juca un rol decisiv în soarta politică a lui von der Leyen și dacă aceasta primește suficient sprijin pentru a-și asigura un al doilea mandat.
Ea a subliniat că “centrul rezistă”, dar și că extremele de stânga și de dreapta au câștigat sprijin, motiv pentru care “rezultatul vine cu o mare responsabilitate pentru partidele de la centru”. În context, ea a promis că PPE şi alte formaţiuni vor construi un ”bastion” împotriva ambelor extreme. ”Îi vom opri, asta cu siguranţă”, a accentuat Ursula von der Leyen, deși pe ultima sută de metri a campaniei pentru alegeri a stârnit furia celorlalte formațiuni pro-europene și a guvernelor de la Paris și Berlin pentru că a dat semnalul că ar putea lua în calcul majorități cu grupuri politice eurosceptice și suveraniste dacă acestea sunt pro-UE, pro-stat de drept, pro-Ucraina și anti-Putin.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează între 181 și 191 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică grație victoriei CDU-ului Ursulei von der Leyen în Germania, a popularilor în Spania, a coaliției centriste a lui Donald Tusk în Polonia și a marii coaliții PSD – PNL în România, unde liberalii afiliați la PPE sunt așteptați să câștige un număr similar de mandate ca în 2019.
PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 139 de mandate și de Renew Europe cu 80 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019.
Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru securizarea unei majorități. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină puțin peste 400 mandate.
Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 71 mandate, iar grupul Identitate și Democrație de extremă-dreapta va obține 57 mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr apropiat de mandate de a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.
O hartă interactivă realizată de Politico Europe și bazată pe rezultatele provizorii arată însă că formarea unei majorități pro-europene va fi un proces complicat. Majoritatea pro-europeană stabilă PPE – S&D – Renew Europe va fi una mai fragilă decât în 2019, fiind necesari Verzii pentru o majoritate mai solidă. O majoritate și mai solidă ar putea fi obținută prin cooptarea ECR, însă aceasta este o temă sensibilă pentru Renew Europe și S&D, care au atenționat-o pe Ursula von der Leyen, favorită la șefia Comisiei Europene, să nu bată palma cu suveraniștii lui Meloni și extrema dreapta.
La fel ca în precedentele legislaturi, nu poate fi formată nicio majoritate pro-europeană fără PPE sau S&D, precum nici o altă majoritate anti-europeană. Contracandidatul lui von der Leyen la șefia Comisiei Europene, social-democratul Nicolas Schmit, s-a arătat dispus ”să negocieze un acord pentru anii următori” cu vocile democratice din PE.
Pentru a fi numită pentru un nou mandat de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen are nevoie de o “majoritate calificată” din partea celor 27 de lideri europeni, deși aceștia votează de regulă cu unanimitate, și de o majoritate de minim 361 de voturi în Parlamentul European, care are 720 de locuri.
Majoritatea calificată ca procedură de vot în Consiliul European înseamnă votul favorabil a 55% dintre liderii statelor membre (15) care însumează 65% din populația Uniunii Europene. De asemenea, un candidat la șefia Comisiei poate fi respins printr-o minoritate de blocare care trebuie să includă cel puțin numărul minim de state membre care reprezintă peste 35% din populația UE, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.
În 2019, von der Leyen a fost numită de Consiliul European în unanimitate, dar abia a reușit să treacă de acest vot cu doar nouă voturi mai mult decât era necesar, 383 de voturi pentru dintr-o majoritate minim necesară de 374.