Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.
Potrivit agendei oficiale și Administrației Prezidențiale, ”președintele Klaus Iohannis va deschide, în calitate de înalt reprezentant al statului care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, seria de dezbateri alături de cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, și de președintele Egiptului, Abdel Fattah Elsisi, în calitate de înalt reprezentant al statului care deține în prezent Președinția Uniunii Africane”.
Klaus Iohannis reprezintă, astfel, pentru a doua oară România la această importantă conferință dedicată securității internaționale, după ce președintele a fost prezent la Conferința de la München în 2016, unde a susținut o alocuțiune în cadrul unui panel dedicat viitorului NATO.
Această sesiune de la München are loc cu aproximativ o săptămână înaintea Summitului liderilor UE-Liga Statelor Arabe, care are loc în perioada 24-25 februarie în Egipt.
Conform agendei, discursurile și dezbaterile cu președintele României, președintele Egiptului și cancelarului german vor fi urmate de o sesiune de dialog la care vor fi prezenți vicepreședintele SUA, Mike Pence, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, și Yang Jiechi, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez.
Un interes sporit va fi îndreptat către această sesiune, în condițiile în care Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.
Conferința de Securitate de la München a început vineri cu un moment inedit întrucât președintele acesteia, ambasadorul Wolfgang Ischinger, a deschis evenimentul purtând un hanorac inscripționat cu drapelul Uniunii Europene, pentru a transmite mesajul că Europa are nevoie ”de o strategie pentru a nu își pierde abilitatea de a influența relațiile internaționale”.
În marja ei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut o întrevedere cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, iar de la prezidiul Conferinței a avertizat că ”întreg regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”. Este cunoscut faptul că SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european. Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF. Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.
Tot vineri, șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a insistat asupra rolului global al Uniunii Europene pe care a caracterizat-o drept o ”superputere”, precizând că este generos să se spună că statele sale membre, în mod invidual, sunt ”puteri mijlocii”.
”Este generos. Aș spune că, în mod individual, țările noastre sunt mici. Avem state membre care nu au realizat încă că sunt mici. Dar împreună suntem cu siguranță o superputere, din punct de vedere economic si din punct de vedere al securității”, a mai explicat Mogherini.
În același spirit, ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a facut un apel ca Europa să nu devină ”obiect politic global” și a respins o nouă eră a competiției strategice, precizând că parteneriatul transatlantic rămâne pilonul ordinii internaționale.
Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, un raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.
Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.