Connect with us

NATO

VIDEO Klaus Iohannis la Conferința de Securitate de la München: Zona Mării Negre, crucială pentru întreaga securitate euroatlantică. România va continua să fie o sursă de securitate la frontiera de est a NATO și a UE

Published

on

Ziua a doua a Conferinței de Securitate de la München a cuprins și panelul în care președintele României, Klaus Iohannis a oferit și alocuțiunea introductivă – ”Între reasigurare și re-angajament? Viitorul NATO”. Alături de acesta au participat Erna Solberg (premierul Norvegiei), Michael Fallon (ministrul Apărării din Marea Britanie), Peter Hultqvist (ministrul Apărării din Suedia), Witold Waszczykowski (ministrul de Externe al Poloniei), Petr Pavel (general, președintele Comitetului militar NATO).

”Consider că modelarea securității noastre a fost întotdeauna strâns legată de aspirațiile popoarelor noastre. Angajamentul luat pentru securitate și o viață mai bună este acum supus provocării în întreaga zonă euroatlantică de factori multipli care se potențează reciproc, dând naștere unui mediu complex de securitate și unor noi riscuri la adresa acesteia”, a declarat șeful statului în debutul panelului.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

”Din exterior, ne confruntăm simultan cu provocări multidimensionale, atât din est, cât și din sud. Deși de natură diferită, acestea sunt cruciale pentru securitatea euroatlantică. Eroziunea valorilor și a normelor, precum și încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional ne-au adus în punctul în care ne aflăm în prezent. Situația actuală este, de asemenea, efectul unei lipse de voință politică și hotărâre manifestată de anumite state și de alți actori de a respecta principiile, normele și instrumentele care au fost construite de-a lungul deceniilor”, a mai menționat președintele.

Ulterior, liderul de la București a făcut referire și la legăturile dintre fenomenul terorist și cel migraționist care produc o adevărată criză de solidaritate în Uniunea Europeană.

În cadrul Conferinței de Securitate de la München am vorbit despre redefinirea viitorului NATO, având în vedere evoluțiile mediului internațional. Este necesară consolidarea Alianței în calitate de garant al securității euroatlantice. Trebuie să găsim echilibrul corect, să transmitem că suntem puternici și uniți, că ne susținem reciproc, la fel cum ne susținem valorile și principiile, gata de a le apăra dacă este nevoie. Zona Mării Negre se dovedește a fi crucială atât pentru securitatea regională, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică. În calitate de partener previzibil și de încredere în cadrul NATO, România rămâne un pilon al democrației și al stabilității în această regiune. Vom continua să fim o sursă de securitate la frontiera de est a NATO și a UE.

Posted by Klaus Iohannis on Saturday, February 13, 2016

”În același timp, o amenințare crescândă a terorismului, precum și un flux de migranți fără precedent exercită o presiune suplimentară asupra Europei. Criza migranților, în mod special, ne-a demonstrat potențiala fragilitate a construcției europene și eficiența limitată a instituțiilor noastre. Nu cu mult timp în urmă, principala temă de pe agendă era extinderea. Acum, trebuie să găsim soluții pentru a menține soliditatea și unitatea Uniunii Europene, proiectul european însuși fiind sub semnul întrebării. Toate aceste provocări cu care ne confruntăm acum nu doar pun la îndoială securitatea; ele distrug încrederea, în sânul societăților noastre, între oameni, țări și actori politici internaționali”, a spus Iohannis.

”Ne regăsim acum într-o situație care reclamă mai mult decât reacție și adaptare la circumstanțe și la evoluții continue ale mediului internațional. Trebuie să ne redefinim viitorul, plecând de la aceste realități”, a mai punctat președintele.

Cadrul în care președintele a vorbit este nuanțat de recenta decizie NATO de la reuniunea ministerială pe Apărare de la cartierul general al Alianței, aceea de a-și spori prezența militară în estul Europei, un obiectiv strategic susținut în comun de România și Polonia. Tot în acest context, Alianța și-a evaluat impactul Planului de Acțiune Rapidă și rezultatele exercițiilor militare ale Alianței ca măsură de reasigurare și descurajare în contextul amenințărilor din vecinătate.

Trebuie să consolidăm NATO în calitate de garant al securității euroatlantice și să ne concentrăm asupra apărării colective, investind masiv în sectorul politic și în cel strategic. Trebuie să prețuim puternica legătură transatlantică, completată de o contribuție europeană crescândă, în conformitate cu Declaraţia Summitului din Ţara Galilor”, a spus Klaus Iohannis.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Făcând referire la tematica panelului în care era invitat să vorbească, șeful statutului a precizat: ”Nu cred că trebuie să alegem între reasigurare și reangajare. Ele nu se exclud reciproc. Aș spune, mai degrabă, că trebuie să găsim echilibrul corect, astfel încât să transmitem un mesaj: suntem puternici și uniți, ne susținem reciproc, la fel cum ne susținem valorile și principiile, gata de a le apăra dacă este nevoit și, în același timp, dorim să reconstruim încrederea, deoarece ne dorim o lume mai sigură și mai bună.

Evenimentul, dar și participarea președintelui în calitate de key speaker, au fost importante în contextul în care Statele Unite au decis recent creșterea bugetului pentru cheltuielile militare în Europa, sub auspiciile Inițiativei de Reasigurare Europeană, la 3.4 miliarde de dolari

Salut decizia SUA de a spori de patru ori bugetul destinat Inițiativei de Reasigurare Europeană. O consider o expresie a angajamentului privind securitatea în Europa și față de obiectivele noastre comune ca organizație”, s-a prevalat de moment președintele pentru a reîntări sprijinul României față de partenerul transatlantic.

”Implementarea deciziilor luate la Summitul din Țara Galilor, stimularea curajoasă a dezvoltării adaptării pe termen lung a NATO și, în special, consolidarea dimensiunii de descurajare vor produce impactul dorit la Varșovia”, a prefațat șeful statului reuniunea simbolică a summit-ului Alianței: la împlinirea a 25 de ani de la destrămarea Pactului de la Varșovia (blocul politico-militar comunist).

Totodată, România a anunțat de curând că va lansa un proiect privind amplasarea unei flote NATO în Marea Neagră, demers prin care țara noastră își propune să determine asigurare strategică din partea întregii Alianțe pentru toată regiunea flancului estic, inclusiv zona strategică a Mării Negre, spațiu considerat drept poartă între Occident și Orient și în care România are potențialul de a acționa ca o curea de transmisie.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

În acest context, Klaus Iohannis a făcut câteva precizări notabile: ”În lumina recentelor evenimente și având în vedere contextul geopolitic, zona Mării Negre se dovedește a fi crucială atât pentru securitatea regională, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică. Nu ne putem permite să gândim limitat din punct de vedere strategic, iar competența și expertiza noastră pot contribui substanţial la soluţionarea problemelor care alcătuiesc arcul de instabilitate din zona Mării Negre”.

”În calitate de partener previzibil și de încredere în cadrul NATO, România rămâne un pilon al democrației și al stabilității în această regiune. Vom continua să fim o sursă de securitate la frontiera de est a NATO și a UE”, a mai spus președintele.

”În acest an, am crescut bugetul destinat apărării și avem un acord, semnat de către toate partidele politice din România, conform căruia urmărim să atingem un nivel de cel puțin 2% din PIB pentru cheltuieli publice în domeniul apărării naționale, până în 2017”, a reamintit Iohannis efortul financiar al României pentru securitatea europeană și euro-atlantică.

România participă integral la consolidarea NATO. Aceasta include inițiative regionale, precum și angajarea constructivă a partenerilor și a altor actori relevanți. În acest scop, pe 4 noiembrie 2015, la București, am prezidat, împreună cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, reuniunea la nivel înalt a liderilor statelor de pe flancul estic al NATO. Declarația privind Solidaritatea Aliată și Responsabilitatea Comună adoptată cu acea ocazie reflectă angajamentul nostru de a consolida securitatea euroatlantică prin intermediul unității, al solidarității și al coeziunii NATO”, a mai spus președintele.

Cooperarea și coordonarea NATO-UE reprezintă garanția securității și a prosperității. Avem nevoie de angajamentul consolidat și autentic, manifestat reciproc, de fiecare organizație. Atât procesul de redactare a Strategiei Globale a UE, cât și pregătirea în vederea Summit-ului NATO din Polonia trebuie să asigure un rol important atât pentru flancul estic cât și pentru cel sudic, angajamentul de a consolida capacitatea de rezistență a societăților noastre, o viziune cuprinzătoare și acțiuni care să asigure continuitatea eforturilor deja întreprinse în zona Mării Negre, de asemenea foarte relevante din perspectiva securității energetice”, a conchis Klaus Iohannis.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 70% dintre români se opun ideii ca România iasă din UE și NATO. Roexit-ul, în creștere, fiind susținut de 25% dintre cetățeni

Published

on

© MApN

Peste șapte din zece români sunt de părere că România nu ar trebui să se retragă din Uniunea Europeană (70,3%) și din Alianța Nord-Atlantică (77,3), însă aproape 20%, respectiv 25%, consideră că țara noastră ar trebui să se retragă din NATO, respectiv UE, relevă datele unui sondaj de opinie INSCOP Research, realizat la comanda New Strategy Center. În același timp, un sondaj Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European cu șase luni înainte de alegerile europene arată că 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE, iar 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână. Prin comparație cu un sondaj similar realizat de INSCOP în luna martie, se observă o diminuare a susținerii apartenenței europene și euro-atlantice a României. În urmă cu nouă luni, trei sferturi dintre români se opuneau ideii ieșirii României din Uniunea Europeană (76,8%), iar patru din cinci români erau împotriva ieșirii din NATO (80%).

“În ciuda valului masiv de dezinformare, românii nu cred că ieșirea din NATO sau UE este o opțiune, ceea ce reprezintă un element cu adevărat pozitiv. Se observă însă o diminuare a culpabilizării Rusiei în cea ce privește declanșarea războiului din Ucraina, indicator ce coboară sub 50% și un echilibru între cei care cred că Ucraina, respectiv Rusia, vor câștiga războiul, atitudine determinată de percepția că ofensiva Ucrainei din acest an nu și-a atins obiectivele”, a spus George Scutaru, director general New Strategy Center, în contextul sondajului INSCOP publicat miercuri, 6 decembrie.

“Trebuie remarcat, ca aspect negativ, faptul că 35,5% dintre cei chestionați consideră că trimiterea de mai multe trupe ale NATO și SUA în România ar supăra Rusia, un procent important, în timp ce 57,1% au o părere bună despre acest fapt, cam tot atâția cât privesc Rusia drept o amenințare la adresa României (56,4%). Merită de remarcat și faptul că doar 1 din 2 români și-ar apăra țara în cazul unui conflict, societatea fiind astfel împărțită clar asupra acestui subiect. Toate aceste răspunsuri ar trebui să dea de gândit responsabililor politici și militari. Avem nevoie de campanii de informare care să explice românilor de ce sunt necesare trupe NATO în România, ce obligații avem în cadrul NATO și de ce este în interesul României să susțină Ucraina, pentru că alternativa de a-i avea vecini pe ruși, în cazul înfrângerii Ucrainei, este perspectiva cea mai sumbră pentru interesele de securitate ale României”, a adăugat Scutaru.

Principalele date reieșite din sondajul INSCOP:

Vinovatul pentru războiul din Gaza

Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea conflictului din Gaza, 35.7% dintre respondenți indică Hamas, 9.6% – SUA, 9% – Israel, 7.1% – țările arabe, 6.6% – Rusia, iar 4.2% – Iran. 25.7% nu știu, iar 2.1% nu răspund la această întrebare.

Vinovatul pentru războiul din Ucraina

49.8% dintre români cred că Rusia este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina. 14.6% menționează SUA, 8.8% Ucraina, 4.6% NATO, iar 2.9% UE. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 19.4% dintre cei chestionați.

Câștigătorul războiului din Ucraina

34.5% dintre respondenți sunt de părere că Ucraina va câștiga războiul, în timp ce 32.6% cred că Rusia va fi învingătoare, iar 32.9% nu știu sau nu răspund.

Soluții pentru încheierea războiului din Ucraina

64.7% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația ”pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate”, în timp ce 24.5% sunt de părere că ”pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei”. 10.1% din totalul eșantionului nu pot aprecia sau nu știu, iar 0.7% nu răspund.

Temeri cu privire la războiul din Ucraina

Rugați să indice care este cea mai mare temere privind războiul din Ucraina, 41.6% dintre respondenți menționează creșterea prețurilor și a costului vieții, 23.9% atacarea de către Rusia  a unor țări membre NATO. 19.5% declară că nu au nicio temere, iar 12.1% sunt îngrijorați de creșterea numărului de refugiați. 3% nu știu sau nu răspund.

Surse de informații cu privire la războiul din Ucraina

53.3% dintre români se informează despre războiul din Ucraina de la televizor. 16.5% urmăresc informații pe această temă de pe rețelele sociale. Spun că nu prea îi interesează subiectul 11.7% dintre cei chestionați. 9.9% își iau informațiile din ziare din și site-uri internaționale, iar 7.3% din ziare și site-uri românești. Ponderea non-răspunsurilor la această întrebare este 1.3%.

Percepția cu privire la informațiile referitoare la războiul din Ucraina

29.8% dintre români consideră că informațiile care circulă astăzi la noi în țară despre războiul din Ucraina sunt în general corecte, în timp ce 42.1% sunt de părerea contrarie.  20.8% declară că nu urmăresc evenimentele din Ucraina. 7.3% nu știu sau răspund la această întrebare.

Țara care reprezintă un pericol pentru România

Întrebați ce țară cred că reprezintă un pericol pentru România, 56.4% menționează Rusia, 8.6% Ungaria, 8.2% SUA, 6.6% China, 4% Ucraina, 0.9% Germania. 15.3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

21.9% cred că Rusia reprezintă un pericol pentru România în foarte mare măsură, 34.9% în mare măsură, 21.4% în mică măsură, 18% în foarte mică măsură / deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.

Ieșirea din Uniunea Europeană

25.7% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 70.3% se opun unei astfel de idei. 4% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Ieșirea din NATO

18.9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 77.3% împărtășesc părerea contrarie. 3.8% nu știu sau nu răspund.

Trimiterea de trupe NATO în România

57.1% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne apără de Rusia. 35.5% au o părere proastă, deoarece trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia. 7.4% nu știu sau nu răspund.

Atitudine personală în cazul unui război

În cazul unui război în care Romania ar fi atacată, 50.5% dintre români declară că ar lupta să-și apere țara, 11.8% spun că s-ar ascunde până trece războiul, iar 19.4% că ar emigra. 5.6% declară că și-ar scoate un certificat medical ca să fie inapți de luptă. 4.7% aleg varianta altceva, iar 8% nu știu sau nu răspund.

Continue Reading

NATO

Contingentul Forțelor Aeriene Germane de la Baza Mihail Kogălniceanu, vizitat de ambasadorul Gebauer: Patru avioane de luptă și 150 de soldați contribuie la securitatea România

Published

on

© Ambasada Germaniei la București/ Facebook

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, a vizitat marţi contingentul (eAPS) al Forţelor Aeriene Germane de la baza militară Mihail Kogălniceanu de lângă Constanţa, context în care a apreciat, în mod special, “curajul şi angajamentul” militarilor germani şi “cooperarea remarcabilă” cu trupele aliaţilor din România.

“Germania sprijină aliatul său NATO, România, la asigurarea supravegherii spaţiului aerian în cadrul misiunii de poliţie aeriană întărită Air Policing South (eAPS). Patru avioane de luptă Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane şi un contingent însumând 150 de soldaţi sunt pe deplin operaţionale de la sfârşitul lunii noiembrie pentru securizarea spaţiului aerian NATO”, se precizează într-un comunicat al ambasadei Republicii Federale Germania în România remis CaleaEuropeană.ro.

Comandantul contingentului german eAPS, locotenent-colonel Markus Kuchenbaur, a afirmat că prezenţa militarilor germani la baza militară Mihail Kogălniceanu transmite un semnal important pentru România şi pentru NATO în materie de politică de securitate.

“Este o onoare deosebită pentru mine să pot conduce contingentul german aici, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, şi să am posibilitatea de a transmite un semnal important, în opinia mea, pentru România şi pentru alianţa noastră NATO, în materie de politică de securitate. Lucrez cu o echipă extrem de motivată şi conştientă de caracterul sensibil al misiunii şi, bineînţeles, mă bucur când toţi cei din subordinea mea se întorc la familiile lor, odată cu încheierea misiunii”, a afirmat locotenent-colonel Markus Kuchenbaur, citat în comunicat.

Citiți și Patru avioane de luptă ale Forțelor Aeriene Germane au sosit la Baza Mihail Kogălniceanu pentru misiuni de poliție aeriană: Sprijinim România, aliatul nostru NATO

La rândul său, ambasadorul Peer Gebauer a transmis întregului contingent al Forţelor Aeriene Germane mulţumiri pentru contribuţia la securizarea teritoriului aliat.

“Aş dori să mulţumesc domnului locotenent-colonel Kuchenbaur şi întregului contingent al Forţelor Aeriene Germane pentru contribuţia lor importantă la securizarea teritoriului nostru aliat. În vremuri dificile ca acestea, apreciem în mod special curajul şi angajamentul Forţelor Armate Federale şi cooperarea remarcabilă cu trupele aliaţilor noştri, cum este şi România”, a afirmat Peer Gebauer.

Continue Reading

NATO

Ciolacu a discutat cu conducerea Comitetului pentru forțe armate din Congresul SUA despre creșterea prezenței militare a SUA în România

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut o întrevedere, marţi, cu reprezentanţii conducerii Comitetului pentru forţe armate din Camera Reprezentanţilor, copreşedinţii Mike Rogers şi Adam Smith, în cadrul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii, context în care a mulţumit pentru nivelul excelent al dialogului politic bilateral, precum şi pentru contribuţia Congresului SUA la consolidarea Parteneriatului strategic dintre cele două ţări.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a subliniat, totodată, importanţa dezvoltării şi aprofundării acestui parteneriat pe toate dimensiunile sale de cooperare, în special în domeniile apărării, securităţii, energiei, comerţului şi investiţiilor.

“Şeful Guvernului României a discutat cu reprezentanţii conducerii Comitetului pentru forţe armate din Camera Reprezentanţilor despre situaţia din regiunea Europei de Est, respectiv evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, dar şi din Orientul Mijlociu. Dialogul a vizat şi sprijinul României pentru Ucraina şi Republica Moldova, consolidarea posturii NATO în regiunea Mării Negre, nevoia susţinerii creşterii prezenţei militare a SUA în România, precum şi oportunităţile bilaterale în domeniul apărării”, se arată în comunicat.

Totodată, el a subliniat că Parteneriatul strategic cu SUA este şi va rămâne unul dintre pilonii politicii externe şi de securitate a României.

“Ţara noastră rămâne o sursă de stabilitate în regiunea Mării Negre şi va contribui în continuare la consolidarea şi apărarea ordinii internaţionale bazate pe reguli”, a afirmat Ciolacu.

În cadrul discuţiilor cu congresmenii americani, premierul a apreciat asistenţa de securitate aprobată de Congresul SUA pentru România, subliniind consolidarea dialogului şi coordonării bilaterale privind implementarea Strategiei SUA pentru securitatea în regiunea Mării Negre, precizează sursa citată.

În ceea ce priveşte cooperarea cu aliaţii şi partenerii din regiunea Mării Negre, şeful Executivului a amintit vizita delegaţiei Guvernului de la Bucureşti la Kiev pentru prima şedinţă comună a cabinetelor român şi ucrainean.

De asemenea, prim-ministrul a evidenţiat importanţa deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Vilnius pentru securitatea şi stabilitatea Flancului estic al Alianţei.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut o întrevedere şi cu reprezentanţi ai companiei Lockheed Martin, în cadrul căreia a subliniat importanţa colaborării cu companiile americane în evaluarea şi dezvoltarea capabilităţilor din industria naţională de apărare, se mai spune în comunicat. 

Marcel Ciolacu este în vizită oficială la Washington D.C. şi la New York până miercuri, împreună cu o delegaţie guvernamentală din care fac parte ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, şi ministrul economiei, Radu Oprea.

Luni, Marcel Ciolacu a participat la ceremonia oficială de depunere a unei coroane de flori la Cimitirul Eroilor Arlington din Washington. Ceremonialul include 19 salve de tun şi onorul drapelului.

Ulterior, premierul român s-a întâlnit, la Pentagon, cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi, la Departamentul de Stat, cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken. La finalul zilei, s-a întâlnit şi cu Jennifer Granholm, secretar pentru energie al SUA.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.15 hours ago

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

ROMÂNIA17 hours ago

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

U.E.18 hours ago

Eurogrupul a ajuns la un acord privind direcția politicii bugetare pentru 2024, stabilind un echilibru între menținerea flexibilității și adaptarea la condițiile globale

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

ROMÂNIA19 hours ago

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII19 hours ago

Nadia Calviño, ministrul spaniol al economiei și finanțelor, va deveni prima femeie președintă a Băncii Europene de Investiții, după un acord al țărilor UE

ROMÂNIA19 hours ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA19 hours ago

FMI sfătuiește România să introducă noi taxe și impozitarea progresivă în 2024, pentru a aduce mai mulți bani la buget

ROMÂNIA19 hours ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA4 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA5 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending