Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a transmis miercuri un mesaj adresat lui Klaus Iohannis, care și-a încheiat oficial mandatul de președinte al României, subliniind că în acești ani grei Republica Moldova a avut la București un prieten de nădejde, iar “relațiile dintre cele două maluri ale Prutului sunt astăzi mai puternice și mai cuprinzătoare ca oricând”.
“Relațiile dintre cele două maluri ale Prutului sunt astăzi mai puternice și mai cuprinzătoare ca oricând. Republica Moldova a avut la București în acești ani grei un prieten de nădejde. În timpul mandatului președintelui Klaus Iohannis, am putut să contăm mereu pe ajutorul României – de la furnizarea de energie la proiecte de infrastructură locală în satele noastre, de la vaccinuri în pandemie la construcția de noi poduri, la propriu și la figurat. Economia noastră este mai puternică datorită investițiilor românești – iar multe din școlile și grădinițele noastre arată mai bine datorită sprijinului generos de care am beneficiat. Drumul nostru european nu ar fi fost posibil fără susținerea sinceră și necondiționată a României. În numele cetățenilor Republicii Moldova, îi mulțumesc președintelui Klaus Iohannis pentru tot ce am realizat împreună. Am convingerea că pe acest fundament solid vom continua să clădim un viitor sigur și prosper, uniți de aceeași limbă, istorie, cultură, valori și aspirații!”, a transmis Maia Sandu pe Facebook.
Un mesaj de mulțumire a venit și din partea președintelui Consiliului European, Antonio Costa, care i-a mulțumit președintelui Klaus Iohannis pentru “leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene”, subliniind că acesta a fost un “membru valoros” al Consiliului European în ultimul deceniu.
Ceremonia în urma căreia Klaus Iohannis a devenit primul președinte care pleacă din funcție prin demisie a durat în jur de 30 de minute.
Iohannis l-a întâmpinat pe Bolojan în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, au făcut o fotografie și au avut o scurtă întrevedere.
“Mult succes! Să aveți grijă de România”, i-a transmis Iohannis lui Bolojan.
Ulterior, pe Platoul Marinescu a avut loc o ceremonie de plecare. Klaus Iohannis a trecut în revistă, pentru ultima dată, Garda de Onoare. A fost intonat Imnul național al României, iar Klaus Iohannis a salutat Drapelul țării.
La ceremonia de plecare s-au aflat numeroși angajați ai Administrației Prezidențiale și jurnaliști.
Klaus Iohannis le-a mulțumit angajaților Administrației Prezidențiale și la final s-a îndreptat spre jurnaliștii care relatau, rostind fraza “Dumnezeu să binecuvânteze România!“.
Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.
“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.
Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.
Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.
Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.
Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.
Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.
