Acasă U.E. CONSILIUL EUROPEAN Liderii europeni, convocați la un summit extraordinar la Bruxelles pentru a decide...

Liderii europeni, convocați la un summit extraordinar la Bruxelles pentru a decide finanțarea UE post-criză. Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri se reunesc “în persoană” la debutul președinției germane a Consiliului UE

3906
© European Union

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice. Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care debutează la 1 iulie.

“Pe 17 și 18 iulie, președintele Consiliului European va convoca un Consiliu European extraordinar privind pachetul de recuperare economică și Cadrul Financiar Multianual. Reuniunea în persoană va începe pe 17 iulie, la ora 11:00 (n.r. – ora 11:00 în România)”, a anunțat Barend Leyts, purtătorul de cuvânt al șefului Consiliului European.

Reuniunea a fost anunțată încă de vineri, când liderii UE au discutat pentru prima dată, în regim de videoconferință, pachetul de redresare economică Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro, liderii statelor membre agreând să negocieze “la pachet” ambele propuneri ale Comisiei Europene care ridică răspunsul UE pentru relansare economică la 1.850 de miliarde de euro.

“Înaintea acestui summit voi formula propuneri concrete pentru a încerca să luăm o decizie. Suntem conștienți că este important să ajungem la un acord cât mai curând posibil“, a declarat Charles Michel, vinerea trecută, după videoconferința liderilor UE.

Dinspre partea sa, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat urgența unui acord, arătând că mai sunt șase luni până când viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 și instrumentul Next Generation EU ar trebui să fie finalizate pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În ce-i privește, liderii statelor membre au căzut de acord asupra faptului că propunerea Comisiei Europene este un bun de punct de plecare, însă divergențele se resimt încă.

Recunoscând că discuțiile au fost “foarte constructive”, Angela Merkel a spus într-o conferință de presă că încă mai sunt “o mulțime de întrebări”. Cancelarul Germaniei, țara care preia la 1 iulie 2020 președinția rotativă a Consiliului UE, a reafirmat că țara sa este determinată să sprijine încheierea rapidă a unui acord, în consonanță cu opiniile exprimate de mai mulți lideri și enunțate astfel de președinții Comisiei Europene și Consiliului European, însă a indicat că încă există îngrijorări.

De altfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz și premierul olandez Mark Rutte s-au arătat sceptici în privința obținerii unui acord în luna iulie și anticipează negocieri îndelungate.

Președintele francez Emmanuel Macron, care efectuează marți o vizită la Haga pentru a reduce diferențele de opinie cu prim-ministrul Rutte, a pledat pentru ajungerea la un acord la summitul din luna iulie. “Europa trebuie să se ridice la înălțimea istoriei și să lanseze o recuperare ambițioasă, bazată pe solidaritate bugetară. După acordul franco-german de 500 de miliarde de euro și după propunerea Comisiei Europene, haideți să ajungem la un acord în luna iulie“, a spus el.

Referitor la România, președintele Klaus Iohannis a agreat negocierea la pachet a celor două propuneri – Next Generation EU și Cadrul Financiar Multianual – și a precizat că obiectivul principal al țării noastre este obținerea unor alocări naționale cât mai mari atât pentru politica de coeziune, cât și pentru agricultură, peste nivelul de aproximativ 45 de miliarde de euro cât a obținut România pentru perioada 2014-2020.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit vineri, 19 iunie, în regim de videoconferință, pentru a da startul negocierilor la nivel înalt privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro consacrat redresării economice europene post-coronavirus.

Înlocuitor al Consiliului European de vară, video-summitul din 19 iunie a reprezentat primul schimb de opinii între Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni privind planul Next Generation EU de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană și noua versiune a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 care se ridică la 1.100 de miliarde de euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus la 27 mai, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit Ursulei von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Potrivit Comisiei Europene, este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.

Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual, care împreună formează planul european de relansare, necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum delicata problemă a ”condiţionalităţii”, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor.

Planul propus de Comisia Europeană și Cadrul Financiar Multianual, care trebuie aprobate de Consiliul European și de Parlamentul European pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, reprezintă răspunsul pe care UE încearcă să-l furnizeze la criza economică asociată pandemiei de coronavirus și care este estimată să genereze o contracție de proporții istorice a economiei europene.