Connect with us

U.E.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel, înainte de ultima sa președinție la Consiliul UE: Europa nu este numai o moștenire istorică, ci “un proiect care ne duce spre viitor”. Lumea are nevoie de “vocea puternică a Europei”

Published

on

© Bundesregierung

Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, suveranitatea digitală și tehnologică și o mai mare responsabilitate a Europei pe scena globală sunt prioritățile pe care cancelarul german Angela Merkel le pune în prim-planul agendei Uniunii Europene pentru următoarele șase luni. Cu mai puțin de două săptămâni înainte de asumarea, la 1 iulie, președinției Consiliului UE pentru ultima oară în calitate de lider al Germaniei și înaintea unui summit european virtual și crucial privind finanțarea viitorului post-criză al Europei, Angela Merkel a prezentat joi, în Bundestag, ambițiile pe care Berlinul și le asumă concomitent cu cea mai mare provocare din istoria Uniunii Europene: gestionarea consecințelor pandemiei de COVID-19 și crearea unei Europe mai reziliente și mai autonome. 

Nicio țară nu poate supraviețui crizei în izolare și de una singură“, a spus Merkel, joi, într-un discurs tradițional în fața parlamentarilor germani înaintea unui summit european, însă special prin prisma prezentării priorităților președinției Germaniei la Consiliul UE, care debutează la 1 iulie 2020 și care va trebui să preia rezultatele Consiliului European din 19 iunie și să le transforme într-un acord pentru planul de 1.850 de miliarde de euro de redresare a economiei europene, compus dintr-un instrument de redresare de 750 de miliarde de euro și dintr-un Cadru Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Între timp, vorbind vineri în urma videoconferințe în care șefii de stat sau de guvern au convenit să se întâlnească la mijlocul lunii iulie pentru se apropia de un acord în ce privește relansarea economică a UE dintr-o criză prefigurată a fi de proporții istorice, Angela Merkel s-a prevalat, din nou, de cuvinte puternice: “Nu este exagerat să spunem că ne confruntăm cu cea mai mare provocare economică din istoria Uniunii Europene. Măsurile pe care le luăm trebuie să fie în conformitate cu acest lucru“.

În fața celei mai grave crize de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, atât pentru Germania, cât și pentru Europa, Angela Merkel a sintetizat însă, în Bundestag, sarcina principală a Germaniei în poziția de președinție a Consiliului UE, subliniind că “Europa are nevoie de noi cum și noi avem nevoie de ea”.

În același timp, cancelarul german și-a arătat regretul cu privire la răspunsul inițial ”mai degrabă național decât european” al statelor membre la pandemie, care ”a dezvăluit cât de fragil este încă proiectul european”, punctând că solidaritatea și coeziunea sunt mai necesare ca oricând.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE prezintă “sprintul” unei “curse de ștafetă”: Reziliența și valorile UE, suveranitatea economică a Europei și parteneriatul cu SUA, principalele priorități post-coronavirus

Europa nu este numai o moștenire istorică, ci “un proiect care ne duce spre viitor”, a spus Merkel, referindu-se la cele trei priorități pe care președinția germană și le propune in extenso la lupta împotriva pandemiei cu noul coronavirus. Aceste priorități, la pachet cu programul de lucru al trio-ului de președinții format de Germania alături de Portugalia și Slovenia, au fost prezentate anterior și în Consiliul Afaceri Generale drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”, un joc de cuvinte care îmbracă urgența acțiunilor din următoarele șase luni și necesitatea unei gândiri pragmatice pe parcursul următoarelor 18 luni.

Cele trei priorități evocate de Merkel vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

Green Deal: Angela Merkel pune Germania în slujba inițiativei emblematice a celui mai apropiat aliat politic

Următoarea președinție germană este contextualizată de un decor politic rarisim, care poate fi prilej de oportunități. Ea va conlucra cu prima Comisie Europeană condusă de un german după 52 de ani, Ursula von der Leyen fiind ministru în toate guvernele Merkel, iar prioritățile strategice ale executivului său pe care l-a intitulat îndrăzneț drept “Comisia geopolitică” sunt într-o oglindă politică aproape perfectă cu ambițiile Germaniei. La acest decor politic, adăugăm și colaborarea cu un Parlament European în care cel mai mare grup politic (PPE) este condus tot de un german din aceeași familie politică, Manfred Weber fiind susținut inițial pentru șefia Comisiei Europene în timpul alegerilor europene de anul trecut. Peisajul este întregit și de mostra de cooperare germano-franceză pe care Angela Merkel a oferit-o alături de Emmanuel Macron, când prin propunerea lor de 500 de miliarde de euro au pregătit terenul pentru instrumentul de recuperare economică lansat de Comisia Europeană, oferind un gir politic în avanpremieră executivului european.

Strategia “Green Deal” a Comisiei Europene oferă “o orientare centrală și, de asemenea, o oportunitate excelentă” pentru redresarea economiei europene, a spus Merkel, în condițiile în care Ursula von der Leyen pledează pentru ca modelul de redresare economică pe care statele membre îl vor finanța să se bazele pe principiile Pactului Ecologic European.

Astfel, în numele președinției germane, Angela Merkel a promis că vor fi continuate intens consultările pentru o lege europeană privind protecția climei, scopul fiind de a face ca neutralitatea climatică a Europei să fie obligatorie până în 2050 și să fie ajustate obiectivele pentru 2030.

O Europă mai suverană: un gând bun și pentru Emmanuel Macron

Europa trebuie “să poată decide singură unde este necesară independența europeană și cum dorim să o punem în aplicare”, a mai spus Angela Merkel, referindu-se la necesitatea ca Europa să își capete suveranitatea tehnologică și digitală și precizând că pandemia a scos la iveală provocările unor anumite ale dependenței UE față de alți actori. 

Drept exemplu, cancelarul german s-a referit la crearea unei infrastructuri securizate de date la nivel european.

Acest apel la suveranitate și la independență este în concordanță cu obiectivele de emancipare strategică enunțate în multiple rânduri de președintele francez Emmanuel Macron și care au căpătat un nou contur în contextul crizei COVID-19, liderii UE căzând de acord că Uniunea trebuie să își reducă dependența exagerată de țările terțe.

Acest perimetru strategic compus “în mare” din nevoia de revigorare industrială, de relansare a pieței interne și cu ambiții ale unei economii digitalizate este o prioritate majoră a președintelui francez, reflectat inclusiv în Comisia Europeană, acolo unde comisarul din partea Franței, Thierry Breton, are în subordinea sa aceste domenii.

Ultimul mare recital al lui Merkel pe scena internațională și pentru o Europă globală

Cea din urmă prioritate merită și o scurtă incursiune într-o istorie recentă: luna noiembrie a anului 2016, ultima vizită în Germania a lui Barack Obama în calitate de președinte al SUA, care a simbolizat politic o predare de ștafetă către Angela Merkel, fiind poate pentru prima dată când liderul politic al lumii transatlantice avea să fie considerat cineva din Europa.

Lumea are nevoie de “vocea puternică a Europei pentru protecția demnității umane, a democrației și a libertății”, a mai spus Merkel, vorbind despre prioritatea și ambiția Germaniei ca Europa să își asume o mai mare responsabilitate globală.

O temă centrală a acestei priorități va fi relația Uniunii Europene cu Africa, în contextul în care șeful diplomației europene Josep Borrell a invocat oportunitatea ca “UE să devină cel mai bun partener al Africii” și ca Europa să își relocheze o parte din procesul de producție în Africa

Vorbim despre “a privi spre Africa ca un continent al viitorului și să formăm o relație de parteneriat”, a spus Merkel.

Președinția germană a Consiliului UE va insista însă pentru o linie mai dură a UE faţă de China și va reafirma faptul că Statele Unite sunt cel mai apropiat partener al Uniunii Europene în materie de politică externă și de securitate. De altfel, în pofida susținerii ideeii “unui dialog deschis” cu China pentru edificarea unui acord de investiții sau pentru protecția climei, Angela Merkel a convenit cu președintele chinez Xi Jinping să anuleze summitul UE – China, programat pentru luna septembrie la Leipzig, transmițând indirect și un semnal că Europa dezaprobă modul în care China a acționat pe parcursul pandemiei de COVID-19, dar și atitudinea Beijingului, care este deja perceput ca un actor ce folosește narativul dezinformării și al propagandei împotriva Occidentului.

Separat de discursul din Bundestag, Angela Merkel a mai detaliat și în alte ocazii amprenta pe care președinția germană la Consiliul UE va căuta să o lase asupra posturii globale a Europei. Cancelarul german continuă să afirme că “SUA sunt partenerul cel mai important al Europei”, deși tensiunile cu actuala administrație de la Washington sunt la un nivel ridicat, atât pe axa UE – SUA, cât și pe axa Berlin – Washington. În ce privește Rusia, cancelarul Germaniei a criticat Moscova pentru că atacă democraţiile occidentale.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici

Germania, stat fondator al UE și mare beneficiar politic al păcii postbelice, preia la 1 iulie, de la Croația, ștafeta președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un nou trio și un nou program de lucru de 18 luni al Consiliului UE formate alături de președințiile pe care Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia (1 iulie – 31 decembrie 2021) le vor asigura anul viitor.

Pentru Angela Merkel, acest mandat semestrial, mai diluat în prerogative după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, va fi echivalentul unei moșteniri politice.

Dacă în 2007, în cursul precedentei președinții germane la Consiliul UE, Angela Merkel îi găzduia pe liderii UE în Germania pentru a celebra 50 de ani de la semnarea Tratatelor fondatoare și debloca eșecul Tratatului Constituțional prin transpunerea sa în Tratatul de la Lisabona, în 2020, situația stă diferit și ea a fost impecabil sintetizată de Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München: Angela Merkel vrea ca ultima sa președinție la Consiliul UE “să intre în istorie ca un serviciu de succes pentru existența Uniunii Europene, și nu ca o procesiune funerară”.

Programul integral al președinției germane și al trio-ului de președinții Germania – Portugalia – Slovenia este disponibil aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

UE este pregătită să medieze între puterea de la Minsk, opoziție și societatea civilă pentru rezolvarea crizei politice

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană este pregătită să medieze între puterea de la Minsk, opoziție și societatea civilă pentru detensionarea crizei politice care a degenerat în tulburări violente, transmite Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, în urma reuniunii prin videoconferință, de vineri, a miniștrilor afacerilor externe din statele membre. 

Alegerile prezidențiale de duminică, finalizate cu peste 80% din voturi în favoarea lui Aleksandr Lukashenko, i-au adus acestuia un al șaselea mandat de președinte, funcție pe care o ocupă din 1994. Considerate netransparente și frauduloase, alegerile au fost contestate de opoziție și au generat ample proteste de stradă care au degenerat în violențe după ce forțe de ordin în număr mare au fost desfășurate să-i disperseze pe demonstranți.

De asemenea, opozanta Svetlana Tihanovskaia, care a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu, a fost obligată să se refugieze în Lituania după ce a primit amenințări la adresa copiilor săi. 

În acest sens, miniștrii afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, reuniți vineri prin videoconferință, au reiterat apelul către autoritățile din Belarus pentru a opri violența disproporționată și inacceptabilă împotriva protestatarilor pașnici și pentru eliberarea celor reținuți.

Citiți și Președinta Comisiei Europene, despre situația din Belarus: Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa

În prezent, protestele s-au soldat cu moartea a două persoane și arestarea altor 6000, potrivit relatărilor făcute de Euronews. Una dintre persoane a fost ucisă în timpul ciocnirilor violente dintre poliție și demonstranți, iar cea de-a doua în arest.

De asemenea, în timpul discuțiilor, miniștrii au transmis un semnal puternic al sprijinului european către populația din Belarus care își dorește o schimbare democratică. Ei au reiterat și faptul că nu consideră scrutinul prezidențial „nici liber, nici corect”, iar rezultatele au fost falsificate, ceea ce atrage nerecunoașterea lor de către Uniune. 

Citiți și Ministrul de externe Bogdan Aurescu: România îndeamnă Belarusul să respecte drepturile omului și să pună capăt violențelor

Astfel, s-a decis ca UE să transmită autorităților din Belarus o propunere de sprijin privind stabilirea și facilitarea unui dialog între autoritățile politice, opoziția și societatea mai largă în vederea soluționării actualei crize.

Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra necesității de a-i sancționa pe cei responsabili de violență, represiune și falsificarea rezultatelor alegerilor. Prin urmare, „listarea persoanelor vizate de sancțiuni în Belarus va începe imediat”, precizează Josep Borrell.

„Astăzi, UE a reacționat în mod unitar și decisiv în apărarea intereselor și valorilor UE, în cadrul Uniunii și dincolo de granițele noastre. Vom apăra întotdeauna dreptul internațional, democrația, drepturile omului și libertățile”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. 

În cele din urmă, miniștrii au convenit să revină la revizuirea relațiilor UE-Belarus în cadrul viitoarei lor reuniuni informale din perioada 27-28 august.

Citiți și Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

Potrivit șefului diplomației din UE, pe agenda discuțiilor s-a aflat și situația tensionată între Grecia, Cipru și Turcia din Mediterana de Est, precum și situația politică și umanitară din Liban și Venezuela. 

 

Continue Reading

U.E.

Covid-19: Comisia Europeană, Twitter și UNESCO își unesc forțele pentru a combate teoriile conspirației din mediul online

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, UNESCO, Twitter și Congresul Evreiesc Mondial își unesc forțele pentru a sensibiliza utilizatorii de internet, prezenți în special pe rețelele de socializare, în legătură cu combaterea teoriilor conspirației privind noul coronavirus în mediul online, potrivit unui comunicat.

În cadrul acestei inițiative, a fost publicată o nouă serie de infografice în sprijinul cetățenilor. Infograficele oferă explicații scurte despre motivul pentru care teoriile conspirației sunt periculoase – în special în perioadele de criză -, despre modul în care pot să le identifice și modul în care le pot contracara cu argumente bazate pe fapte.

Așa cum s-a subliniat și în Comunicarea Comisiei din luna iunie privind dezinformarea, actualul climat a oferit un teren deosebit de fertil pentru teoriile conspirației care subminează știința și faptele cu explicații pernicioase și îndepărtate de realitate despre locul de origine al noului coronavirus și despre vinovații pentru răspândirea sa. De asemenea, criza coronavirusului a dat naștere și unui nivel crescut de discursuri de instigare la ură, atacuri rasiste și antisemite în mediul online.

Citiți și Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene: Dezinformarea, o amenințare reală la adresa sănătății publice

„Dezinformarea și teoriile conspirației dăunează sănătății democrațiilor noastre – acest lucru a fost foarte clar în contextul unei pandemii globale. Cetățenii trebuie să fie echipați cu instrumente utile pentru a le recunoaște și a le combate. Pentru a sprijini cetățenii, instituțiile publice trebuie să colaboreze cu platformele digitale, cu profesioniști în domeniul mass-media, verificatori de fapte și cercetători, așa cum fac Comisia Europeană și UNESCO”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență.

Noile infografice sunt disponibile pe site-ul Comisiei Europene și pe social media prin intermediul hashtag-ului #ThinkBeforeSharing.

Continue Reading

U.E.

Programul Erasmus+ 2020 primește încă 200 milioane de euro de la UE pentru digitalizarea educației

Published

on

© European Union, 2015

Comisia Europeană a adoptat astăzi o revizuire a programului de lucru anual Erasmus + 2020, oferind 200 de milioane EUR suplimentar pentru a stimula educația și formarea digitală și pentru a promova dezvoltarea și includerea competențelor prin creativitate și arte, potrivit unui comunicat de presă. 

Pandemia COVID-19 a avut un impact perturbator asupra educației și formării, noile moduri de predare și învățare necesitând soluții inovatoare, creative și incluzive.

Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului de viață european, a declarat:

Spațiul de educație european trebuie să încurajeze educația și abilitățile digitale pentru a atenua perturbările cauzate de pandemie și să sprijine rolul Europei în tranziția digitală. Comisia va publica apeluri extraordinare Erasmus + în valoare de 200 de milioane EUR care vor oferi mai multe oportunități de a învăța, de a preda și de a împărtăși cunoștințe în era digitală. Există soluții eficiente, inovatoare și incluzive pentru îmbunătățirea educației digitale și a competențelor și vor beneficia de sprijin european.”

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat:

„Sunt încântată că programul Erasmus + este mobilizat pentru a sprijini actorii cheie din educație, formare și tineret în această perioadă provocatoare. 200 milioane de euro vor fi disponibile pentru a sprijini educația și formarea digitală, munca digitală pentru tineri, dar și abilitățile creative și incluziunea socială. Este un pas important, deschizând calea către Planul de acțiune pentru educația digitală, pe care Comisia îl va lansa în această toamnă.”

Programul Erasmus + va sprijini proiecte pentru îmbunătățirea predării digitale, învățării și evaluării în școli, învățământului superior și formării profesionale. De asemenea, va oferi oportunități școlilor, organizațiilor de tineret și instituțiilor de învățare pentru adulți pentru a sprijini dezvoltarea competențelor, pentru a stimula creativitatea și pentru a spori incluziunea socială prin intermediul artelor, împreună cu sectoarele culturale și creative.

Apelurile pentru propuneri de proiecte în aceste domenii vor fi publicate în săptămânile următoare. Organizațiile interesate sunt sfătuite să ia legătura cu Agențiile Naționale Erasmus+.

Continue Reading

Trending