Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși.
„Am depus în această dimineață la Senat și apoi la Camera Deputaților (…) programul de guvernare și lista completă a miniștrilor. În doar 5 zile am reușit să elaborăm, împreună cu colegii, cu experții, cu specialiștii din cele 3 partide care susțin acest guvern, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România, un program extrem de concret, detaliat, amplu, cu 372 de măsuri concrete pe care guvernul le va face pentru România. Am reușit să depunem o listă de ministri, ministri capabili, responsabili, serioși, care să implementeze programul de guvernare. Prin acest program de guvernare propunem o Românie modernă, o Românie prosperă, o Românie dreaptă și o Românie sigură. O Românie modernă, cu mai puțină birocație și cu servicii care să funcționeze pentru oameni. O Românie prosperă, în care oamenii să poată trăi mai bine, în care să nu se zbată de la o lună la alta doar pentru a își plăti cheltuielile. O Românie dreaptă, în care legea este lege și dacă știi că respecti legea, nu ai alte temeri, iar cel care nu respectă legea va fi tras la răspundere rapid, conform legilor învigoare. O Românie sigură, în care să protejăm cetățenii alături de partenerii noștri din NATO și din Uniunea Europeană. Vom continua pe baza lucrurilor bune făcute de guvernul României în ultimul an”, a anunțat Siegfried Mureșan în cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o după ce a depus programul de guvernare la Senat și Camera Deputaților.
Guvernul Mureșan va avea 16 miniștri, șapte de la PNL, cinci de la USR, trei de la UDMR și un ministru independent sprijinit de toate formațiunile politice. Trei dintre aceștia vor avea și funcțina de viceprim-ministru, câte unul de la fiecare partid care formează noul Executiv.
Miniștrii cu care Siegfried Mureșan va merge în Parlament pentru a cere votul de încredere sunt următorii:
- Mircea Abrudean (PNL) – ministru al Afacerilor Interne și viceprim-ministru
- Radu Miruță (USR) – ministru al Apărării Naționale și viceprim-ministru
- Tanczos Barna (UDMR) – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru
- Andrea Chiș (independentă) – ministru al Justiției
- Alexandru Nazare (PNL) – ministru al Finanțelor
- Oana Țoiu (USR) – ministru al Afacerilor Externe
- Oana Gheorghiu (PNL) – ministru al Sănătății
- Cătălin Drulă (USR) – ministru al Transporturilor și Infrastructurii
- Cseke Attila (UDMR) – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
- Raluca Turcan (PNL) – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
- Dragoș Pîslaru (PNL) – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene
- Irineu Darău (USR) – ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
- Diana Buzoianu (USR) – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor
- Sebastian Burduja (PNL) – ministru al Energiei
- Ötvös Koppány Bulcsú (UDMR) – ministru al Culturii
- Mihai Dimian (PNL) – ministru al Educației și Cercetării
În egală măsură, Dan Reșitnec, din partea USR, este propus secretar general al Guvernului, cu rang de ministru.
Programul de guvernare este structurat pe 28 de capitole și cuprinde 372 de măsuri precum interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, scăderea TVA la 19% atunci când economia o va permite, reorganizarea ANAF, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, reducerea numărului de parlamentari conform datelor recensământului din 2021, reformarea și modernizarea companiilor de stat, un ghișeu unic pentru cetățeni, un program intitulat „Contul viitorului”, care să sprijine viitoarele generații.
În materie de politică externă, Guvernul Mureșan a stabilit în capitolul intitulat „România pro-europeană și transatlantică” 11 măsuri.
România este definită drept „un membru al Uniunii care își respectă angajamentele și își negociază interesele, un aliat care transformă securitatea în dezvoltare și un partener strategic al Statelor Unite prin energie stabilă și accesibilă, industrie de apărare și investiții în activele strategice ale țării.”
Printre obiectivele stabilite se află un acord politic pe Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 până la finalul lui 2026, pentru ca implementarea să înceapă la 1 ianuarie 2028 ce vizează menținerea alocărilor pentru coeziune și agricultură, resurse proprii consistente pentru bugetul Uniunii, acces la instrumentele de competitivitate (CEF, mobilitate militară, apărare, Orizont Europa) și fonduri garantate pentru extindere.
Viitorul Guvern dorește să stopeze procesul de dezindustrializare prin definirea sectoarelor strategice (auto, chimie, metalurgie, energie, inclusiv nucleară, farmacie și tech), corectarea barierelor din Piața Unică la nivel național și folosirea flexibilităților europene pentru ajutor de stat și prețuri la energie, deblocate prin corectarea rapidă a deficitului.
În egală măsură, Guvernul Mureșan își asumă să îndeplinească angajamentele din cadrul european de guvernanță, adică să scoată România din procedura de deficit excesiv, punând în aplicare planul fiscal-bugetar asumat de țara noastră, să respecte recomandările specifice de țară și să implementeze la termen legislația europeană.
În materie de securitate, Executivul Mureșan dorește să consolideze Flancul Estic prin mai multe inițiative: Eastern Flank Watch, Hub-ul european de securitate maritimă la Marea Neagră (să avansăm de la concept finalizat la operaționalizare în Constanța în 2027 și să îl includem în exercițiul bugetar european), mobilitate militară cu infrastructură de transport, energie și date, în coordonare cu Ucraina și Republica Moldova.
Extinderea Uniunii Europene este fixată drept prioritate națională în programul de guvernare. Guvernul Mureșan sprijină deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina în acest an, susține Tratatul de aderare al Muntenegrului și a Balcanilor de Vest, și un dialog principial cu Turcia în cadrul european, precum și sprijinul ferm pentru Ucraina.
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ar urma să fie consolidat prin „investiții în tehnologie, energie, apărare”.
Guvernul Mureșan își propune aș transforme România în platformă energetică regională în parteneriat cu SUA, prin infrastructura Coridorului Vertical, dezvoltarea de investiții în Marea Neagră, proiectele nucleare de la Cernavodă și reactoarele modulare, urmărind creșterea conectivității pe energie și transport cu Vecinătatea și Caucazul de Sud.
De asemenea, viitorul Executiv dorește să atragă investitori americani strategici și de mari fonduri de investiții în companiile publice care se listează sau se deschid capitalului privat: Portul Constanța, Aeroportul Otopeni, TAROM, companiile din minerit, cu păstrarea controlului statului acolo unde este strategic.
Programul de guvernare cuprinde și mențiuni legate de dezvoltarea producției de apărare împreună cu industria americană și europeană, cu programul de înzestrare SAFE (16,68 mld. euro) ca exemplu de achiziție care aduce producție, lanțuri de furnizori și locuri de muncă în România, precum și participarea la EDIP, PESCO și proiectele colaborative europene.
Documentul mai face referire la proiecte comune cu UE și Statele Unite în energie, minerale și materii prime critice: explorare, exploatare și prelucrare în România, ca parte a securității economice europene și transatlantice.
În egală măsură, Guvernul Mureșan are drept ținte aderarea României la OCDE în 2026, o prezență românească consolidată în instituțiile europene și readucerea României în programul Visa Waiver ca prioritate strategică în relația cu SUA.
Viitorul Executiv califică fondurile europene drept „principala sursă de finanțare a investițiilor publice, în condițiile continuării eforturilor de ajustare a deficitului”.
În capitolul dedicat fondurilor europene, programul de guvernare are stipulate 10 măsuri.
Printre prioritățile menționate se numără închiderea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în 2026 cu absorbția maximă posibilă a fondurilor nerambursabile, estimată la peste 90%, respectiv peste 12 miliarde de euro, prin finalizarea cererilor de plată și susținerea evaluării acestora de către Comisia Europeană, pe baza rezultatelor realizate până la 31 august 2026.
O altă țintă este aceea de a pregăti Planul de Parteneriat Național și Regional 2028–2034, cu o alocare estimată de peste 60 de miliarde de euro, pentru viitorul ciclu al politicii de coeziune, prin corelarea investițiilor și reformelor cu prioritățile naționale și regionale, pentru a pregăti economia și societatea pentru marile schimbări ale următorului deceniu, a înlătura blocajele de dezvoltare și a răspunde nevoilor sectoriale, teritoriale și sociale.
Guvernul Mureșan dorește să stabilească un cadru comun de priorități pentru investiții, construit împreună cu Ministerul Finanțelor și ministerele de resort, indiferent de sursa de finanțare, astfel încât fondurile europene și resursele naționale să susțină aceleași obiective, prin programe complementare, fără suprapuneri și cu reguli armonizate. În egală măsură, Guvernul Mureșan își dorește să negocieze o poziție favorabilă României în arhitectura și criteriile viitorului Fond European pentru Competitivitate din Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, astfel încât finanțarea digitalizării să rămână predictibilă după închiderea PNRR.
MIPE ar urma să aibă rol de coordonator la nivel național al al politicii de coeziune.
Se va menține descentralizarea, cu opt programe regionale în cadrul Planului de Parteneriat, pe baza principiilor subsidiarității, solidarității și parteneriatului, cu responsabilități clare la nivel regional în stabilirea priorităților și gestionarea fondurilor.
Guvernul Mureșan dorește implicarea sectorului privat în pregătirea și implementarea Planului de Parteneriat, cu obiectivul ca finanțarea privată să reprezinte circa o treime din resursele totale mobilizate prin politica de coeziune.
Într-un mediu de securitate marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și de presiunea pe Flancul Estic, Guvernul Mureșan își propune să consolideze postura României de furnizor de securitate în NATO și UE și de partener strategic al Statelor Unite.
Cheltuielile și investițiile de apărare ar urma să crească gradual până la 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE, potrivit mențiunilor din cadrul capitolului dedicat Apărării, care cuprinde 18 măsuri.
Totodată, sunt menționate actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020-2030, consolidarea prezenței forțelor și capabilităților americane în România, cooperare în înzestrare și folosirea instrumentului financiar FMF Loan iar, în paralel, dezvoltarea graduală a unor capabilități naționale de descurajare și o contribuție mai substanțială la arhitectura europeană de apărare, astfel încât securitatea României să nu depindă exclusiv de amploarea prezenței aliate.
Programul de guvernare prevede și sprijin pentru partenerii din regiune, cu accent pe Republica Moldova — a cărei securitate, stabilitate și prosperitate sunt esențiale pentru România — și pe Ucraina, precum și pentru statele din Balcanii de Vest, inclusiv în parcursul lor european și euroatlantic.
În egală măsură, Guvernul Mureșan dorește dezvoltarea în țară a unui software pentru dronele coproduse în România, care să integreze personalizat capacitățile de apărare ale Armatei.
Conform documentului, România ar urma să își consolideze rolul de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv pentru libertatea de navigație și protecția infrastructurii critice.
Programul de guvernare face referire și la un concept integrat de apărare aeriană și balistică, împreună cu un concept de apărare maritimă care protejează apele teritoriale, infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice din Zona Economică Exclusivă, cu asumarea documentelor strategice relevante.
Viitorul Executiv dorește o participare activă a României în Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat cu Turcia și Bulgaria, inclusiv pentru protecția infrastructurii critice, precum și proiecte de anvergură cu Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit și Turcia pentru securitatea, stabilitatea și libera circulație în regiune și pentru accesul la resursele din zonele economice exclusive.
Este menționat și Hubul regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, înființat în România conform abordării strategice a UE.
De asemenea, programul de guvernare prevede protejarea intereselor economice ale României în Marea Neagră, inclusiv exploatarea resurselor din Zona Economică Exclusivă, ca parte inseparabilă a securității maritime.
