Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu deplânge „realitatea tristă” din România: Autostrăzile, doar 5% din drumurile publice din toată ţara. În lipsa unei infrastructuri solide, șansele de dezvoltare rămân foarte mici

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Fostul comisar european pentru politica regională, actual eurodeputat Corina Crețu, deplânge „realitatea tristă” din România îm care autostrăzile reprezintă doar 5% din drumurile publice din toată ţara. Astfel, aceasta atenționează că în lipsa unei infrastructuri solide, șansele de dezvoltare rămân foarte mici.

„Acum doi ani îi întâlneam, la Bruxelles, pe liderii Asociației “Moldova vrea autostrăzi”. Am verificat atât cu ocazia întrevederii noastre de atunci, cât și cu câteva zile înainte de a-mi încheia mandatul de Comisar European în 2019, și din păcate Guvernul României nu transmisese încă Executivului European niciun proiect major de infrastructuă rutieră sau feroviară pentru această regiune a țării – nici referitor la autostrada Unirii, nici la cea a Moldovei”, își amintește fostul comisar european.

În acest context, Corina Crețu deplânge realitatea tristă a infrastructurii majore din România europeană:

„La 30 de ani de la Revoluție și la aproape 14 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România rămâne una din țările europene cu cei mai puțini kilometri de autostradă. Se promit sume impresionante pentru modernizarea infrastructurii din țară, dar în afara unor discursuri profund ideologizate, realitatea este una tristă: autostrăzile reprezintă doar 5% din drumurile publice din toată ţara, lungimea căilor ferate a scăzut cu 600 kilometri (!) și, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, încă mai avem 144 de kilometri de drumuri pietruite” punctează eurodeputatul român.

Astfel, Corina Crețu atrage atenția că o Românie modernă nu poate însemna decât o țară conectată atât în interior, cât și spre Europa.

„Sper să înțelegem că în lipsa unei infrastructuri bine puse la punct, șansele de dezvoltare și de îmbunătățire a vieții oamenilor rămân foarte mici”, transmite aceasta.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să facă publică agenda Planului de relansarea economică: “Timpul trece în defavoarea României”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) solicită Guvernului României să facă publică agenda care privește Planul de Relansare Economică din fonduri europene, avertizând că timpul trece în defavoarea României.

“Suntem la exact două săptămâni de la momentul acordului la care a ajuns Consiliul European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Însă în afara anunțurilor triumfaliste de atunci din partea Palatului Victoria, cu un puternic iz electoral, încă nu există niciun semnal cu privire la proiectele pe care Guvernul României le are în vedere”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook în contextul unei intervenții avute la Libertatea.ro.

Fostul comisar european pentru politică regională a făcut referire și la faptul că Guvernul a lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.

“E foarte bine”, a completat ea, avertizând însă că nu există o agendă clară și transparentă privind Planul de Relansare Economică.

“La fel cum nu există nici o listă publică a proiectelor pe care le are în vedere Guvernul României pentru următorii șapte ani (cât durează un exercițiu financiar la nivel european). Îmi pare rău, dar chiar nu e suficient să declari, sec, că vei investi în ”infrastructură, școli și spitale”, ci e nevoie de proiecte solide, mature. Banii nu sunt acordați fără niciun angajament sau în baza unor idei vagi, ci România – la fel ca orice alt stat european – va trebui să prezinte un proiect credibil de revitalizare economică, un plan realist, credibil în fața tuturor celorlalte State Membre. România nu-și permite luxul de a întârzia cu acest Plan, cu atât mai mult cu cât cetățenii au nevoie – mai mult decât oricând – să beneficieze de acești bani și de proiectele care le-ar putea îmbunătăți viața”, a mai explicat Corina Crețu.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează, din nou, autoritățile române: Banii europeni pentru Magistrala M6 Gara de Nord – Băneasa riscă să fie pierduți

Published

on

© Corina Cretu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (S&D, PRO România) a atras din nou atenția autorităților române privind riscul de pierdere a banilor europeni pentru construcția noii linii de metrou M6, carea leagă Aeroportul Internațional Otopeni de centrul Bucureștiului.

„Grav este că deși lucrările ar fi trebuit să înceapă de la mijlocul anului trecut, suntem la peste un an distanță de la acest moment și M6 nu are nici acum contract semnat, deși licitația este lansată din martie 2019. Iar dacă lucrările nu se finalizează până în 2023, România va pierde definitiv banii alocați”, a scris Corina Crețu într-un mesaj pe pagina oficială de Facebook.

Reamintim că, în anul 2019, în calitate de comisar european pentru politică regională, Corina Crețu a semnat în luna februarie a anului trecut pentru alocarea a peste jumătate de miliard de euro, mai exact 517 de milioane de euro pentru construcția liniei de metrou 6: „Am avut zeci de ședințe cu DG Regio și cu autoritățile române până am ajuns la această decizie, pe care am urgentat-o tocmai pentru ca banii să fie folosiți cât mai devreme și să înceapă lucrările”, a mai transmis deputatul european.

Potrivit europarlamentarului, „investiția ar fi fost un real beneficiu pentru locuitorii Capitalei, precum și pentru turiști, care ar fi beneficiat de servicii de transport moderne către și dinspre Aeroportul Internațional Otopeni.”

Cofinanțarea europeană ar urma să asigure construcția unei secțiuni de 6 kilometri din linia de metrou, asigurând legătura cu linia de metrou M4 (Gara de Nord – Lac Străulești), construcția a șase noi stații de metrou subterane între zona 1 Mai și complexul comercial Băneasa, precum și achiziționarea a douăsprezece garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane.

Corina Crețu critică atitudinea autorităților din România care întârzie în implementarea acestui proiect care reprezintă un interes major pentru cetățenii români: „Pur și simplu nu îmi pot explica lentoarea cu care funcționează autoritățile. Să fie chiar o lipsă de interes în privința acestei teme atât de importante pentru cetățeni? Altfel nu îmi pot explica…”

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: România primește mai puține fonduri nerambursabile pentru redresare în cadrul „Next Generation EU” în urma negocierilor liderilor europeni

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Potrivit analizei publicației germane „Die Welt”, România primește mai puține fonduri nerambursabile pentru redresare din cadrul instrumentului Next Generation EU, în urma negocierilor Consiliului European de săptămâna aceasta, decât ar fi primit dacă propunerea Comisiei von der Leyen ar fi fost aprobată ca atare, arată fostul comisar european pentru politica regională, eurodeputatul Corina Crețu, într-o postare pe Facebook. De altfel, se poate vedea că Franța și Germania sunt beneficiarii unor sume mărite pentru redresare în urma discuțiilor liderilor europeni.

„Ca urmare a crizei prin care trecem, în paralel cu Bugetul multianual, s-a ajuns la un acord privind Mecanismul de relansare economică al UE – un instrument financiar suplimentar prin intermediul cărora se vor aloca granturi și credite în baza unor proiecte concrete , 70% din granturi trebuie să fie angajate în 2021 și 2022, iar 30% în 2023 și asta pe baza planurilor naționale de redresare, ce urmează a fie prezentate în perioada următoare la Bruxelles și monitorizate atent”, scrie Corina Crețu. Aceasta mai precizează că „planurile de redresare ale fiecărei țări ar trebui să fie în concordanță cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, cu programele naționale de reforma, cu planurile naționale privind energia și climă, cu planurile pentru o tranziție justă, precum și cu acordurile de parteneriat și cu programele operaționale”.

Negru – reprezintă suma propusă de Comisia Europeană, în luna mai, pentru redresare – partea de granturi – în exercițiul financiar 2021-2027 pentru fiecare țară a Uniunii Europene, iar roșu reprezintă reprezintă suma obținută de fiecare țară în urma Summitului Consiliului European desfășurat weekendul trecut.

Amintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus la 27 mai, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro (redus la 1.074 miliarde de euro de liderii europeni) și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Din acest plan de 750 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene, România ar fi trebuit să primească între 31,2 și 33 de miliarde de euro, dintre care 19,62 miliarde reprezintă granturi și 11,58 împrumuturi.

Totuși, din graficul de mai sus reiese că România primește mai puține fonduri nerambursabile pentru redresare din cadrul instrumentului Next Generation EU, în urma negocierilor Consiliului European de săptămâna aceasta, decât ar fi primit dacă propunerea Comisiei von der Leyen ar fi fost aprobată ca atare. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending