Connect with us

CONSILIUL UE

Președinția Germaniei la Consiliul UE prezintă “sprintul” unei “curse de ștafetă”: Reziliența și valorile UE, suveranitatea economică a Europei și parteneriatul cu SUA, principalele priorități post-coronavirus

Published

on

© EU2020DE

Pandemia de COVID-19 constituie o provocare fără precedent pentru Europa și pentru întreaga lume, iar Germania, Portugalia și Slovenia sunt pregătite să facă tot ce este necesar pentru a crește reziliența Europei, pentru a-i proteja pe cetățeni și pentru a depăși criza, salvgardând în același timp valorile europene și stilul de viață european, se arată în programul de lucru al viitorului trio de președinții ale Consiliului Uniunii Europene.

Viitorul trio de președinții debutează cu președinția germană a Consiliului UE, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020, și continuă cu președinția portugheză (1 ianuarie – 30 iunie 2020) și cea slovenă (1 iulie – 31 decembrie 2021).

Programul a fost prezentat marți la reuniunea Consiliului Afaceri Generale de ministrul de stat pentru Europa al guvernului german, Michael Roth, aceasta reamintind că viitorul trio reprezintă și primul trio de președinții din istoria UE, în 2007, când a fost creat acest concept. Principiul unui trio alcătuit din câte trei președinții succesive la Consiliul UE a fost introdus pentru a asigura o tranziție lină între mandatele semestriale ale țărilor UE la cârma Consiliului și o coordonare între priorități.

“În 2007, am format primul trio de președinții la nivelul UE. Astăzi, în 2020, în mijlocul crizei coronavirusului, ar fi trebuit să îl inventăm. Am dezvoltat un program comun pentru următoarele 18 luni și vom avea nevoie de o respirație lungă pentru calea de urmat: împreună, trebuie să depășim criza COVID0-19. În același timp, vom lucra spre o Europă mai socială, mai durabilă și mai democratică. În special în aceste perioade de criză, Europa trebuie să își respecte valorile și să consolideze statul de drept în toate statele membre ale UE. De asemenea, trebuie să găsim un răspuns solid în domeniul migrației și să urmărim lupta împotriva schimbărilor climatice. (…) Ce vom face în următoarele șase luni va fi un sprint. Dar ceea ce avem nevoie este o cursă de ștafetă“, a spus Michael Roth, într-o declarație de presă publicată de Reprezentanța Permanentă a Germaniei la UE și pe pagina președinției germane la Consiliul UE.

Conținutul programului de lucru este influențat de angajamentul UE de a aborda criza și recuperarea post-COVID-19, bazându-se pe principalele priorități prezentate în agenda strategică pentru anii 2019-2024, agreate de liderii UE anul trecut la finalul președinției României la Consiliul UE.

Cele patru priorități vizează protejarea cetățenilor și a libertăților, dezvoltarea unei baze economice puternice și vibrante, construirea unei Europe neutre din punct de vedere climatic, verde, corectă și socială și promovarea intereselor și valorilor europene pe scena globală, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Programul subliniază, de asemenea, importanța de a ajunge la un acord cu privire la următorul Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și programele sectoriale conexe cât mai curând posibil și de a agrea un “parteneriat complet și global” cu Marea Britanie până la sfârșitul anului 2020.

Prioritatea zero: redresarea solidă a economiei europene la intersecția dintre obiectivele neutralității climatice și principiile solidarității, coeziunii și convergenței

Cele trei președinții viitoare subliniază că statele membre și instituțiile UE au făcut front comun, în spiritul solidarității, pentru a coordona și a pune în aplicare măsuri relevante în materie de sănătate, însă subliniază că “numai dacă politicile în domeniul sănătății se dovedesc eficace în a pune sub control și, în cele din urmă, a depăși amenințarea reprezentată de COVID-19 putem asista la o redresare de durată în toate celelalte sectoare ale economiei și în toate sferele vieții publice”.

“Ca prioritate primordială, cele trei președinții sunt hotărâte să pună în aplicare toate măsurile adecvate unei redresări solide a economiei europene, prin respectarea unei strategii de creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii, care să țină cont de obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 și care să abordeze impactul social și aspectele umane ample aferente. Trioul de președinții va da curs viitoarelor propuneri ale Comisiei pentru a institui un sistem mai ambițios, mai amplu și mai bine coordonat de gestionare a crizelor la nivelul UE”, se arată în programul de lucru.

Trioul de președinții își confirmă angajamentul față de principiile foii de parcurs europene comune pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii bolii COVID-19: planul de redresare trebuie să se bazeze pe solidaritate, coeziune și convergență; redresarea trebuie să fie flexibilă, agilă și evolutivă; trebuie să fie incluzivă și toți cei implicați trebuie să subscrie la ea; și mai trebuie să respecte valorile și drepturile noastre, precum și statul de drept.

Cele trei președinții vor face tot ce le stă în putință pentru a restabili piața unică și pentru a o consolida în continuare, pentru a duce mai departe tranziția verde și transformarea digitală, pentru a urmări instituirea suveranității digitale, pentru a asigura autonomia strategică a UE prin intermediul unei politici industriale dinamice, pentru a sprijini IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, pentru a monitoriza investițiile străine directe, pentru a construi o infrastructură mai rezilientă, în special în sectorul sănătății, și pentru a urmări să asigure producerea de bunuri de importanță critică în Europa, astfel încât să se reducă dependența exagerată de țări terțe, în conformitate cu principalele recomandări conținute de foaia de parcurs.

Către suveranitatea economică a Europei

Consolidarea IMM-urilor și a competitivității industriale în Europa constituie un obiectiv esențial al trioului de președinții, întrucât aceasta servește suveranității economice a Europei și contribuie la reziliența sa. Strategia UE de redresare după criza provocată de COVID-19 și strategia pe termen lung pentru o creștere durabilă necesită, la rândul lor, atât o strategie ambițioasă pentru politica industrială a UE, care să abordeze inclusiv problema concurenței, a reglementării ajutoarelor de stat și a condițiilor-cadru generale, cât și consolidarea tehnologiilor-cheie, inclusiv prin alinierea politicilor în domeniul științei, al cercetării și al inovării și prin promovarea autonomiei tehnologice a UE.

Identificarea lanțurilor valorice strategice, noua încadrare a ecosistemelor industriale și continuarea eforturilor de identificare a alianțelor industriale și a unor proiecte importante de interes european comun (PIIEC) vor fi componente importante.

Cadrul Financiar Multianual 2021-2027: viitoarele trei președinții cer evitarea întârzierilor inutile pentru punerea în aplicare a viitorului buget european

Cele trei președinții consideră că este important să se ajungă la un acord cu privire la cadrul financiar multianual 2021-2027. CFM va fi un instrument de bază, care va veni în sprijinul unei redresări de durată. Acesta ar trebui să ofere sprijin statelor membre în direcția unor investiții susținute în obiectivele strategice ale UE și la nivelul tuturor politicilor, în conformitate cu Foaia de parcurs pentru redresare. În tandem cu fondul de redresare, viitorul CFM va fi răspunsul ambițios de care Europa are nevoie, în sprijinul priorităților noastre comune. Trioul se angajează să acționeze neobosit pentru a obține aprobarea Parlamentului European și pentru a finaliza cât mai curând posibil propunerile sectoriale, respectând totodată strict mandatul acordat de Consiliul European

Trioul va face tot ce îi stă în putință pentru a evita întârzierile inutile legate de punerea în aplicare a cadrului financiar multianual 2021-2027 și a programelor conexe. Adoptarea în timp util a legislației aferente tuturor politicilor în materie de investiții și altor politici relevante este de importanță covârșitoare pentru a oferi un răspuns adecvat și ferm consecințelor pandemiei de COVID-19 și altor obiective strategice și provocări permanente ale Uniunii.

“Echipa Europa”: UE continuă să meargă pe calea multilateralismului și ordinii internaționale bazate pe norme. Parteneriatul cu SUA, o prioritate principală

În dimensiunea acțiunii externe a Uniunii Europene, cele trei președinții afirmă că îl vor sprijini pe Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell și menționează modul în care UE trebuie să se poziționeze în raport cu principalii actori de pe scena internațională.

“Cele trei președinții consideră importante provocarea mondială pe care o reprezintă pandemia și rolul UE de actor pe scena internațională, căruia îi revine o responsabilitate deosebită în a contribui la elaborarea unui răspuns la nivel mondial prin multilateralism și printr-o ordine internațională bazată pe norme. Aceasta va include urmărirea unor priorități esențiale în materie de politici acolo unde există un deficit grav de resurse, consolidarea capacităților de reacție în țările cu cele mai precare sisteme de sănătate, de aprovizionare cu apă și de salubrizare, mai ales în Africa, precum și atenuarea consecințelor socioeconomice grave. Un răspuns la nivel mondial necesită o mai strânsă colaborare regională în cadrul eforturilor de descoperire a unor noi vaccinuri și a unor noi metode de diagnoză și de tratament. Cele trei președinții se vor implica în toate aceste eforturi într-un spirit demn de „Echipa Europa”, se arată în programul lor.

Parteneriatul transatlantic și relațiile comerciale ale UE cu SUA vor fi una dintre principalele priorități ale trioului de președinții, în strânsă cooperare cu Comisia și cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, pentru ca Uniunea să se bazeze în continuare pe această relație reciproc avantajoasă și echilibrată.

În ce privește relațiile cu Rusia, trioul de președinții îl sprijină pe Înaltul Reprezentant în procesul de evaluare referitor la cele cinci principii directoare ale relațiilor UE-Rusia, în vederea conturării în mod activ a politicii UE.

Referitor la relațiile cu China, cele trei președinții menționează posibilitatea organizării unei reuniuni a liderilor UE-China, în condițiile în care summitul programat pentru luna septembrie la Leipzig a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19. De asemenea, Germania, Portugalia și Slovenia afirmă că “se vor depune toate eforturile pentru a asigura semnarea acordului privind protejarea indicațiilor geografice și încheierea negocierilor pentru un acord cuprinzător, ambițios și echilibrat privind investițiile cu China”.

Statele membre care dețin Președinția Consiliului Uniunii Europene lucrează în grupuri de câte trei, denumite „Trio-uri“. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în anul 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni.

Trio-ul deschis de președinția germană la 1 iulie se va confrunta cu cea mai importantă provocare la adresa Uniunii Europene de la înființarea sa, generată de pandemia de COVID-19 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul german al sănătății despre vaccinul Rusiei anti-COVID-19: Acesta nu a fost testat suficient. Sunt foarte sceptic în legătură cu ce se întâmplă în Rusia

Published

on

© European Union 2020

Ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, a afirmat miercuri că vaccinul dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19 nu a fost testat suficient, în opinia sa obiectivul fiind acela de a avea un produs sigur, nu doar de a fi prima ţară care începe vaccinarea populaţiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

“Poate fi periculos să începi vaccinarea a milioane, dacă nu chiar a miliarde de oameni prea devreme, pentru că ar putea ucide acceptarea vaccinării dacă merge prost, aşa încât sunt foarte sceptic în legătură cu ce se întâmplă în Rusia”, a afirmat Spahn la postul de radio Deutschlandfunk, potrivit Agerpres.

“Aş fi încântat dacă am avea un vaccin iniţial, bun, dar, pe baza a tot ceea ce ştim – iar aceasta este problema fundamentală, şi anume că ruşii nu ne spun multe – acesta nu a fost testat suficient”, a adăugat ministrul german.

Potrivit lui Jens Spahn, este crucial, chiar şi în timpul unei pandemii, să fie întreprinse studii şi teste corespunzătoare, iar rezultatele să fie făcute publice pentru a le da oamenilor încredere în vaccin.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

“Nu este vorba despre a fi primul cumva – este vorba despre a avea un vaccin eficace, testat şi, prin aceasta, sigur”, a răspuns Spahn, întrebat despre vaccinul dezvoltat de Rusia şi numit „Sputnik V”, ca omagiu pentru satelitul lansat de Uniunea Sovietică în 1957, o premieră mondială la acea vreme.

Numai în jur de 10% dintre testele clinice au succes, iar unii oameni de ştiinţă se tem că Moscova ar putea să pună prestigiul naţional mai presus de siguranţă.

Vaccinul rusesc, despre care preşedintele Putin şi alţi responsabili au spus că este complet sigur, va fi administrat personalului medical, iar apoi celui didactic, pe bază voluntară la sfârşitul acestei luni sau la început de septembrie. Administrarea în masă la nivelul populaţiei este aşteptată să înceapă în Rusia în octombrie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

Published

on

© European Union

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alegerile prezidenţiale organizate duminică nu au fost ”nici libere, nici echitabile”, iar “poporul Belarusului merită mai mult”, au precizat țările UE.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au denunţat o ”violenţă disproporţionată şi inacceptabilă din partea autorităţilor statului” și au solicitat încetarea represiunii şi ”eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor celor reţinuţi”.

”Vom evalua acțiunile autorităților din Belarus în privința actualei situații și vom efectua o revizuire aprofundată a relaţiilor UE cu Belarus. Ar putea fi vorba, printre altele, de luarea de măsuri împotriva celor responsabili de violenţe, arestări nejustificate şi de falsificarea rezultatelor alegerilor”, au mai precizat țările UE în declarația amintită.

În finalul declarației, cele 27 de țări membre ale UE au făcut un apel la conducerea politică a Belarusului să inițieze un dialog autentic și incluziv cu societatea pentru a evita violențele.

“UE va continua să sprijine un Belarus democratic, independent, suveran, prosper și stabil”, au conchis țările membre.

Preşedintele în exerciţiu al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a câştigat alegerile desfăşurate duminică în această ţară, obţinând 80,23% din voturi, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală, citând rezultatele preliminare ale unui scrutin tensionat, marcat de violenţe şi acuzaţii de fraude electorale.

Opozanta Svetlana Tihanovskaia a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu Aleksandr Lukaşenko. Ea a fost obligată să se refugieze în Lituania.

Situaţia din Belarus se va afla pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniştrilor de externe ai UE, care va avea loc la 27-28 august, la Berlin, însă patru țări europene – Estonia, Finlanda, Letonia, Polonia – au cerut marți o reuniune de urgență a țărilor UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Cinci țări cer o reuniune de urgență a UE: Grecia vrea discutarea relațiilor cu Turcia, în timp ce Polonia, Letonia, Estonia și Finlanda solicită analizarea situației din Belarus

Published

on

© European Union, 2020

Miniştrii de externe din Letonia, Estonia, Finlanda şi Polonia au susţinut marţi convocarea unei reuniuni de urgenţă cu şefii diplomaţiilor statelor UE pentru a analiza criza politică din Belarus, Polonia oferindu-se de asemenea să medieze între puterea şi opoziţia din Belarus în urma alegerilor prezidenţiale câştigate din nou de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, dar pe care opoziţia le consideră fraudate, potrivit agenţiilor EFE şi AFP.

Miniştrii de externe leton Edgars Rinkevics, eston Urmas Reinsalu, finlandez Pekka Haavisto şi polonez Jacek Czaputowicz s-au întâlnit în capitala Letoniei, Riga, cu ocazia centenarului tratatului de pace între Letonia şi Rusia sovietică, informează Agerpres.

Miniştrii de externe din Letonia şi Polonia, state care au frontiere comune cu Belarus, au spus că ţările lor sunt dispuse să primească opozanţi belaruşi, după ce au vorbit despre situaţia candidatei la preşedinţie Svetlana Tihanovskaia, care marţi a părăsit Belarusul pentru a se refugia în Lituania, ea afirmând într-o înregistrare video că ”singură” a luat ”decizia foarte dificilă” de a pleca.

Situaţia din Belarus a devenit însă subiectul central al conferinţei lor de presă comune, la care miniştrii leton, eston şi finlandez au susţinut propunerea unei reuniuni europene formulată în ziua precedentă de omologul lor polonez şi despre care au menţionat că a fost transmisă şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

O solicitare similară, însă ce privește forările de hidrocarburi reluate de Turcia în Mediterana de Est, a venit și din partea Greciei.

”Ministerul de Externe (grec) va depune o cerere pentru o reuniune de urgenţă a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene”, a anunțat biroul premierului elen Kyriakos Mitsotakis, care a avut convorbiri telefonice cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

De asemenea, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat duminică mişcări ”extrem de îngrijorătoare” ale marinei turce în Mediterana, după semnarea unui acord maritim între Egipt şi Grecia.

O reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe din țările UE este programată pentru perioada 27-28 august, la Berlin, în contextul președinției Germaniei la Consiliul UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending