Prim-ministrul Ludovic Orban a avut vineri o convorbire, în format videoconferință, cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, în care cei doi șefi ai guvernelor de la București și de la Berlin au discutat despre necesitatea unui acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și planul european de redresare economică, dar și subiecte precum aderarea României la spațiul Schengen și evoluțiile din Republica Moldova, având în vedere faptul că Germania asigură președinția Consiliului UE.
În cadrul discuției, au fost trecute în revistă temele de actualitate de pe agenda bilaterală și europeană, cu accent pe oportunitățile de aprofundare a cooperării româno-germane în următoarea perioadă, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În convorbirea cu Merkel, premierul român a reiterat, de asemenea, importanța deosebită acordată de țara noastră aderării la spațiul Schengen. România îndeplinește deja criteriile tehnice în acest sens, iar o decizie favorabilă, în cel mai scurt timp posibil, ar reconfirma statutul țării noastre de membru deplin angajat, al Uniunii Europene, precum și contribuția sa substanțială la succesul proiectului european.
Prim-ministrul României a mai evidențiat candidatura României pentru găzduirea sediului viitorului Centru european de competențe în materie de securitate cibernetică și a accentuat argumentele solide ale țării noastre în susținerea acesteia.
Temele aderării României la Spațiul Schengen și găzduirii de către țara noastră a vitorului Centru european pentru securitate cibernetică au fost discutate de Ludovic Orban și cu omologul său francez, Jean Castex, cu ocazia unei vizite efectuate în luna octombrie la Paris, când România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic bilateral.
Țara noastră deține însă o importantă experiență în domeniul securității cibernetice. România a devenit în iunie 2019 al 22-lea membru cu drepturi depline al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallinn. Mai mult, România a participat, începând cu 2015, în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare a securității cibernetice a Ucrainei, fond creat prin participarea voluntară a țărilor NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia.
De altfel, decizia înființării acestei agenții a fost luată în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.
De asemenea, UE are și Agenția permanentă a Uniunii Europene pentru securitate cibernetică (ENISA), cu sediul în Grecia. Activitățile noului centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice vor completa sarcinile ENISA.
