Connect with us

POLITICĂ

România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic. Ludovic Orban: Avem garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE

Published

on

© Guvernul României

România și Franța au semnat luni, la Paris, o nouă foaie de parcurs în ceea ce priveşte Parteneriatul strategic dintre cele două ţări, ”cu o structură actualizată, ambiţioasă”, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban, după ceremonia de semnare la care a participat alături de omologul său francez, Jean Castex.

Vizita lui Orban în Franța, prima a unui șef de guvern din UE după instalarea lui Castex în fruntea guvernului francez, are ca element central semnarea unei noi foi de parcurs privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, anul acesta cele două țări celebrând 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

“Este o vizită extrem de importantă într-un an simbolic în care aniversăm 140 de ani de relaţii diplomatice. Ţările noastre sunt legate printr-un Parteneriat strategic, iar dorinţa comună este de a da un caracter şi mai strategic acestui parteneriat, de aceea am semnat o nouă foaie de parcurs cu o structură actualizată, ambiţioasă, care are ca scop să strângă şi mai mult relaţiile dintre Franţa şi România, atât în plan bilateral, cât şi la nivel european şi internaţional”, a spus Ludovic Orban, după întâlnirea avută cu premierul francez Jean Castex şi ceremonia de semnare a mai multor documente bilaterale, informează Agerpres.

El a punctat, în context, că prezenţa economică a părţii franceze în România este una importantă.

“Investiţiile franceze generează multe locuri de muncă şi, înaintea pandemiei, schimburile economice dintre ţările noastre au atins aproape 10 miliarde de euro pe an. Ne dorim ca această cooperare să crească, să se diversifice, să fie aprofundată, să genereze efecte şi mai benefice”, a precizat Orban.

Premierul român a arătat că a semnat împreună cu omologul său şi o Declaraţie de intenţie privind colaborarea în domeniul nuclear civil, care se doreşte dezvoltat în România “cu parteneri de încredere”.

“Practic, în toate domeniile pot exista cooperări între întreprinderi din Franţa şi din România”, a spus Orban.

Şeful Executivului de la Bucureşti a menţionat ca potenţiale domenii de colaborare transporturile, energia, securitatea cibernetică, telecomunicaţiile.

Am decis, totodată, să intensificăm dialogul bilateral în domeniul securităţii şi al apărării. Astfel, ne-am angajat reciproc să continuăm consultările de substanţă, periodice, la nivelul miniştrilor responsabili de Afacerile Externe şi Apărare în formatul 2+2″, a mai afirmat Orban.

Premierul s-a referit şi la cooperarea cu Franţa în domeniul cultural.

“Între noiembrie 2018 şi noiembrie 2019 am sărbătorit prietenia româno-franceză printr-un extraordinar Sezon cultural. Anul viitor ne propunem să-l sărbătorim împreună pe George Enescu, pentru că se împlinesc 140 de ani de la naşterea compozitorului şi va avea loc cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului ‘George Enescu’ la Bucureşti”, a subliniat premierul.

El a menţionat şi reafirmarea angajamentului comun pentru a consolida proiectul european.

“Vom dialoga intens în prespectiva preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către Franţa. (…) În acelaşi context am subliniat că este important să punem rapid în practică mecanismele şi instrumentele pentru a putea utiliza fondurile din viitorul buget european şi pe cele din Planul european de relansare economică”, a declarat Orban.

Şeful Executivului de la Bucureşti a spus că a introdus obiective importante pentru România în aria Parteneriatului Strategic precum aderarea la spațiul Schengen și aderarea la OCDE, arătând că a transmis omologului francez “aşteptarea legitimă” a României privind aderarea la Spaţiul Schengen.

Am solicitat sprijinul pentru urgentarea unei decizii pozitive. De asemenea, un sprijin aşteptăm şi într-un alt dosar important pentru România, aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, România fiind cel mai bine plasat candidat european şi contăm pe sprijinul partenerilor europeni şi, în primul rând al Franţei, pentru ca procesul de extindere să se finalizeze”, a adăugat Orban, precizând suplimentar că avem prin această foaie de parcurs “o garanție a susținerii din partea Franței” pentru aceste obiective.

Premierul a precizat că în cadrul discuţiilor bilaterale i-a urat succes premierului francez în exercitarea mandatului, într-o perioadă în care “Franţa, Europa şi lumea întreagă trebuie să facă faţă provocărilor cauzate de pandemie”.

“România promovează o abordare coordonată la nivelul UE a răspunsului la această criză”, a completat el.

Totodată, Orban a menţionat că l-a asigurat pe omologul său francez de toată “compasiunea şi solidaritatea” părţii române după “asasinarea profesorului Samuel Paty de către un terorist”.

“De asemenea, am transmis solidaritatea noastră faţă de Franţa în respectarea valorilor noastre fundamentale şi importanţa unui spaţiu în care libertatea de expresie şi conştiinţă sunt apărate de violenţe şi cenzură. Atacurile la persoană îndreptate către un şef de stat, vizat în mod personal, precum cel la care a fost, recent, supus preşedintele Emmanuel Macron nu sunt acceptabile din punctul nostru de vedere. Respectul reciproc între parteneri şi aliaţi este esenţial şi diferenţe de abordare sau momente de criză trebuie depăşite prin dialog constructiv şi respect reciproc”, a mai declarat Orban.

Citiți și Ludovic Orban, editorial în presa franceză înaintea vizitei la Paris: Relansarea Europei trebuie făcută sub semnul coeziunii, astfel încât nici o țară să nu se simtă lăsată în afara acesteia

Premierul Ludovic Orban a început luni o într-o vizită oficială de două zile în Franţa, fiind însoţit de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Economiei, Virgil Popescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Elementul central al vizitei lui Orban în Franța – semnarea unei noi foi de parcurs privind parteneriatul bilateral – urmează Declarației actualizate privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, semnată la 27 noiembrie 2018, la Paris, de președinții Emmanuel Macron și Klaus Iohannis.

Parteneriatul Strategic dintre cele două țări a fost semnat în februarie 2008, la București, de președinții Traian Băsescu și Nicolas Sarkozy. Acestuia i s-au succedat trei foi de parcurs, semnate în anii 2008, 2013 și 2016.

Cea din urmă foaie de parcurs, semnată în 2016, a fost dedicată consolidării cooperării pe subiecte de interes deosebit ale agendei europene, a actualizării direcțiilor principale pentru aprofundarea cooperării între cele două state în domenii esenţiale de cooperare sectorială și pregătirii Sezonului cultural încrucișat România-Franța 2018-2019, de marcare a Centenarului Marii Uniri şi a constituirii Statului român modern 1918 – 2018, precum și a colaborării în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, din perioada 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2019.

Noua foaie de parcurs survine într-un moment în care țările UE se confruntă cu cea mai gravă criză de la înființarea proiectului european (COVID-19) și va acoperi, între altele, și cooperarea bilaterală în contextul președinției Franței la Consiliului Uniunii Europene, din perioada 1 ianuarie 2022 – 30 iunie 2022.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, Georgia și Ucraina, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova și a celorlalte două țări, a declarat președintele partidului, Cristian Diaconescu, într-un comunicat.

Pe această cale, declară Diaconescu, Organizația Nord Atlantică solicită Moscovei să-și respecte angajamentele internaționale în privința recunoașterii suveranității statelor vecine.

Liderul PMP consideră că oficialii NATO doresc ca Rusia să revină la masa acordurilor diplomatice dintre țările democratice și să se lepede de tendințele autoritariste, manifestate în relațiile cu alte țări riverane.

Președintele Diaconescu subliniază că retragerea trupelor rusești din Transnistria ar reprezenta un prim pas spre reîntregirea națională, de o parte și de alta a Prutului, un obiectiv politic urmărit și susținut, cu ardoare, de PMP. ”Republica Moldova, liberă de trupele rusești din Transnistria, și-ar putea manifesta, deschis, dorința de unire cu România și pe această cale, integrarea în UE. De aceea, este binevenită declarația NATO, care susține eliberarea Moldovei de armata de ocupație rusească”, a mai spus Diaconescu.

De asemenea, președintele Diaconescu solicită, în mod expres Partidului Unității Naționale din Republica Moldova (PUN), organizație – frate al PMP, să-și reafirme dorința de reîntregire a României, de a milita pentru unitate națională și de a respinge toate provocările venite din partea partidelor comuniste și neocomuniste, cozile de topor ale Moscovei, în contextul alegerilor anticipate care se vor desfășura în luna iulie.

În declarația de la summitul din Bruxelles se menționează că NATO ”reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor”.

Continue Reading

POLITICĂ

Ioana Constantin critică faptul că ”PNRR acoperă la nivelul propunerilor numai 0,04% din totalul IMM-urilor”: Antreprenorii sunt eroii supraviețuitori care continuă să creeze locuri de muncă

Published

on

© Ioana Constantin

Planul Național de Redresare și Reziliență acoperă la nivelul propunerilor numai 0,04% din totalul IMM-urilor din România, și-a exprimat regretul Ioana Constantin (PMP) într-o postare publicată pe Facebook.

”PNRR-ul minune acoperă la nivelul propunerilor numai 0,04% din totalul IMM-urilor din România. Vor spune că pentru mediul de afaceri există alte programe. Glume. Acum 2 ani, se vindeau start-up-urile pe OLX, iar acum, la umbra pandemiei, IMM-urile au fost uitate (măsuri întârziate sau altele blocate cu DNA-ul la ușă)”, s-a arătat revoltată Constantin.

Acesta a subliniat că ”în România, antreprenorii, mai ales cei mici, sunt eroii supraviețuitori care continuă să salveze și să creeze locuri de muncă”.

Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, distribuiți după cum urmează: 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. 

Potrivit estimărilor vicepremierului Dan Barna, Planul Național de Redresare și Reziliență al României ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare. 

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Între timp, Ursula von der Leyen a început un turneu în statele membre UE după ce a anunțat că UE finalizat evaluarea câtorva planuri de redresare și reziliență

Prima oprire a președintei Comisiei Europene va fi Portugalia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Guvernul condus de socialistul Antonio Costa a fost, de altfel, și primul care a depus, la 22 aprilie, Planul Național de Redresare și Reziliență. Ulterior, președinta Comisiei Europene va poposi în Spania, Grecia, Danemarca și Luxemburg.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Până la 8 iunie, 23 de țări UE au depus documentul pentru a beneficia de aceste fonduri.

Mecanismul mai sus amintit este completat de asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), care dispune de un buget de 47,5 miliarde de euro. 

Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei. Fondurile vor fi direcționate către: 

  • Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
  • Fondul social european (FSE);
  • Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.

Acest lucru este posibil grație aprobării rapide, în doar cinci luni, a deciziei privind resursele proprii.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis efectuează miercuri și joi o vizită de stat în Estonia la invitația omologului eston Kersti Kaljulaid

Published

on

© European Union

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn, a anunţat Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.

În cadrul vizitei, preşedintele Iohannis va avea consultări politice cu omologul eston, Kersti Kaljulaid. De asemenea, şeful statului va avea întrevederi cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, precum şi cu preşedintele Parlamentului eston, Jüri Ratas.

Printre subiectele care se vor afla pe agenda convorbirilor preşedintelui Klaus Iohannis cu înalţii oficiali estoni se află consolidarea relaţiei bilaterale, inclusiv a cooperării economice şi sectoriale dintre cele două state, cu accent pe sectorul digital, combaterea pandemiei de COVID-19, precum şi teme de pe agenda europeană: viitorul Uniunii Europene, Planul european de redresare, tranziţia verde şi digitală, procesul de extindere a Uniunii şi Parteneriatul Estic al UE, evoluţiile din Republica Moldova, Ucraina şi Belarus.

Discuţiile vor viza şi cooperarea româno-estonă în cadrul NATO, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia de securitate la Marea Neagră şi Marea Baltică, dar şi în contextul rezultatelor Summitului NATO din 14 iunie, precum şi cooperarea dintre cele două ţări în cadrul Formatului Bucureşti 9 şi al Iniţiativei celor Trei Mari.

Preşedintele Iohannis va depune o coroană de flori la Monumentul Războiului de Independenţă şi va vizita Primăria oraşului Tallinn, Centrul e-Estonia şi start-up-ul Unicorn Squad, şcoală profesională de robotică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL11 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR14 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda14 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș14 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE16 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ16 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda14 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending