Connect with us

POLITICĂ

România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic. Ludovic Orban: Avem garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE

Published

on

© Guvernul României

România și Franța au semnat luni, la Paris, o nouă foaie de parcurs în ceea ce priveşte Parteneriatul strategic dintre cele două ţări, ”cu o structură actualizată, ambiţioasă”, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban, după ceremonia de semnare la care a participat alături de omologul său francez, Jean Castex.

Vizita lui Orban în Franța, prima a unui șef de guvern din UE după instalarea lui Castex în fruntea guvernului francez, are ca element central semnarea unei noi foi de parcurs privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, anul acesta cele două țări celebrând 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

“Este o vizită extrem de importantă într-un an simbolic în care aniversăm 140 de ani de relaţii diplomatice. Ţările noastre sunt legate printr-un Parteneriat strategic, iar dorinţa comună este de a da un caracter şi mai strategic acestui parteneriat, de aceea am semnat o nouă foaie de parcurs cu o structură actualizată, ambiţioasă, care are ca scop să strângă şi mai mult relaţiile dintre Franţa şi România, atât în plan bilateral, cât şi la nivel european şi internaţional”, a spus Ludovic Orban, după întâlnirea avută cu premierul francez Jean Castex şi ceremonia de semnare a mai multor documente bilaterale, informează Agerpres.

El a punctat, în context, că prezenţa economică a părţii franceze în România este una importantă.

“Investiţiile franceze generează multe locuri de muncă şi, înaintea pandemiei, schimburile economice dintre ţările noastre au atins aproape 10 miliarde de euro pe an. Ne dorim ca această cooperare să crească, să se diversifice, să fie aprofundată, să genereze efecte şi mai benefice”, a precizat Orban.

Premierul român a arătat că a semnat împreună cu omologul său şi o Declaraţie de intenţie privind colaborarea în domeniul nuclear civil, care se doreşte dezvoltat în România “cu parteneri de încredere”.

“Practic, în toate domeniile pot exista cooperări între întreprinderi din Franţa şi din România”, a spus Orban.

Şeful Executivului de la Bucureşti a menţionat ca potenţiale domenii de colaborare transporturile, energia, securitatea cibernetică, telecomunicaţiile.

Am decis, totodată, să intensificăm dialogul bilateral în domeniul securităţii şi al apărării. Astfel, ne-am angajat reciproc să continuăm consultările de substanţă, periodice, la nivelul miniştrilor responsabili de Afacerile Externe şi Apărare în formatul 2+2″, a mai afirmat Orban.

Premierul s-a referit şi la cooperarea cu Franţa în domeniul cultural.

“Între noiembrie 2018 şi noiembrie 2019 am sărbătorit prietenia româno-franceză printr-un extraordinar Sezon cultural. Anul viitor ne propunem să-l sărbătorim împreună pe George Enescu, pentru că se împlinesc 140 de ani de la naşterea compozitorului şi va avea loc cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului ‘George Enescu’ la Bucureşti”, a subliniat premierul.

El a menţionat şi reafirmarea angajamentului comun pentru a consolida proiectul european.

“Vom dialoga intens în prespectiva preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către Franţa. (…) În acelaşi context am subliniat că este important să punem rapid în practică mecanismele şi instrumentele pentru a putea utiliza fondurile din viitorul buget european şi pe cele din Planul european de relansare economică”, a declarat Orban.

Şeful Executivului de la Bucureşti a spus că a introdus obiective importante pentru România în aria Parteneriatului Strategic precum aderarea la spațiul Schengen și aderarea la OCDE, arătând că a transmis omologului francez “aşteptarea legitimă” a României privind aderarea la Spaţiul Schengen.

Am solicitat sprijinul pentru urgentarea unei decizii pozitive. De asemenea, un sprijin aşteptăm şi într-un alt dosar important pentru România, aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, România fiind cel mai bine plasat candidat european şi contăm pe sprijinul partenerilor europeni şi, în primul rând al Franţei, pentru ca procesul de extindere să se finalizeze”, a adăugat Orban, precizând suplimentar că avem prin această foaie de parcurs “o garanție a susținerii din partea Franței” pentru aceste obiective.

Premierul a precizat că în cadrul discuţiilor bilaterale i-a urat succes premierului francez în exercitarea mandatului, într-o perioadă în care “Franţa, Europa şi lumea întreagă trebuie să facă faţă provocărilor cauzate de pandemie”.

“România promovează o abordare coordonată la nivelul UE a răspunsului la această criză”, a completat el.

Totodată, Orban a menţionat că l-a asigurat pe omologul său francez de toată “compasiunea şi solidaritatea” părţii române după “asasinarea profesorului Samuel Paty de către un terorist”.

“De asemenea, am transmis solidaritatea noastră faţă de Franţa în respectarea valorilor noastre fundamentale şi importanţa unui spaţiu în care libertatea de expresie şi conştiinţă sunt apărate de violenţe şi cenzură. Atacurile la persoană îndreptate către un şef de stat, vizat în mod personal, precum cel la care a fost, recent, supus preşedintele Emmanuel Macron nu sunt acceptabile din punctul nostru de vedere. Respectul reciproc între parteneri şi aliaţi este esenţial şi diferenţe de abordare sau momente de criză trebuie depăşite prin dialog constructiv şi respect reciproc”, a mai declarat Orban.

Citiți și Ludovic Orban, editorial în presa franceză înaintea vizitei la Paris: Relansarea Europei trebuie făcută sub semnul coeziunii, astfel încât nici o țară să nu se simtă lăsată în afara acesteia

Premierul Ludovic Orban a început luni o într-o vizită oficială de două zile în Franţa, fiind însoţit de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Economiei, Virgil Popescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Elementul central al vizitei lui Orban în Franța – semnarea unei noi foi de parcurs privind parteneriatul bilateral – urmează Declarației actualizate privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, semnată la 27 noiembrie 2018, la Paris, de președinții Emmanuel Macron și Klaus Iohannis.

Parteneriatul Strategic dintre cele două țări a fost semnat în februarie 2008, la București, de președinții Traian Băsescu și Nicolas Sarkozy. Acestuia i s-au succedat trei foi de parcurs, semnate în anii 2008, 2013 și 2016.

Cea din urmă foaie de parcurs, semnată în 2016, a fost dedicată consolidării cooperării pe subiecte de interes deosebit ale agendei europene, a actualizării direcțiilor principale pentru aprofundarea cooperării între cele două state în domenii esenţiale de cooperare sectorială și pregătirii Sezonului cultural încrucișat România-Franța 2018-2019, de marcare a Centenarului Marii Uniri şi a constituirii Statului român modern 1918 – 2018, precum și a colaborării în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, din perioada 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2019.

Noua foaie de parcurs survine într-un moment în care țările UE se confruntă cu cea mai gravă criză de la înființarea proiectului european (COVID-19) și va acoperi, între altele, și cooperarea bilaterală în contextul președinției Franței la Consiliului Uniunii Europene, din perioada 1 ianuarie 2022 – 30 iunie 2022.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: Reanalizarea legilor justiției nu mai poate fi amânată. Reglementarea activității justiției trebuie să fie în acord cu standardele unui stat european

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că reanalizarea Legilor Justiţiei nu mai poate fi amânată, apreciind că este nevoie de dezbateri ample în Parlament pentru ca reglementarea activității justiției să fie în acord cu standardele unui stat european.

“În anul 2020, cetăţenii şi-au exprimat fără echivoc, prin vot, opţiunea pentru reforme şi consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea Legilor Justiţiei nu mai poate fi amânată. Am încredere că în perioada următoare cadrul care reglementează activitatea Justiţiei din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european. Pentru aceasta sunt necesare dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanţii profesiilor implicate în actul de justiţie, ci şi reprezentanţi ai mediului universitar sau profesionişti din domeniul drepturilor omului”, a afirmat şeful statului, într-un discurs susținut la evenimentul de prezentare a raportului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de anul trecut.

Iohannis şi-a exprimat speranţa că vor fi corectate intervenţiile legislative “controversate” din ultimii ani.

“Îmi exprim speranţa că în urma acestui dialog vor fi corectate intervenţiile legislative controversate din ultimii ani şi vor fi adoptate soluţii adaptate noilor realităţi juridice şi sociale. Acest proces este şi ocazia de a valorifica recomandările organismelor europene şi de a pune în acord soluţiile legislative declarate neconstituţionale cu jurisprudenţa instanţei constituţionale”, a completat preşedintele.

“Corectarea legislației și asigurarea unui cadru predictibil de funcționare nu sunt singurele demersuri de care sistemul de justiție are nevoie. Echilibrarea repartizării resurselor umane și, implicit, a volumului de activitate, modernizarea infrastructurii instanțelor, crearea unei culturi a dialogului și a colaborării între actorii sistemului judiciar sunt doar câteva aspecte care necesită atenția factorilor decizionali”, a mai adăugat el.

Continue Reading

POLITICĂ

Ambasadorii României în SUA și Germania, George Maior și Emil Hurezeanu, rechemați de președintele Klaus Iohannis

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretele de rechemare a ambasadorului României în SUA, George Cristian Maior, respectiv a ambasadorului României în Germania, Emil Hurezeanu, ca parte a unui proces care implică rechemarea a 23 de șefi de misiuni diplomatice, după ce anul trecut președintele și Ministerul Afacerilor Externe au demarat un proces de schimbare a șefilor de misiuni diplomatice care cuprindea 31 de posturi la momentul respectiv.

Alături de ambasadorii României în SUA și Germania au mai fost rechemați șefii misiunilor diplomatice ale României din Austria, Elveția, Polonia, Slovacia, Vatican, Norvegia, Luxemburg, Irlanda, Azerbaidjan, Japonia, Algeria, Iordania, Kuweit, Kenya, Cuba, Africa de Sud, Chile, Brazilia, Tunisia, Coreea de Sud și Kazahstan.

Conform unui comunicat remis de Administrația Prezidențială, șeful statului a semnat următoarele decrete:

• Decret privind rechemarea domnului Emilian-Horațiu Hurezeanu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Federală Germania;
• Decret privind rechemarea domnului George-Cristian Maior din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii;
• Decret privind rechemarea domnului Bogdan Mazuru din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria;
• Decret privind rechemarea domnului Vlad Vasiliu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Confederația Elvețiană și în Principatul Liechtenstein, cu reședința la Berna;
• Decret privind rechemarea domnului Ovidiu Dranga din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Polonă;
• Decret privind rechemarea doamnei Steluța Arhire din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Slovacă;
• Decret privind rechemarea domnului Liviu-Petru Zăpîrțan din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României pe lângă Sfântul Scaun și pe lângă Ordinul Suveran Militar de Malta;
• Decret privind rechemarea domnului Adrian-Gabriel Davidoiu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Norvegiei;
• Decret privind rechemarea domnului Lilian Zamfiroiu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Marele Ducat al Luxemburgului;
• Decret privind rechemarea doamnei Manuela Breazu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Irlanda;
• Decret privind rechemarea domnului Dan Iancu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Azerbaidjan;
• Decret privind rechemarea doamnei Svetlana-Tatiana Iosiper din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Japonia;
• Decret privind rechemarea domnului Marcel Alexandru din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Algeriană Democratică și Populară și în Republica Niger, cu reședința la Alger;
• Decret privind rechemarea domnului Nicolae Comănescu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Hașemit al Iordaniei;
• Decret privind rechemarea domnului Nicușor-Daniel Tănase din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statul Kuwait;
• Decret privind rechemarea doamnei Iulia Pataki din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kenya, Republica Uganda, Republica Burundi, Republica Unită a Tanzaniei și Republica Rwanda, cu reședința la Nairobi;
• Decret privind rechemarea doamnei Gențiana Șerbu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Cuba, Haiti, Jamaica, Commonwealth Dominica, Federația Saint Kitts și Nevis, Antigua și Barbuda, Comunitatea Bahamas și Barbados, cu reședința la Havana;
• Decret privind rechemarea domnului Marius Constantin Borănescu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Africa de Sud, Republica Namibia, Republica Botswana, Regatul Lesotho, Republica Mozambic, Republica Zambia, Regatul Eswatini, Republica Seychelles, Republica Madagascar, Uniunea Comorelor și Republica Mauritius, cu reședința la Pretoria;
• Decret privind rechemarea doamnei Monica-Mihaela Știrbu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Chile;
• Decret privind rechemarea domnului Ștefan Mera din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Federativă a Braziliei, Republica Surinam și Republica Cooperatistă Guyana, cu reședința la Brasilia;
• Decret privind rechemarea domnului Dan Stoenescu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Tunisiană;
• Decret privind rechemarea domnului Mihai Ciompec din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Coreea;
• Decret privind rechemarea domnului Cezar-Manole Armeanu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kazahstan, Republica Tadjikistan și în Republica Kârgâză, cu reședința la Nur-Sultan.

Ca parte a acestui proces, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 22 ianuarie, decretele privind acreditarea a 12 ambasadori români în străinătate, între care noi ambasadorii ai țării noastre în Marea Britanie și în Rusia.

Înainte, șeful statului a semnat, la 22 decembrie, decretele privind acreditarea a șapte ambasadori români în străinătate, în Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Australia, Albania, Peru, Senegal și Paraguay.

Anterior, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 26 noiembrie 2020, decretele privind acreditarea a 12 ambasadori români în străinătate, inclusiv noii ambasadori ai României în Turcia, Olanda și la UNESCO.

Pe 11 septembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare pentru 12 ambasadori care se aflau la post în Turcia, Irak, Liban, Ungaria, Argentina, Australia, Țările de Jos, Finlanda, Malaezia, Peru, Uruguay și Federația Rusă. Pe 14 septembrie, șeful statului a mai semnat decrete de rechemare pentru alți 12 ambasadori care se aflau la post în India, Muntenegru, Cehia, Maroc, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Bulgaria, Uzbekistan, Regatul Unit, Georgia, Iran, Albania, la UNESCO și pe lângă organizațiile internaționale de la Viena.

Ulterior, surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că aceste 26 de rechemări fac parte dintr-un proces instituțional de înnoire în rândul șefilor de misiuni, care au ajuns la îndeplinirea mandatului cutumiar de 4 ani sau peste, urmând a avea loc 31 de numiri, inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă. Conform surselor menționate, din punct de vedere statistic este vorba despre 14 femei și 17 bărbați, o distribuție aproape egală, ca parte a abordării MAE de a promovaactiv egalitatea de șanse în rândul angajaților săi.

Propunerile de rechemări și respectiv de numiri se fac de către Ministerul Afacerilor Externe, sunt avizate de către prim-ministru și aprobate de către președintele României.

Procedura de urmat pentru acreditarea unui ambasador este ca România să ceară statului de reședință agrementul pentru persoana în cauză; ulterior agrementului sau în paralel, au loc audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României. În urma acestui aviz care are caracter consultativ, Președintele României semnează scrisorile de acreditare și decretele de acreditare. Este un proces care poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. 

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Dezrobirea romilor a avut un rol major în schimbarea valorilor societăţii, pregătind ţara noastră pentru întâlnirea cu modernitatea sa europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, sâmbătă, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor, importanţa eliminării prejudecăţilor şi a discriminării, apreciind că acestea sunt “mult prea frecvent întâlnite” în accesul la educaţie al comunităţilor de romi.

El a amintit că dezrobirea romilor, în urmă cu 165 de ani, a avut un rol major în schimbarea profilului şi a valorilor societăţii româneşti de la mijlocul secolului al XIX-lea, pregătind ţara pentru întâlnirea cu modernitatea europeană.

“A fost unul dintre acele momente de o relevanţă cu totul aparte pentru cursul spre înnoirea şi occidentalizarea societăţii româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea. Precum Unirea Principatelor, petrecută la scurt timp, ori reformele care i-au urmat, dezrobirea romilor a avut un rol major în schimbarea profilului şi a valorilor societăţii de la acea vreme, pregătind ţara noastră pentru întâlnirea cu modernitatea sa europeană”, a declarat Iohannis într-un mesaj transmis, sâmbătă, cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor.

El a adăugat că, pentru romi, sutele de ani de lipsire de libertate au lăsat “cicatrici adânci şi greu de vindecat”.

“Legea care îi dezrobea nu a rezolvat decalajul enorm, în plan economic şi social, căruia romii îi erau victime, iar în deceniile care au urmat numeroase expresii ale discriminării, urii şi rasismului au marcat în mod tragic existenţa lor”, a afirmat şeful statului.

Potrivit acestuia, dezrobirea, care a avut loc în 1856, a fost o mare provocare pentru societatea românească în ansamblul ei.

“Depăşirea consecinţelor acestui trecut reprezintă o mare provocare. Într-o Europă socială, prin strategii şi proiecte, o Românie rezilientă trebuie să valorifice mai mult şi mai stăruitor identitatea, potenţialul, capacităţile şi energia cetăţenilor ei de etnie romă. Este extrem de important să eliminăm prejudecăţile şi discriminarea, mult prea frecvent întâlnite în accesul la educaţie al comunităţilor de romi. De aceea, îmi doresc ca ‘România Educată’ să fie vârful de lance al efortului nostru întru egalitate, incluziune şi toleranţă”, a precizat Klaus Iohannis.

Preşedintele a îndemnat la descurajarea şi sancţionarea manifestărilor rasiste, antisemite şi xenofobe, dar şi a discursului incitator la ură.

“Ultimul an, dominat de efectele pandemiei de COVID-19, a relevat cât de dificil este ca, în perioade de criză, societatea să rămână imună la discursul încărcat de ură, de generalizări şi de culpabilizare în masă. Comunităţi întregi, cum sunt cele ale romilor, ajung să fie vizate de astfel de atacuri. Aceste comportamente şi atitudini sunt inacceptabile într-o societate democratică! Descurajarea şi sancţionarea cu celeritate a discursului incitator la ură, a manifestărilor rasiste, antisemite şi xenofobe stau în puterea tuturor cetăţenilor, dar sunt însă în responsabilitatea specială a celor care, prin natura activităţii lor, dau conţinut real drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti înscrise în Constituţie”, a susţinut şeful statului. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

S&D14 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea mea de a aloca minim 10% sau 3 mld. euro pentru educație din PNRR, susținută de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

U.E.14 hours ago

PES salută anunțul Comisiei Europene de a menține activă clauza derogatorie generală din cadrul cadrul Pactului de stabilitate și creștere până în 2023: Continuarea sprijinului bugetar, decizia corectă în vederea redresării

U.E.14 hours ago

Polonia va produce vaccinul anti-COVID dezvoltat de americanii de la Novavax, din care Comisia Europeană ar urma să cumpere 200 milioane de doze

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru salută noua strategie a Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Nu avem nicio scuză să întârziem garantarea acestor drepturi

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Surse europene: Parlamentul European se va adresa Curții de Justiție a UE privind eliminarea obligativității vizelor SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru

ROMÂNIA15 hours ago

Eurostat: Creșterea prețurilor producției industriale în România, peste media UE în luna ianuarie

NATO16 hours ago

Nicolae Ciucă, după aprobarea bugetului de 2,04% din PIB pentru apărare: Vom sprijini industria națională de apărare în vederea creșterii relevanței strategice a României în NATO și UE

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

O Uniune a egalității: Comisia Europeană prezintă Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Comisarul european Elisa Ferreira răspunde la interpelarea eurodeputatului Mircea Hava privind finanțarea eficienței energetice a clădirilor: Sprijinul pentru renovarea clădirilor, esențial pentru redresare

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

Advertisement
Advertisement

Trending