Connect with us

ROMÂNIA

MAE a trimis Parlamentului solicitarea de audieri pentru 26 viitori ambasadori, între care Andrei Muraru în SUA, George Maior în Iordania, Adriana Stănescu în Germania și Emil Hurezeanu în Austria

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe a transmis joi către Comisiile pentru Politică Externă și Comisiile pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din cadrul Senatului, respectiv Camerei Deputaților din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere, în perioada următoare, a unui număr de 26 de candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, în urma aprobării numirii acestora de către președintele Klaus Iohannis, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Între cei 26 de candidați se regăsește propunerea consilierului prezidențial Andrei Muraru ca ambasador în SUA, a lui George Maior în Iordania, a Adrianei Stănescu în Germania sau a lui Emil Hurezeanu în Austria. De asemenea, consilierul prezidențial pentru politică internă Laurențiu Ștefan este propus pentru funcția de ambasador în Irlanda, iar Cosmin Onisii, fostul consilier pentru politică externă al fostului prim-ministru Ludovic Orban, este propus ca ambasador în Polonia.

Pentru cei 26 de candidați a fost demarată deja procedura de solicitare a agrementului statului acreditar, conform Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961, informează MAE.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că acest demers face parte din procesul de înnoire a conducerii misiunilor diplomatice ale României, inițiat în conformitate cu practicile și prevederile instituționale, în rândul șefilor de misiuni care au îndeplinit sau au depășit mandatul uzual de 4 ani în exercitarea funcției de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României.

Care este procedura?

În cadrul acestui proces, în urma aprobării președintelui Klaus Iohannis, au fost publicate, la 22 februarie a.c., decretele de rechemare a 23 de ambasadori extraordinari și plenipotențiari ai României, care urmează să își încheie misiunea în termen de 90 de zile de la această dată, și au fost înaintate, corelativ, 26 de propuneri de numiri – inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă.

În conformitate cu prevederile legale, propunerile de rechemări și respectiv de numiri sunt aprobate de către Președintele României, fiind inițiate de către Ministerul Afacerilor Externe și avizate de către Prim-ministrul României.

Ulterior audierilor în comisiile de specialitate din Parlamentul României și obținerii avizului acestora, care are caracter consultativ, respectiv ulterior primirii agrementului din partea statului acreditar, Președintele României semnează decretele de acreditare și scrisorile de acreditare.

Din cei 26 de candidați, 14 nu au mai deținut funcția de ambasador

Printre criteriile avute în vedere de către conducerea MAE pentru propunerile de numiri în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României au fost urmărite profesionalismul și compatibilitatea între spațiul în care ar urma să se desfășoare mandatul și profilul persoanei propuse. În ceea ce privește parcursul profesional, au fost avute în vedere persoane cu competențele, pregătirea și abilitățile necesare pentru a performa în această calitate, pentru a apăra interesele României și ale cetățenilor săi, pentru a contribui la o reprezentare mai bună a României peste hotare și, implicit, la o imagine mai bună a țării noastre în relația cu partenerii săi externi, în conformitate cu liniile strategice promovate la nivelul politicii externe.

Dintre numirile de ambasadori, mai mult de jumătate (53,8%), adică 14 persoane, vor ocupa pentru prima oară funcția de ambasador. Din punct de vedere statistic este vorba despre 8 femei (candidații propuși pentru Germania, Luxemburg, Cuba, Africa de Sud, Brazilia, Filipine, Tunisia, Kazahstan – astfel, o treime dintre numiri sunt femei, circa 30,7%) și 18 bărbați. Conducerea MAE are o preocupare constantă pentru numirea de femei în funcții de conducere în Serviciul Exterior și în Centrală (unde peste 50% din pozițiile de conducere sunt ocupate de femei).

În ceea ce privește media de vârstă a persoanelor propuse, pentru diplomații numiți în această funcție pentru prima oară aceasta este de circa 51 de ani, în timp ce media de vârstă generală a numirilor este de 54 de ani, aspect care reflectă atât promovarea diplomaților cu experiență vastă, care au ocupat anterior posturi și poziții relevante atât în Centrala MAE, cât și în Serviciul Exterior, în alte instituții centrale din România și în organizații internaționale, cât și diplomați tineri sau cu experiență care au atins pragul de maturitate profesională din domeniul diplomatic care îi recomandă pentru această poziție și care vor ocupa pentru prima oară poziția de ambasador.

Spre exemplu, pentru Kazahstan este numit un diplomat femeie, 43 de ani, cu expertiză îndelungată pe zona Asiei Centrale; pentru Polonia, diplomat, 44 de ani, specialist pe spațiul european și multilateral, cu mai multe posturi în exterior; pentru Berlin, o femeie diplomat, 53 de ani, în prezent director general în MAE, cu mai multe posturi în Serviciul exterior, inclusiv anterior la Berlin, fiind vorbitor fluent de limba germană; pentru Havana, o femeie diplomat, 45 de ani, specialist în comunicare și afaceri europene, vorbitor de limbă spaniolă; pentru Luxemburg, o femeie diplomat, 45 de ani, cu experiență în serviciul exterior în domeniul multilateral; pentru Oslo, un diplomat, 52 de ani, specialist în afaceri europene, cu mai multe posturi în exterior; pentru Tallinn, un diplomat, 58 de ani, cu vastă experiență în afaceri europene, multiple posturi în serviciul exterior și experiență în cadrul organizațiilor internaționale.

Acest nou proces de înnoire în rândul șefilor de misiuni ale României are loc în continuarea procesului debutat în anul 2020, când au fost rechemați 27 ambasadori extraordinari și plenipotențiari ai României și au fost demarate procedurile de numire a 33 de ambasadori extraordinari și plenipotențiari. Aceste proceduri se încadrează în demersul mai amplu, inițiat începând cu noiembrie 2019, de reformare a MAE pe criterii de competență, pentru a promova profesioniști în acest domeniu specializat, care să reprezinte la cel mai înalt nivel interesele României, atât în Centrala MAE, cât și peste hotare.

Cine sunt cei 26 de ambasadori propuși

1. Republica Federală Germania – Adriana-Loreta Stănescu (Diplomat de carieră. Ocupă în prezent funcția de director general al Departamentului pentru Relații cu Vecinătatea Estică, din Centrala MAE (din 2017), a fost prim-colaborator la Ambasada României la Viena (2003-2009) și în cadrul Ambasadei României de la Berlin (2011-2016). Cunoaște limbile germană și engleză. Născută în 1968. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

2. Republica Austria – Emilian-Horațiu Hurezeanu (A fost din 2015 până în 2021 ambasador al României la Berlin. Scriitor și publicist, are o vastă experiență jurnalistică în domeniul politicii externe. A fost profesor invitat la mai multe universități din România și a ocupat, în perioada martie – septembrie 2003 funcția de consilier de politică externă și comunicare al Prim-ministrului României. Născut în 1955.)

3. Confederația Elvețiană – Bogdan Mazuru (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador și a ocupat, din 2015 până în 2021, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Viena. A mai ocupat funcția de ambasador al României la Bruxelles NATO (2001-2006), ambasador la Berlin (2006-2009) și ambasador la Paris (2010-2015). În Centrala MAE a exercitat funcțiile de secretar de stat (2009 – 2010) și director general. Cunoaște limbile engleză, germană și franceză. Născut în 1962.)

4. Republica Polonă – Theodor-Cosmin Onisii (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador. Ocupă în prezent funcția de consilier de stat pentru politică externă în cadrul Oficiului Diplomatic al Cancelariei Primului-ministru al României, din 2019. A fost prim-colaborator la Ambasada României la Londra (2013-2019). A mai ocupat funcțiile de director al Direcției SUA și Canada, precum și vicepreședinte al Comisiei a VI-a Adunării Generale a ONU, pe durata postului la Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York. Cunoaște limbile engleză și franceză. Născut în 1977. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

5. Republica Slovacă – Călin Fabian (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar. A ocupat funcțiile de ambasador al României în Republica Coreea (2012 -2016), ambasador al României în Regatul Țărilor de Jos (2007-2012), poziție din care a fost reprezentant al României la OIAC și alte organizații internaționale de la Haga, precum și de ambasador al României în Ungaria (2002-2005). În Centrala MAE, a exercitat funcțiile de șef al Direcției de Protocol (2017-2019), director al Direcției OSCE, Riscuri Asimetrice şi Neproliferare (2016 – 2017), director al Direcției pentru Europa Centrală si de Sud-Est (2001-2002). A fost consilier de stat pentru politică externă al prim-ministrului României (2005 – 2007). Cunoaște limbile engleză și maghiară. Născut în 1953.)

6. Vatican – Lilian Zamfiroiu (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (din 2012). A ocupat, din 2016 până în 2021, funcția de ambasador la Luxemburg. În Centrala MAE a fost director general la Direcția Comunicare și Imaginea României (2001-2003), director general la Direcția Diplomație Publică (2003-2004), director general la Direcția Generală politici Publice (2004-2005), șef serviciu la Oficiul Diplomație Publică (2005-2006), director la Direcția Diplomație Publică (2006), la delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO – Paris (2006-2013), președinte al Institutului Cultural Român (2013-2015). Cunoaște limbile franceză, italiană, engleză. Născut în 1963.)

7. Regatul Norvegiei – Marius Cristian Bădescu (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar și este, în prezent, reprezentant cu însărcinări speciale pentru securitate energetică în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A deținut, în Centrala MAE, mai multe funcții de conducere: reprezentant cu însărcinări speciale pentru pregătirea Președinției României a Consiliului UE (2017 – 2019), secretar de stat pentru afaceri europene (2016 – 2017), director al Direcției Politici UE (2005-2009). În Serviciul Exterior și-a desfășurat activitatea în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles UE (2010-2016), în calitate de Reprezentant Permanent adjunct, anterior activând în cadrul Misiunii Permanente a României de la Geneva (2001-2005). Cunoaște limbile franceză și engleză. Născut în 1969. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

8. Marele Ducat al Luxemburgului – Alexandrina-Livia Rusu (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar. Lucrează, în prezent, la Misiunea Permanentă a României la Viena (din 2017), a activat și în cadrul Misiunii Permanente de la New York (1999-2003), a fost director la Direcția Relații Externe UE (2003-2007), a mai activat la Ambasada României la Roma (2007-2012), la Consulatul General de la Milano (2012-2013), la Reprezentanța Permanentă de la Strasbourg (2015-2017), unde, în perioada 2015-2016 a fost însărcinat cu afaceri a.i.. Cunoaște limbile engleză, spaniolă, franceză, italiană. Născută în 1973. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

9. Irlanda – Laurențiu-Mihai Ștefan (Ocupă, din 2015, funcția de consilier prezidențial pentru politică internă. Anterior, în intervalul 2004-2015, a fost specialist în probleme politice al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București. A condus Societatea Română de Științe Politice între 2000-2005. A fost cercetător în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (1995-1999), înainte de a deveni asistent, apoi lector al Facultății de Științe Politice a Universității din București (1999-2004). Ocupă, din 2004, funcția de cadru didactic asociat al acestei Facultății de Științe Politice a Universității din București. Începând din anul 2017, este cercetător științific în cadrul Centrului pentru Politici Publice de la Universitatea de Vest din Timișoara. Cunoaște limbile engleză, franceză, germană. Născut în 1967. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

10. Republica Azerbaidjan – Vasile Soare (Diplomat de carieră. Are gradul diplomatic de ministru plenipotențiar și a ocupat, în perioada 2014 – 2020, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Federația Rusă. Anterior, în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, a ocupat funcția de director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală (2008 – 2013), director al Direcției Europa Lărgită, director, respectiv director adjunct al Direcției Răsăritene (spațiul CSI). În perioada 2001 – 2008 a fost ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kazahstan, acreditat și în Republica Kârgâză și Tadjikistan (din 2003). Cunoaște limbile rusă, mongolă și engleză. Născut în 1971.)

11. Japonia – Ovidiu Dranga (Diplomat de carieră. Deține, din 2006, gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar și a ocupat, din 2013 până în 2021, funcția de ambasador la Ambasada României la Varșovia. Anterior, a ocupat funcția de purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (2012), secretar de stat pentru relația cu Parlamentul și diplomație publică (2012) și, din ianuarie până în iunie 2013, secretar de stat pentru afaceri globale. A deținut, în perioada 2005–2007, poziția de director general – director politic, iar anterior a fost director la Direcția NATO/Probleme Strategice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În perioada 2001–2005, a fost detașat în cadrul Departamentului pentru Politica de apărare și Integrare Euro-atlantică al Ministerului Apărării Naționale, unde a exercitat funcția de director general, locțiitor al secretarului de stat (2001 – 2003). În perioada 2008-2012, a fost ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Belgiei. Cunoaște limbile engleză, italiană, franceză. Născut în 1966.)

12. Republica Algeriană Democratică – Gruia Otiliu Jacotă (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru consilier și activează, în prezent, în cadrul Biroul Politici pentru Vecinătatea Estică din Centrala Ministerului Afacerilor Externe. Anterior, a fost director al Direcției Asia Pacific (2008-2009) și director general al Direcției Generale de Cooperare Parlamentară Externă din cadrul Senatului României (2017-2020). În perioada 2013-2017, a fost ambasadorul extraordinar şi plenipotențiar al României la Bangkok, iar în perioada 2011-2013, însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României la Bangkok. Cunoaște limbile engleză, franceză, germană, arabă. Născut în 1972.)

13. Regatul Haşemit al Iordaniei – George Cristian Maior (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador. A fost, din 2015 până în 2021, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii. Anterior a fost însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei României din Dublin (1997-1999). Între 2000 și 2004 a fost secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Integrare Euro-atlantică și Politica de Apărare în cadrul Ministerului Apărării Naționale. În noiembrie 2004, a fost ales senator în Parlamentul României. A ocupat funcția de director al Serviciului Român de Informații în perioada 2006-2015. Cunoaște limba engleză. Născut în 1967.)

14. Irak – Radu Octavian Dobre (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru consilier. A ocupat, în perioada 2016 – 2020, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în India, acreditat și în Republica Maldivelor, Republica Populară Bangladesh și Republica Federală Democratică Nepal, cu reședința la New Delhi. Anterior, a fost însărcinat cu afaceri a.i. la New Delhi (2013-2016) și consul general, șef al Consulatului General al României la Trieste (2008 – 2012). A mai activat în cadrul Ambasadei României la Atena (ianuarie – iunie 2003) și Misiunii Permanente a României la Bruxelles-UE (2004-2006). În Centrala MAE, a fost director general adjunct la Direcția Generală Afaceri Consulare (2006-2007) și șef al serviciului Centrului Operativ pentru Situații de Urgențe și Crize (2007-2008). Cunoaște limbile engleză, franceză și italiană. Născut în 1970.)

15. Statul Kuwait – Mugurel-Ioan Stănescu (Diplomat de carieră. Deține, din 2018, gradul diplomatic de ministru consilier și activează, în prezent, în cadrul Ambasadei României la Tokyo. În perioada 2016-2018, a fost consul general al României la Toronto. În Serviciul Exterior a mai fost în misiune la Ambasada de la Dublin (1997-1998), la Ambasada de la Washington (1999-2003), Ambasada de la Ottawa (2005-2010) și la Consulatul General de la Montreal (2012-2016, 2019-2020). În Centrala MAE, a activat în cadrul Departamentului Consular, Direcției Parteneriate-Proiecte Economice Strategice, Direcției America de Nord și Canada, Direcției Organizații Economice Internaționale. Cunoaște limbile engleză și franceză. Născut în 1969. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

16. Republica Kenya – Dragoș Viorel Radu Țigău (Diplomat de carieră. Deține gradul de ministru plenipotențiar. A fost șef al Consulatului României de la Castellon, în perioada 2014-2019. A efectuat misiuni la Consulatul General al României de la Gyula, unde a îndeplinit funcția de gerant interimar, la Ambasada României de la Budapesta, în calitate de șef secție politică, la Consulatul General de la Montreal, Ambasada României de la Ottawa, îndeplinind rolurile de prim-colaborator și însărcinat cu afaceri a.i. (iulie 2002 – martie 2003), precum și la Ambasada României de la Londra. În Centrala MAE a lucrat la Direcția OSCE, Riscuri Asimetrice și Neproliferare, șef serviciu Direcția NATO, Direcția America de Nord, în cadrul căreia a îndeplinit funcția de director-adjunct. Cunoaște limbile engleză, franceză, spaniolă, germană și maghiară. Născut în 1967. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

17. Republica Cuba – Theodora Magdalena Mircea (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar și este, în prezent, șef al Biroului de Informare MAE. În Serviciul Exterior a fost purtător de cuvânt al Reprezentanței Permanente a României la UE de la Bruxelles, ulterior devenind director și director general al Departamentului de Comunicare și Purtător de cuvânt al MAE (2008-2015). Între 2017- 2020 a ocupat funcția de coordonator al Serviciului de Comunicare și Promovare a primei Președinții a României la Consiliul UE (ianuarie-iunie 2019). Cunoaște limbile franceză, engleză, italiană, spaniolă. Născută în 1976. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

18. Africa de Sud – Monica Cecilia-Sitaru (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar și ocupă, în prezent, funcția de director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În perioada 2011-2015 a fost prim-colaborator la Ambasada României la Ankara. Între 2004 și 2005 și-a desfășurat activitatea în calitate de diplomat în cadrul Ambasadei României la Chișinău, iar între 2005-2008 a fost prim-colaborator în cadrul acestei ambasade. În Centrala MAE, a mai deținut, între aprilie și decembrie 2008, funcția de director adjunct la Direcția Cooperare cu Republica Moldova. Între 2018 și 2019, a activat în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Cunoaște limbile engleză, franceză și rusă. Născută în 1967. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

19. Republica Chile – Floricel Paul Mocanu (În Centrala Ministerului Afacerilor Externe a activat în cadrul Direcției relații interinstituționale (2009 – 2011) și a fost director al Cabinetului ministrului (mai – octombrie 2009). Este doctor în istorie și a lucrat în domeniul relațiilor internaționale în cadrul departamentului de specialitate al Senatului României. Cunoaște limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă, sârbo-croată și rusă. Este născut în 1961. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

20. Republica Federativă a Braziliei – Monica-Mihaela Știrbu (A ocupat, din 2016 până în 2021, poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Chile. Anterior, a fost Consul General al României la Sevilla (2007-2012), respectiv Consul General al României la Bilbao (2012-2014). În Centrala MAE și-a desfășurat activitatea, între 2014 și 2016, în cadrul Centrului de Pregătire și Instruire Consulară, predând cursuri de specializare în domeniul consular al personalului diplomatic, consular și tehnico-administrativ din cadrul MAE. Cunoaște limbile engleză, franceză și spaniolă. Născută în 1956.)

21. Republica Filipine – Răduța-Dana Matache (Diplomat de carieră. Este în prezent ministru-plenipotențiar în cadrul Direcției ONU, instituții specializate și francofonie. A fost ambasadorul României în Suedia în perioada 2009-2015, iar în perioada 2008-2009 a fost secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul MAE. A mai ocupat funcția de director al Direcției NATO (2001-2002), director al Direcției Analiză și Planificare Politică (2000-2001). În Serviciul Exterior, a fost însărcinat cu afaceri a.i. (2006 – 2007) și respectiv prim-colaborator (2004 – 2006) în cadrul Ambasadei României în Regatul Unit și a activat în cadrul Ambasadei României la Washington. Cunoaște limbile engleză, franceză, suedeză și spaniolă. Născută în 1963.)

22. Republica Tunisiană – Elena Șerbănescu (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar, din 2011. Este director al Direcției Juridic, Legislativ și Contencios din cadrul centralei MAE (din 2012). A lucrat în cadrul Centralei MAE și la direcția Resurse Umane (1996-2001), fiind Directorul acesteia în perioada 2000-2001. Cunoaște limbile franceză și engleză. Născută în 1959. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

23. Republica Coreea – Cezar Armeanu (A ocupat, din 2017 până în 2021, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kazahstan, Tadjikistan și Republica Kârgâză. Anterior, a fost secretar general în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (2016 – 2017) și atașat economic în cadrul Ambasadei României în Norvegia (2009 – 2016). A mai ocupat funcțiile de secretar general, respectiv secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (2002 – 2009), director în cadrul Ministerului Turismului (2000 – 2002), Președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri Dobrogea (1999 – 2000) și a condus Bursa Maritimă și de Mărfuri Constanța (1994 – 1999). Cunoaște limbile engleză, norvegiană, germană. Născut în 1958.)

24. Kazahstan – Mădălina Lupu (Diplomat de carieră. Are gradul de ministru-consilier. Este, în prezent, directorul adjunct al Direcției Europa de Est și Asia Centrală (din 2015). Între 2011 și 2015 a activat la Ambasada României la Moscova, iar în perioada iulie 2012 – octombrie 2015 a fost adjunct al șefului de misiune la Moscova. În Centrala MAE a mai ocupat poziții în cadrul Direcției Răsăritene și Direcției Conjuncturi Economice Internaționale. Cunoaște limbile engleză și rusă. Născută în 1978. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

25. Republica Estonia – Călin Stoica (Diplomat de carieră. Are gradul de ministru plenipotențiar și, în prezent, este reprezentantul COPS (Comitetul Politic și de Securitate) la R.P. Bruxelles UE (din 2017) și a mai activat în cadrul M.P. Viena (2000-2001) și Ambasada României la Beijing (1994-1998). A fost detașat la Cancelaria Primului-Ministru (2016-2017), a mai fost director la Direcția OSCE, Riscuri Asimetrice și Neproliferare (aprilie-august 2017), director la Direcția ONU, Instituții Specializate și Francofonie al MAE (2015-2016), director general la Direcția Generală Afaceri Strategice (2008-2010) și director adjunct la Direcția OSCE (1999-2000). În perioada 2010-2015 a lucrat în cadrul Secretariatului Internațional al NATO. Cunoaște limba engleză. Născut în 1963. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

26. Statele Unite ale Americii – Dan-Andrei Muraru (Ocupă, din 2014, funcția de consilier prezidențial, Șef al Departamentului Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă. În perioada 2012 – 2014 a fost Președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). A fost consilier al directorului general al Arhivelor Naționale ale României, București (2007-2009), consilier în cadrul Cancelariei prim-ministrului României (2006–2007), consilier relații externe în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București – Departamentul Relații Externe și Integrare Europeană (2005-2006). Este, din 2019, lector universitar doctor în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, București – Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană și cercetător în cadrul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, București. A beneficiat de numeroase burse de cercetare și a autorat și colaborat la un număr ridicat de studii și publicații. Cunoaște limbile engleză și franceză. Născut în 1982. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

Published

on

© Marcel Ciolacu/Facebook

Cea mai mare problemă pe care o avem ca stat, ca neam, este de natură demografică și anume, declinul și îmbătrânirea populației, evidențiază liderul PSD, Marcel Ciolacu, într-o postare pe Facebook.

Acesta precizează că în 2019 și 2020, în România s-a născut cel mai mic număr de copii din ultimii 50 de ani, iar în 2020 numărul copiilor români născuți în străinătate l-a depășit pe cel al copiilor născuți în țară.

 

În acest context, parlamentarii PSD au dezbătut joi, 17 iunie, alături de UNICEF Romania, Salvati Copiii Romania, World Health Organization Office for Romania, Tineri pentru Tineri, FNAP – Bucuresti, Asociatia Down Plus Bucuresti, Asociatia Sos Infertilitatea, Politeia, CIADO România, Taxiul cu Bomboane, primul proiect legislativ pentru stimularea natalității și sprijinirea familiilor cu copii.

Marcel Ciolacu precizează că acesta este „un prim set de măsuri din Planul mult mai amplu, conceput de specialiștii PSD, pentru a crește natalitatea, în care accentul este pus pe servicii educaționale și de sănătate, pentru că familiile tinere au nevoie de servicii : creșe moderne, grădinițe, școli, cantine școlare și afterschool-uri, precum și de servicii de sănătate accesibile”.

Proiectul de lege pentru sprijinirea familiilor cu copii cuprinde trei măsuri:

  • majorarea alocațiilor la nivelul prevăzut în OUG nr. 9/2019
  • acordarea de tichete sociale pentru stimularea participării copiilor la învățământul preșcolar, public sau privat,
  • deduceri pentru salariații cu salarii mici și medii, în funcție de numărul de copii.

Potrivit PSD, în ultimii ani, natalitatea a scăzut dramatic în România, în principal pe fondul reducerii nivelului de trai al familiilor tinere și al emigrării masive a populației active. 

România își pierde rapid potențialul de dezvoltare prin creșterea alarmantă a populației îmbătrânite. Scăderea natalității are un impact economic negativ major (scădere de 4% a veniturilor populației, creștere cu 6% a cheltuielilor guvernamentale și un colaps al ratei de creștere a PIB).

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Cel mai recent sondaj Eurobarometru realizat la sfârșitul lunii mai arată că trei sferturi din populația UE (75%) consideră că vaccinurile împotriva COVID-19 sunt singura modalitate de a opri pandemia, iar 76% dintre europeni sunt de părere că beneficiile vaccinării depășesc posibilele riscuri. Cu toate acestea, România se situează spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID (57%), în condițiile în care media europeană este de aproximativ 69%.

De asemenea, aproximativ 63% dintre respondenți consideră că vaccinarea reprezintă o datorie civică. Pe de altă parte, 56% dintre aceștia consideră că guvernele naționale nu sunt suficient de transparente în legătură cu vaccinurile COVID-19.

Astfel, aproape șapte din zece respondenți (69%) sunt deja vaccinați sau doresc să fie vaccinați cât mai curând posibil, iar 79% intenționează să se vaccineze până la sfârșitul anului.

Cu toate acestea, există variații semnificative între statele membre și în funcție de vârstă, cei sub 45 de ani fiind mai reticenți. De altfel, 85% dintre respondenții nevaccinați au declarat că preferă să mai aștepte până la administrarea vaccinului fiind preocupați de testarea insuficientă. În egală măsură, aceștia sunt preocupați de posibilele efecte adverse. 

Cehiei, Estoniei, Greciei, României și Poloniei, între 60% și 57% dintre respondenți au declarat că s-au vaccinat deja sau urmează să o facă cât de curând, însă aceste state membre se află spre coada clasamentului UE, în fruntea acestuia fiind țări precum Irlanda, Germania, Spania și Malta, în care între 76% și 86% dintre respondenți au declarat că s-au vaccinat deja sau urmează să o facă în perioada următoare. 

În medie, 70% dintre respondenți consideră că UE joacă un rol esențial în asigurarea accesului la vaccinurile COVID-19 în țara lor.

În cazul României, aproximativ 75% dintre respondenți sunt de părere că UE are cel mai important rol în livrarea dozelor de vaccin. 

O majoritate relativă este mulțumită de modul în care UE a gestionat strategia de vaccinare (47% mulțumiți, 45% nemulțumiți)., însă opiniile privind modul în care guvernele naționale au gestionat strategia sunt puțin mai critice (46% mulțumiți, 49% nemulțumiți).

În cazul României, 64% dintre respondenți sunt mulțumiți de modul în care UE a gestionat strategia de vaccinare, în timp ce doar 51% dintre aceștia sunt mulțumiți de modul în care a facut-o Guvernul, restul de 24% fiind mai puțin mulțumiți, iar 22% complet nemulțumiți, în timp ce 2% nu au putut oferi un răspuns. 

În ceea ce privește informarea din surse sigure asupra vaccinurilor COVID-19, la nivelul UE 61% dintre respondenți apelează la medici și la specialiștii din domeniul sănătății, 44% la autoritățile sanitare de la nivel național și doar 20%, respectiv 19% la UE și guvernele naționale. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit joi, la Tallinn, în cadrul vizitei de stat pe care o efectuează în Estonia, cu prim-ministrul Kaja Kallas și cu președintele Parlamentului, Jüri Ratas, cu care a discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale româno-estone, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul discuțiilor cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, au fost abordate perspectivele relației bilaterale, teme de interes reciproc de pe agenda europeană, precum și subiecte prioritare la nivel regional și multilateral. 

În plan bilateral, președintele Klaus Iohannis a accentuat dorința consolidării cooperării economice, inclusiv intensificarea schimburilor comerciale, și sectoriale. În cadrul discuțiilor, a fost evidențiat interesul comun pentru dezvoltarea cooperării în sectorul digital, în acest context șeful statului accentuând interesul pentru cooperarea în domeniul securității cibernetice și inteligenței artificiale, dată fiind experiența în acest domeniu a Estoniei și a României, care găzduiește noul Centru Cyber al Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța coordonării la nivelul Uniunii Europene pentru consolidarea rezilienței, atât în plan intern, cât și la nivel global, evidențiind rolul pe care îl poate avea Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București. De asemenea, discuțiile au vizat și abordarea strategică a relației UE cu Rusia.

Cei doi interlocutori au abordat și cooperarea dintre cele două țări în cadrul formatelor regionale, București 9 și Inițiativa celor Trei Mări, cu accent pe obiectivul principal al României pentru implementarea proiectelor strategice Rail2Sea și Via Carpathia, menite a îmbunătăți substanțial interconectarea europeană pe direcția Nord-Sud.

Totodată, discuția cu prim-ministrul Estoniei a vizat cooperarea în cadrul NATO, în contextul rezultatelor foarte bune ale Summitului din 14 iunie 2021.

În cadrul discuției cu președintele Parlamentului eston, Jüri Ratas, președintele Klaus Iohannis a exprimat interesul pentru intensificarea cooperării parlamentare, nivel de dialog important pentru dezvoltarea relațiilor româno-estone, în plan bilateral, regional și multilateral.

Președintele Klaus Iohannis a evocat perspectivele de cooperare oferite de Inițiativa celor Trei Mări la nivelul dialogului parlamentar și a salutat organizarea de către Parlamentul eston a primului forum parlamentar al Inițiativei, în iunie 2021.

Cei doi interlocutori au mai abordat subiectul viitorului Uniunii Europene, șeful statului subliniind contribuția importantă adusă de coordonarea la nivelul Uniunii Europene pe dimensiunea parlamentară. 

Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn. Vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.

Miercuri, acesta a avut consultări bilaterale cu președintele Kersti Kaljulaid, alături de care a susținut și o conferință comună de presă. În cadrul declarațiilor, Iohannis a anunțat că a invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București și a subliniat că Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat.

Întrevederile de joi cu Kaja Kallas și cu Juri Ratas au fost urmate de depunerea unei coroane de flori la Monumentul Războiului de Independență și o vizită la Primăria orașului Tallinn, precum și vizite, împreună cu președintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, la Centrul e-Estonia și la start-up-ul Unicorn Squad.

Vizitele la Centrul e-Estonia și start-up-ul Unicorn Squad, proiecte de succes ale Estoniei din perspectiva digitalizării și inovației, au deschis oportunitatea intensificării cooperării româno-estone în aceste domenii de interes deosebit pentru cele două țări.

În cadrul vizitei, preşedintele Klaus Iohannis a decorat mai mulţi oficiali estoni, între care se numără omologul de la Tallinn, Kersti Kaljulaid, prim-ministrul eston, Kaja Kallas, şi preşedintele Parlamentului Republicii Estonia, Jüri Ratas în semn de “înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la promovarea democraţiei şi securităţii regionale, precum şi la aprofundarea şi diversificarea tradiţionalelor relaţii dintre România şi Republica Estonia”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

POLITICĂ2 hours ago

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

ROMÂNIA3 hours ago

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

CONSILIUL UE3 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

U.E.4 hours ago

Eurostat: Rata anuală a inflației a crescut în luna mai până la 2,3% în UE. România, printre statele cu cea mai ridicată rată

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

U.E.6 hours ago

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

NATO6 hours ago

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor în construcții

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL24 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO4 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

Team2Share

Trending