Ministerul Sănătății pregătește actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite cu încă 33 de molecule, de la ultima actualizare a listei în septembrie 2025, când au fost introduse 41 de molecule noi. Pachetul de măsuri este pus în transparență decizională, prin proiect de Hotărâre de Guvern, pentru consultare publică: „Este un demers deschis și responsabil.”
„Pentru pacienți, accesul la medicamente nu este o procedură administrativă. Este o urgență medicală. De aceea, în doar șase luni, am accelerat decisiv procesul de actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite și am redus semnificativ numărul terapiilor care așteptau de ani de zile să intre la finanțare publică. Anul trecut în septembrie au fost introduse 41 de molecule noi. Anul acesta începem în forță cu alte 33 de medicamente și extindem lista de boli pentru cele existente”, a informat Ministerul Sănătății.
Astfel, pacienții oncologici sau cei care suferă de boli rare vor beneficia de un acces mai rapid la tratamente inovative, pentru care alți cetățeni europeni au deja acces.
- În oncologie va fi introdus, pentru prima dată în sistemul public, un medicament radiofarmaceutic pentru tratamentul cancerului de prostată, alături de alte terapii moderne pentru: melanom, cancer pulmonar fără celule mici, cancer mamar, cancer de prostată, mielom multiplu, limfoame, carcinom hepatocelular, colangiocarcinom, tumori cu mutații genetice, tumori GIST și alte forme de cancer pentru care medicina oferă astăzi soluții țintite.
- În același timp, actualizarea listei va asigura acces la tratament pentru boli grave și rare: arterită cu celule gigante, hemoglobinurie paroxistică nocturnă, amiloidoză ereditară cu transtiretină, boala Fabry, miastenia gravis, epilepsii severe, boli autoimune și inflamatorii cronice.
Ministrul Sănătății reiterează importanța unui proces accelerat care să scurteze timpul de așteptare al pacienților: „Alternativa era inacceptabilă: pacienți care așteptau tratamente moderne în timp ce medicina avansa, iar listele rămâneau blocate în proceduri.”
Studiul W.A.I.T 2024” arată că, în medie, un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 128 de zile, în comparație cu 828 zile în România (adică peste doi ani) și 768 zile în Bulgaria. Timpul de așteptare al pacienților din România nu a scăzut niciodată sub borna de doi ani de zile în ultimele Studii W.A.I.T, începând cu cel din 2020. În studiile anterioare pacienții români au așteptat după cum urmează: 778 de zile în (Studiul W.A.I.T 2023), 918 de zile (Studiul W.A.I.T 2022), 899 de zile (Studiul W.A.I.T 2021) sau 883 de zile (Studiul W.A.I.T 2020).
Pe lângă procesul birocratic în care sunt implicați mai mulți actori din sistemul de sănătate, timpul crescut de așteptare se datora de multe ori și din lipsa finanțărilor.
Ministrul Alexandru Rogobete a subliniat că această nouă actualizare nu ar fi fost posibilă fără măsuri eficiente, precum reducerea risipei sau combaterea concediilor medicale fictive: „Spun un lucru onest: aceste resurse nu ar fi fost posibile fără eficiență. Fără reducerea risipei, fără combaterea concediilor medicale false și fără contribuția milioanelor de români care susțin sistemul de sănătate. Acum este datoria noastră să transformăm aceste resurse în tratamente concrete pentru oameni. În sănătate, ritmul deciziilor contează. Iar consecvența înseamnă vieți salvate”, a mai transmis acesta.
