Miniștrii apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți joi în Slovenia, au pledat pentru accelerarea proiectelor de edificare a unor capabilități militare și de apărare europene pentru a asigura autonomia strategică europeană, o temă din ce în ce mai prezentă pe agenda țărilor UE, însă intensificată pe fondul experienței retragerii americane și a NATO din Afganistan.
“Afganistanul a demonstrat că deficienţele noastre în materie de autonomie strategică au un cost şi că singura modalitate de a progresa este combinarea forţelor noastre şi consolidarea nu numai a capacităţilor noastre, ci şi a voinţei noastre de a acţiona. Dacă dorim să fim în măsură de a acţiona autonom şi să nu fim dependenţi de alegerile făcute de alţii, chiar dacă sunt prietenii şi aliaţii noştri, atunci trebuie să ne dezvoltăm propriile capacităţi”, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, după o reuniune la Castelul Brdo din Slovenia.
Vorbind în fața presei după întrunire, el a insistat că nu există “nicio alternativă”, întărind astfel mesajele sale anterioare din ultimele săptămâni. Înaintea reuniunii din Slovenia, țara care asigură președinția rotativă semestrială a Consiliului UE, Înaltul Reprezentant al UE a spus că retragerea haotică a țărilor occidentale din Afganistan va fi probabil un catalizator pentru încercările Uniunii Europene de a-și dezvolta propria apărare comună, care trebuie să includă o forță de reacție rapidă.
Într-un serie de interviuri, apărute recent în AFP și în Corriere della Sera, Borrell a spus că desfăşurarea rapidă a trupelor americane în Afganistan în contextul deteriorării securităţii arată nevoia ca UE să îşi accelereze eforturile pentru a construi o politică de apărare comună.
De fapt, miniştrii europeni ai apărării au examinat joi o propunere lansată de 14 state, în frunte cu Franța și Germania, de a construi o forţă de 5.000 de membri, în cadrul unei revizuiri a strategiei de apărare a UE. Josep Borrell speră să primească undă verde din partea statelor membre la o nouă întâlnire consacrată apărării, la 16 noiembrie.
Rămân serioase îndoieli cu privire la capacitatea europenilor de a duce la bun sfârşit un astfel de proiect, deoarece Uniunea Europeană dispune încă din 2007 de propriile sale grupuri de luptă ca unitate militară aderentă Politicii de Securitate și Apărare Comună. În număr de 18, fiecare dintre acestea constau într-un batalion de câte 1.500 de militari.
Pe de altă parte, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat încă din luna martie decizia privind înființarea Facilității Europene pentru Pace. Prin această facilitate, UE va sprijini operațiunile de menținere a păcii în țările partenere, fie contribuind la creșterea capacității forțelor lor armate de a asigura pacea și securitatea pe teritoriul lor național, precum și prin acțiuni mai ample de natură militară și de apărare în sprijinul obiectivelor politicii externe și de securitate comună.
În ce privește România, ministrul apărării Nicolae Ciucă a precizat că “este important să tragem concluziile necesare în urma crizei recente din Afganistan și să continuăm procesul de reflecție privind instrumentele de utilizat în acest gen de situații, asigurând o cooperare și coordonare strânsă între UE, NATO și ONU”, informează MApN.
Miniștrii apărării au abordat de asemenea opțiunile de consolidare a rezilienței Uniunii, ca parte a discuțiilor mai ample dedicate Busolei Strategice.